5,246 matches
-
altă perioadă de timp. Această configurație a cauzării variază, chiar în cadrul societății americane actuale, de la un grup social la altul. Astfel, contribuția caracteristicilor personale (grad de inteligență, motivație a ascensiunii etc.) variază semnificativ în funcție de clasa socială. Ele contribuie major la explicarea reușitei sociale în cazul straturilor sociale inferioare, și la un nivel scăzut în cazul straturilor sociale superioare. Explicația acestei diferențieri este următoarea: dacă în cazul straturilor superioare există mecanisme puternice de reproducere și de îmbunătățire a statutului social, indiferent de
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de probleme specifice, puțin analizate până în prezent. Aici mă voi opri asupra a trei asemenea probleme: structura listei cauzale, mecanismele și circuitele determinative și mărimea contribuției fiecărui factor cauzal. Structura listei cauzale. Dacă privim listele cu factori determinanți utilizate în explicarea diferitelor fenomene sociale, vom fi surprinși de eterogenitatea elementelor invocate. În cazul delincvenței vom găsi adesea factori ca: posibilități „legate” de atingerea scopurilor induse social, dezorganizarea familiei, „cultură criminală”, izolarea socială, șomaj, oportunități de delincvență, eficiența instituțiilor de control social
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
indirecți, principali sau secundari. Tipologizarea factorilor determinanți este un domeniu încă foarte puțin abordat în literatura sociologică actuală. În literatura filosofică există o lungă tradiție a distincției între cauze și condiții, de exemplu. Atât cauzele, cât și condițiile contribuie la explicarea efectului, dar în modalități diferite. Cauza este „producătorul” propriu-zis al efectului. Condiția nu produce prin ea însăși efectul, ci doar facilitează sau inhibă producerea acestuia. În izbucnirea unui incendiu, vântul nu este o cauză, pentru că el nu produce focul. Dar
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
responsabil), iar acesta determină nivelul veniturilor, tipul de muncă, statutul social asociat cu profesia, modul de viață complementar cu profesia. Nivelul școlar determină însă și nivelul de aspirații care, la rândul său, este un factor-cheie în determinarea calității vieții. În explicarea cauzală nu este suficientă alcătuirea unei simple liste cu factori determinanți. Este nevoie să se dezvolte, pentru fiecare factor cauzal în parte, un model teoretic care să evidențieze circuitele multiple prin care se realizează contribuția sa determinativă. Figura 2.1
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
2.1. Circuitele prin care nivelul școlar determină calitatea vieții Mărimea contribuției factorilor determinanți. Multe cercetări se mulțumesc să argumenteze, teoretic și empiric, că X este unul dintre factorii determinanți ai lui Y; că el aduce o contribuție semnificativă la explicarea variației acestuia și, în consecință, poate fi inclus în lista factorilor determinanți. Pasul următor este însă determinarea mărimii contribuției fiecărui factor în parte din lista factorilor cauzali. Venitul economic contribuie la variația calității vieții? Și dacă da, în ce măsură? Dar nivelul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
factor, ci de mai mulți (Cazacu et al., 1979). Care este însă contribuția diferențiată a lor? Cu cât numărul factorilor determinanți este mai mare, cu atât este mai important să determinăm mărimea contribuției fiecăruia.Hubert Blalock (1969) estimează că în explicarea unor fenomene sociale este nevoie să se invoce până la 50 de factori determinanți, dacă nu și mai mult. Contribuția diferitelor cauze la explicarea unui fenomen variază de la un context la altul. Determinarea ei ridică probleme teoretice și empirice deosebit de complexe
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
mare, cu atât este mai important să determinăm mărimea contribuției fiecăruia.Hubert Blalock (1969) estimează că în explicarea unor fenomene sociale este nevoie să se invoce până la 50 de factori determinanți, dacă nu și mai mult. Contribuția diferitelor cauze la explicarea unui fenomen variază de la un context la altul. Determinarea ei ridică probleme teoretice și empirice deosebit de complexe, încă insuficient analizate. Pentru înțelegerea ei este nevoie să se descifreze mecanismele și circuitele complexe care leagă cauzele de efecte. În ultimul timp
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
va contribui venitul la variația calității percepute a vieții, dacă influența celorlalți factori asociați cu venitul este controlată? Tehnicile analizei multiple de regresie ne oferă o posibilitate empirică de a opera asemenea diferențieri. Ele stabilesc contribuția unei variabile cauză în explicarea variabilei efect în condițiile în care contribuția celorlalte variabile cauză considerate în analiză este controlată. Prin acest tip de analiză se „purifică” influența fiecărui factor determinant de contaminările celorlalți. Figura 2.2 redă contribuția a șapte factori presupuși a fi
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
