14,149 matches
-
și pe care am încercat să-l dezvăluim în lucrarea de față. Această filiație a ieșit în evidență și prin așezarea alături a personalismul energetic de personalism și de energetism (mai cu seamă de primul) în intenția comparării modelelor lor explicative, a "postulatelor" proprii discursului lor și a unei imagini antropologice "finale" pe care o îngăduie fiecare. În privința acestei imagini, "omul" personalist energetic se află la cumpăna dintre condiționatul natural și Necondiționat (Absolut); el nu este în identitate cu nici unul dintre
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
mai cu seamă prezența "structurii" lumii în "structura" unității de existență reprezentată de persoana umană și, în plus, posibilitatea de "a citi" această prezență (Max Scheler, M. Heidegger, C. Rădulescu-Motru, Lucian Blaga ș. a.). Naturalismele, care sunt filosofii inspirate de modelul explicativ "pozitiv", științific, (exemple: "metafizica inductivă", "ontologia structurală", ambele construite pe temeiul unor presupoziții referitoare la om, chiar dacă problema lor fundamentală nu-l vizează direct pe acesta, "antropologiile structurale", unele "antropologii generale", chiar unele variante de "antropologie culturală" și mai cu
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
are valoarea unei mutații în planul tipurilor de reconstrucție a umanului; universalul uman se află în omul însuși, nu în afara sa. "De la Kant datează spune Georges Gusdorf ideea modernă a valorii sacre a persoanei umane."306 Așadar, este vizat modelul explicativ al unei "noi antropologii". Cunoașterea antropologică își joacă încă un rol în reconstrucția kantiană; dar, cum știm, în forma unui proiect antropologic. Ținând seama de aceasta, putem înțelege izolarea relativă, într-un anumit context kantian, a per-soanei de personalitate (adică
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
fapt, Kant "inventează" omul prin încercarea sa de a refunda-menta metafizica. Afirmația lui Faucault, amintită și în "Introducere", cum că omul nu exista înainte de sfârșitul sec. al XVIII-lea, are, deci, o anumită justificare. "Noua antropologie" și-a impus modelul explicativ. Filosofia postkan-tiană a lucrat la "noua cunoaștere" a umanului; dar în măsura în care s-a blocat în această întreprindere, a devenit "științifică". Este vorba, desigur, despre o anumită linie de continuitate și nu despre întreaga filosofie postkantiană.) Ea a lucrat și la
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
lucrare. Unde se află personalismul energetic în acest spațiu teoretic creat prin "inventarea" omului? A lucrat această filosofie la o cunoaștere a omului în model științific fără orizont metafizic, sau, înglobând cunoașterea, s-a deschis recunoașterii-de-sine a omului? Modelul său explicativ se află în limitele "vechii" antropologii, sau în ale celei "noi"? Iată întrebările "finale" la care încerc să răspund pe temeiul celor prezentate în această lucrare. Fără îndoială, filosoful român nu a "respectat", în programul reconstrucției sale filosofice, exigențele kantiene
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
dincolo de această eterogenitate semantică din conținutul lucrărilor, se află unitatea sin-tactică (formală) a personalismului energetic, prin raportare la programul antropologic pe care îl conține și care poate fi gândit în conjuncție cu proiectul antropologic kantian și cu alte modele antropologice explicative, cum ar fi cel personalist. Teoria personalității și vocației conține un set de idei despre om care alcătuiesc o cunoaștere a acestuia. Dar ea cuprinde și temeiul unei re-cunoașteri-de-sine, prin proiecția în universal a omului și raportarea lui totodată la
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
analizați o formă de perfecționare profesională la care ați participat. 2. Încercați să vă proiectați propria carieră. MOTIVAREA ȘI RECOMPENSAREA RESURSELOR UMANE Din punct de vedere etimologic, termenul de motivație provine din cuvântul latin „movere” și înseamnă deplasare. Conform Dicționarului explicativ al limbii române, motivația reprezintă totalitatea motivelor sau mobilurilor (conștiente sau nu) care determină pe cineva să efectueze o anumită acțiune sau să tindă spre anumite scopuri. În literatura de specialitate aria definirii motivației este extinsă; definițiile pe care le
MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE by TATIANA PUIU () [Corola-publishinghouse/Science/1676_a_2964]
-
dubitative sau nihiliste, cu piste ce atacă și deconstruiesc sensul. Poziționările filosofice Își caută uneori temeiuri dincolo de cadrajele specifice, mărturisind, În acest fel, limite și slăbiciuni. Se știe că interdisciplinaritatea pune accentul pe dimensiunea coabitării, completitudinii, articulării mai multor mărci explicative sau metodologii, și acreditează că doar integrativul și holisticul bine fundamentate au șansa să ne facă să Înțelegem sensurile adânci ale existenței. Dincolo de această asumpție metodologică, interdisciplinaritatea mai prezintă un avantaj: ea ne arată că raportarea la lume numai prin