exprimată în coeficienți (coeficienți de regresie multiplă standardizați). În paranteză, pentru comparație, sunt indicate corelațiile simple. După cum se poate observa, dacă se elimină influența corelată a celorlalți factori (nivel școlar, poziție ierarhicăetc.), venitul aduce o contribuție semnificativ mai ridicată la explicarea calității percepute a vieții (+0,18) în raport cu cât arăta corelația simplă (+0,06). Nivelul școlar influențează puternic negativ, fapt care iese în evidență mai pregnant controlând celelalte variabile. De aici derivă și o altă problemă, referitoare la completitudinea listei cauzale
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
corelația multiplă. În cazul analizat aici, corelația multiplă (notată cu R) ne indică o corelație între cei șapte factori cauzali luați în considerare și calitatea percepută a vieții de 0,35. Figura 2.2. Contribuția a șapte factori determinanți la explicarea calității percepute a vieții Până la valoarea de 1,00 ce indică o corelație perfectă în care întreaga variație a variabilei efect este explicată de variația factorilor cauzali, există un gol mare. Lista cauzală considerată în analiza ei este deci incompletă
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
intre în acțiune. Efectul, în consecință, nu ar fi avut loc. Dimitrie Gusti (1965) ne oferă un exemplu instructiv pentru modul în care ideea de lanț cauzal se combină cu aceea de cauzalitate multiplă, aplicată de data aceasta nu la explicarea unui fenomen, ci la atingerea unei stări sociale dezirabile.Analiza sa se derulează invers, de la starea efect, considerată dezirabilă, la mulțimea factorilor organizați într-un lanț cauzal multiplu, asupra cărora se poate acționa. Problema este cea a subalimentației țăranului român
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
seturi de variabile: • Variabila de explicat (efectul). • Variabile cauzale abstracte sau variabile endogene. • Variabile contextuale sau exogene 1. • Variabile acționale sau pragmatice. Variabila de explicat se referă la fenomenul efect. Există două tipuri de teorii sociologice cauzale: teorii centrate în jurul explicării fenomenului efect și teorii centrate pe fenomenul cauză. Teoriile centrate pe explicarea unui fenomen efect- teoria stratificării sociale, a mobilității sociale, a calității vieții etc. - caută să dezvolte în jurul acestuia un complex cauzal explicativ. Teoriile simetrice, centrate pe un fenomen
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
endogene. • Variabile contextuale sau exogene 1. • Variabile acționale sau pragmatice. Variabila de explicat se referă la fenomenul efect. Există două tipuri de teorii sociologice cauzale: teorii centrate în jurul explicării fenomenului efect și teorii centrate pe fenomenul cauză. Teoriile centrate pe explicarea unui fenomen efect- teoria stratificării sociale, a mobilității sociale, a calității vieții etc. - caută să dezvolte în jurul acestuia un complex cauzal explicativ. Teoriile simetrice, centrate pe un fenomen cauză, caută să desprindă efectele multiple ale unui fenomen social important - efectele
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și situația „rasei” în colectivitățile în care se practică discriminarea rasială, mijloacele legitime fiind distribuite inegal între diferitele rase care coexistă. Teoria abstractă trebuie să fie legată de contextul social al unui fenomen social concret pentru a deveni efectivă în explicarea acestuia. Variabilele contextuale sau exogene reprezintă deci punctele în care teoria abstractă (variabilele cauzale abstracte) se conectează la un context social concret. Ele reprezintă cauzeleconcrete ale respectivului fenomen în contextul social dat. Și, în consecință, variază odată cu contextul social. Ceea ce
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
Toate exemplele invocate aici scot în evidență o proprietate a variabilelor contextuale; ele nu sunt legate de variabila de explicat printr-o relație simplă, ci mediată, cel mai adesea prin circuite determinative multiple. Contribuția globală a unei variabile contextuale la explicarea variabilei efect reprezintă rezultanta unui fascicul complex de relații de determinare. În consecință, ea poate varia semnificativ de la un context social la altul. Relația variabilă contextuală/variabilă efect nu poate constitui cel mai adesea obiectul unor formulări generale, a unor
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
putem înțelege mai bine că teoria cauzală abstractă este inoperantă. Ea trebuie să fie suplimentată cu o nouă teorie (sau un grup de teorii) pe care am putea s-o numim teorie contextuală, concretă. O asemenea teorie are ca obiect explicarea respectivului fenomen într-un anumit context social. Funcția ei este de a conecta variabilele cauzale abstracte (endogene) și, prin ele, variabila de explicat (efect) la contextul social concret. Teoria abstractă a stratificării sociale este, astfel,puțin operațională în explicarea societății
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
obiect explicarea respectivului fenomen într-un anumit context social. Funcția ei este de a conecta variabilele cauzale abstracte (endogene) și, prin ele, variabila de explicat (efect) la contextul social concret. Teoria abstractă a stratificării sociale este, astfel,puțin operațională în explicarea societății egiptene antice sau a societății americane contemporane. Pentru a deveni cu adevărat utilă, ea trebuie completată cu teorii contextuale ale stratificării în diferite tipuri de societăți (tributală, feudală, capitalistă). Acesta este, în fapt, punctul de vedere marxist în explicarea
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
explicarea societății egiptene antice sau a societății americane contemporane. Pentru a deveni cu adevărat utilă, ea trebuie completată cu teorii contextuale ale stratificării în diferite tipuri de societăți (tributală, feudală, capitalistă). Acesta este, în fapt, punctul de vedere marxist în explicarea fenomenelor sociale: teoriile sociologice abstracte, universale, deși utile, nu pot oferi explicații satisfăcătoare fenomenelor sociale concrete; acestea trebuie explicate prin analiza structurilor particulare ale fiecărui tip de societate în parte. Lucrarea lui Engels Situația clasei muncitoare din Anglia reprezintă un
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
respectivului fenomen. O asemenea teorie încearcă să pună în evidență posibilul acțional al unei anumite persoane, grup sau clasă socială, colectivitate, multitudinea acțiunilor care pot fi întreprinse astfel încât variabila efect să poată fi modificată în sensul dorit. Teoriile contextuale oferă explicarea unui fenomen așa cum există el într-o societate oarecare: egalitate/inegalitate, participare la conducere, calitate a vieții, nivel de alimentație, comportament deviant. Teoriile pragmatice analizează capacitatea diferitelor modalități de acțiune de a modifica această stare. Ce contribuție ar putea aduce
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
variabilelor cauzale abstracte și, prin intermediul acestora, asupra efectului. Putem face, de asemenea, presupoziții rezonabile asupra puterii cauzative a diferiților factori. Acum un secol, teoriile sociale erau tentate să acorde factorilor personali (educație, inteligență, caracter, moralitate) rolul cel mai mare în explicarea poziției sociale. Teoriile actuale acordă acestor factori o importanță minoră, factorii structurali reprezentând cauzele puternice ale acesteia. Analiza textuală poate să formuleze liste de factori determinanți suficient de complete care apoi să fie supuse testării empirice. În privința poziției sociale, în
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
se pot opera discriminări în ceea ce privește ponderea cauzativă a diferiților factori. Unii dintre ei apar drept cauze ale diferiților factori. Unii dintre ei apar drept cauze ultime, în timp ce alții ca reprezentând mai mult variabile intermediare, cu o contribuție proprie marginală. În explicarea delincvenței, de exemplu, eficiența sistemului de învățământ sau a celui religios poate să nici nu apară ca un factor distinct în lista cauzală, ea fiind considerată a avea o influență slabă sau ca reprezentând o variabilă intermediară în cadrul unui circuit
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
caracteristicile sociale. Se presupune că ei ar fi asociați doar empiric, într-o modalitate nu neapărat specifică, din punctul de vedere al mecanismului, cu variația respectivelor fenomene sociale, având, în această privință, mai mult funcții de cartografiere socialășimai puțin de explicare cauzală, deși nici aceasta nu este principial eliminată.În fapt, există mereu o relație cauzală, dar ea este adesea extrem de complexă și mediată: relația dintre sex, vârstă, profesie etc. și calitatea vieții optim/pesimism etc. B. Modelul sistemictc "B. Modelul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
nu este principial eliminată.În fapt, există mereu o relație cauzală, dar ea este adesea extrem de complexă și mediată: relația dintre sex, vârstă, profesie etc. și calitatea vieții optim/pesimism etc. B. Modelul sistemictc "B. Modelul sistemic" Modelul cauzal de explicare a fenomenelor sociale prezintă două limite de principiu. În primul rând, el elimină subiectul activ. Toate fenomenele sociale sunt componente umane sau produse ale acestora: revoluții, războaie, stiluri de conducere, norme de comportare, coeziune a grupurilor, diviziune a muncii. Modelul
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
spațiu funcțional complex, prin considerarea atât a consecințelor funcționale finale, cât și a celor laterale pentru respectivul element (Zamfir, 1972). Posibilul acțional. Diferitele modele de analiză funcțională formulate în sociologie suferă de o incompletitudine gravă. Ele iau în considerare în explicarea unui fenomen doar cerințele funcționale care îi modelează existența. Pentru a înțelege însă de ce un anumit element și nu altul a fost constituit este necesar să luăm în considerare încă un factor esențial ce completează schema funcțională: „materia” din care
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
tehnologia bronzului erau însă realizabile. Experiența acumulată în prelucrarea bronzului a constituit deci o etapă anterioară inevitabilă care a făcut posibilă trecerea la tehnologia fierului. * O singură concluzie aș dori să formulez la această prezentare sumară a schemei funcționale. Pentru explicarea fenomenelor sociale, schema funcțională conține două tipuri de factori determinanți: cerințele funcționale (finale și laterale, spațiul funcțional în care se constituie elementul) și posibilul acțional în care este imaginat respectivul element. Acest lucru ar putea fi prezentat astfel (figura 3
Spre o paradigmă a gîndirii sociologice by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]