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ce face stânga. Omul de știință este rupt de creația artistică, desconsideră contextul sociocultural, nu vede În perspectivă, uneori nu știe sau nu ia În seamă ceea ce descoperă confrații lui. Aruncarea de punți de legătură, conlucrarea dintre mai multe paradigme explicative, articularea puterii minții cu alte facultăți umane poate să refacă ceva din comprehensiunea funciară a omului privită ca un tot, ca un continuum de stări ce Își dau mâna pentru a cunoaște, a acționa și a valoriza universul ce Îl
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
vor declara, deschis sau cu jumătate de gură, că fericirea este ireală, că e o proiecție a firilor romantice, că așa ceva e greu de găsit și de trăit, că aceasta ne ocolește... și veți asculta fel de fel de tertipuri explicative, care de fapt ascund nefericirea. Oare semenii noștri sunt chiar atât de nefericiți? Sau poate că nu știu ce Înseamnă să fii fericit? Fericirea este o stare ce rezultă din acceptarea a ceea ce ți se dă, din Împăcarea senină și definitivă cu
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
să fie activ și reactiv. Dacă așa stau lucrurile, atunci școala trebuie să pregătească subiecții, Încă de pe băncile ei, să fie În stare să gestioneze efemeritatea, să posede structuri psihocognitive capabile să anticipeze, să relativizeze, să deconstruiască, să creeze formațiuni explicative alternative. Finalitatea educației din orice epocă revendică temporalitatea ca un gaj, un garant al autenticității. Cu cât un lucru este cunoscut mai demult, cu atât devine mai valoros. Școala este chemată să instruiască pe cei prezenți În concordanță cu cei
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
de Dumnezeu). Foarte multe discipline școlare sunt croite pe explicații relative, așa cum se impun ele la un moment dat. Se știe Însă cât de perisabile și dinamice sunt paradigmele științei. Multe idei se dovedesc a fi caduce, iar noile chei explicative le Înglobează pe cele vechi. Dar „schema” explicativă oferită de religie ne arată că ceea ce este sau se Întâmplă are o „rațiune” dincolo de realitate, că orice Întemeiere lumească are un corespondent perfect dincolo de ceea ce vedem sau Înțelegem. Educația este veritabilă
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
pe explicații relative, așa cum se impun ele la un moment dat. Se știe Însă cât de perisabile și dinamice sunt paradigmele științei. Multe idei se dovedesc a fi caduce, iar noile chei explicative le Înglobează pe cele vechi. Dar „schema” explicativă oferită de religie ne arată că ceea ce este sau se Întâmplă are o „rațiune” dincolo de realitate, că orice Întemeiere lumească are un corespondent perfect dincolo de ceea ce vedem sau Înțelegem. Educația este veritabilă atunci când contrabalansează Într-un mod proporționat relativul cu
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
și sugestia binevoitoare, sforăiala obositoare și talentul expresiv. Credem că În toate modulațiile comunicării religioase este loc de mai multă atenție În privința limbajului, a construcțiilor logice ale ideilor, a structurilor argumentative desfășurate, a expresiei și frazării, a coerenței și profunzimii explicative. Ne-ntrebăm dacă nu ar fi nimerit să se creioneze o strategie de reînnoire discursivă, de articulare, corelare și completare a acestor registre, de dimensionare a unor politici comunicaționale mai inteligente la nivelul eparhiilor sau al Întregii noastre Biserici. Fiecare
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
lumea a treia în care apăreau tot mai mulți revoluționari de stânga trebuia salvat. A fost analiza care m-a obligat să conclud că în politica internațională nu există acțiune sau decizie care să se bazeze pe o singură cauză explicativă: există o duzină de cauze care dansează dezordonat, până se încing într-o singură mișcare. Pentru analist, o duzină de motive e o cifră bună, în nici un caz mai puțin de 7. Unele nu se vedeau ușor în cazul decidentului
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
solicitarea de înscriere pe ordinea de zi a celei de-a XV-a sesiuni a Adunării generale a ONU a punctului intitulat "Acțiuni pe plan regional în vederea îmbunătățirii relațiilor de bună-vecinătate dintre state europene aparținând unor sisteme social-politice diferite" (Memoriu explicativ din 19 august 1960); b) cererea similară privind înscrierea pe ordinea de zi a aceleași sesiuni a Adunării generale a punctului referitor la "Măsuri pentru promovarea în rândurile tineretului a idealurilor de pace, respect reciproc și înțelegere între popoare" (Memoriu
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
din 19 august 1960); b) cererea similară privind înscrierea pe ordinea de zi a aceleași sesiuni a Adunării generale a punctului referitor la "Măsuri pentru promovarea în rândurile tineretului a idealurilor de pace, respect reciproc și înțelegere între popoare" (Memoriu explicativ din 19 august 1960)7; c) sprijinirea eforturilor țărilor latino-americane vizând transformarea imensului lor continet într-o zonă lipsită de arme nucleare și exprimarea, în context, a primului vot politic independent al României în cadrul Organizației Națiunilor Unite, constând într-un
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
Reprezentantul permanent, ambasador Petre Gigea, a cerut înscrierea pe ordinea de zi a sesiunii 129 a Consiliului Executiv din iunie a unui punct intitulat "Comemorarea centenarului morții poetului național român Mihai Eminescu". Cu această ocazie, am prezentat și o notă explicativă asupra vieții și operei poetului, care s-a difuzat ca document oficial sub cota 129 EX 124, Paris, 8 aprilie 1988. Nefiind membră a Consiliului, România trebuia să se asigure că proiectul va fi însușit și propus spre aprobare Consiliului
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
adus în atenția sesiunii jubiliare a Adunării generale a Națiunilor Unite (aniversarea a 15 ani de existență a Organizației), defășurată cu participarea a numeroși șefi de stat și de guvern, motivul fiind de ordin strict personal. Textele celor două memorii explicative au fost redactate de tânărul diplomat care eram atunci împreună cu un alt coleg din Serviciul ONU al Direcției Organizații Internaționale din MAE. 8 Cf. România în Sistemul Națiunilor Unite, București, 1974, p.34-39. 9 Vezi, pentru text, United States Arms
[Corola-publishinghouse/Science/1455_a_2753]
-
că nu există o comunitate a sociologilor români, ci noi părem a fi apendici marginali ai comunităților occidentale. Indiferența față de publicațiile interne are mai multe cauze. O cauză este, indiscutabil, calitatea scăzută a multor lucrări. Cred însă că un factor explicativ al indiferenței reciproce, mult mai important decât calitatea scăzută, este neîncrederea de principiu în publicistica românească. Explicația acestei neîncrederi stă în profesionalismul scăzut. Profesionalismul scăzut generează nesiguranță. Iar nesiguranța generează investirea cu supraautoritate a publicisticii occidentale. O carte sau un
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
cele efectuate în mod curent. În unele țări, ca Franța, jurnalele TV și magazinele de informare reprezintă 13% din timpul de televizionare al copiilor. Procentul este deci important, ca situație mai generală; important este de a căuta și identifica factorii explicativi (doar ancheta generală este puțin relevantă în această chestiune). Explicațiile posibile ale acestui fenomen sunt următoarele: contextul masiv, federator al „orei televiziunii familiale” („mesa familială” de seară), când părinții și copiii se reunesc, deopotrivă, pentru cină și vizionarea jurnalelor de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
o legitimitate a demersului nostru, fac ca problema urmărilor expunerii copiilor la violență televizuală să nu-și fi pierdut actualitatea. Din contră, am putea spune, se mărește miza în răspunsul la această problemă, prin faptul că, poate deveni un model explicativ în analiza relației mai noi dintre copii și violența din jocurile video și, nu mai puțin, dintre copii și noile tehnologii de informare și comunicare. Metodologia cercetării Rezultatele prezentate în acest articol au fost colectate pe parcursul a trei cercetări, toate
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
tranziție. Studiul încearcă să răspundă la întrebarea: Care este rolul experienței de viață acumulate în străinătate în structurarea mentalităților? (p. 19). Orice ipoteză a unei relații cauzale cere imperios o justificare teoretică. Trebuie să i se asocieze un model teoretic explicativ, și acesta, de regulă, el însuși ipotetic, dar rezonabil, verosimil. Susținerea teoretică reprezintă o încadrare în contextul teoretic. Simpla credibilitate intuitivă este preștiințifică. Dacă se poate imagina un model explicativ verosimil unei ipoteze cauzale, aceasta reprezintă o testare teoretică preliminară
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
justificare teoretică. Trebuie să i se asocieze un model teoretic explicativ, și acesta, de regulă, el însuși ipotetic, dar rezonabil, verosimil. Susținerea teoretică reprezintă o încadrare în contextul teoretic. Simpla credibilitate intuitivă este preștiințifică. Dacă se poate imagina un model explicativ verosimil unei ipoteze cauzale, aceasta reprezintă o testare teoretică preliminară obligatorie. Dacă nu putem explica verosimil de ce credem că relația respectivă este teoretic sustenabilă, ipoteza noastră nu se poate califica drept o ipoteză de tip științific. Am găsit adesea asemenea
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]
-
de cercetare”, este realizată o prezentare sistematică a obiectului psihologiei sociale și, aferent acestuia, principalele metode de cercetare folosite în psihologia socială: metode descriptive (observația în condiții naturale, observația participativă, cercetările pe baza sondajelor de opinie, analiza documentelor) și metode explicative sau cercetări experimentale (experimentul de laborator, experimentul în condiții naturale și experimentul natural). În afară de prezentarea metodelor enunțate mai sus, capitolul conține o serie de „idei-concluzii”, referitoare la tematica lucrării; una dintre acestea ar fi aceea că „esența mecanismului unui anumit
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2237_a_3562]