2,274 matches
-
se conduce într-un anumit moment al acțiunii educaționale după principiile condiționării operante (Skinner), atunci el va trebui să folosească metode și recompense extrinseci actului propriu-zis. Atunci când se anticipează că motivația extrinsecă va fi în învățare premisa principală, manipularea stimulurilor extrinseci va fi mult diminuată iar accentul va cădea pe factorii interni, implicați în însăși structura activității de învățare. Eficiența maximă a învățării este condiționată de potențarea resurselor dinamogene și direcționarea activismului psihic al elevului. „Cunoscând natura și varietatea motivelor precum și
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
autor. Astfel, Bejovici (1951) enunță următoarele tipuri de motive ale învățării: a) motive sociale largi și motive elementare cu caracter utilitarist, b) motive îndepărtate și motive apropiate, c) motive principale și motive secundare. J. Bruner vorbește de motive intrinseci și extrinseci. Pentru M.A. Danilov (1955), motivele învățării pot fi: a) interioare și exterioare, b) motive de stimulare nemijlocită a elevilor și motive de perspectivă. N.A. Frandsen (1935) consideră că învățarea copiilor este stimulată, direcționată și susținută de cinci tipuri principale
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
motive de perspectivă, b) motive sociale și motive personale, că motive nelegate de scop și motive legate de scop. M.V. Leagol (1961), prezintă patru tipuri de motive care îi stimulează pe elevi în activitatea de învățare: a) motive intrinseci și extrinseci, b) motive care dau informații asupra sarcinii și modului de îndeplinire a acesteia, c) motive care fac apel direct la emotivitate prin succes sau eșec, d) motive sociale. Se poate constata, analizând clasificările de mai sus, că nici una dintre ele
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
și stările de stres existente în activitatea școlară se manifestă prin anticipare și teamă de insucces, care poate bloca forțele și mecanismele prin care se obține reușita școlară. După sursa care o determină există o motivație intrinsecă și o motivație extrinsecă. Motivația intrinsecă își are sursa în însăși activitatea de învățare și tot învățarea este aceea care o satisface, care conduce la succes. Ca stare dinamogenă și ca stare de satisfacție trebuința de explorare se află și se găsește în ea
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
învățare și tot învățarea este aceea care o satisface, care conduce la succes. Ca stare dinamogenă și ca stare de satisfacție trebuința de explorare se află și se găsește în ea însăși, în activitatea efectivă de cercetare și investigație. Motivația extrinsecă își extrage însușirile dinamogene din afara subiectului, fiind produsă de alte persoane și nu izvorăște din activitatea desfășurată. Acesta este cazul când elevul învață pentru cadouri, venituri bănești. Motivația cognitivă este determinată de trebuința de cunoaștere. Sursele ei dinamogene se află
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
factorii emotivi-activi, motivaționali, ai personalității. Orice activitate umană, deci și activitatea de învățare se desfășoară într-un „câmp motivațional“ care ar fi de dorit să fie optim (B. Zörgö, 1976), mai ales că realitatea arată ponderea relativ ridicată a motivației extrinseci. După cum spune și I. Radu (1987), restricția privind motivarea de nivel mediu nu mai este valabilă pentru motivele intrinseci, pentru adevărata motivație cognitivă, care odată constituită nu mai cunoaște saturație. Principiul stimulării și dezvoltării motivației cognitive se impune ca o
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
motivarea de nivel mediu nu mai este valabilă pentru motivele intrinseci, pentru adevărata motivație cognitivă, care odată constituită nu mai cunoaște saturație. Principiul stimulării și dezvoltării motivației cognitive se impune ca o necesitate de a găsi căile trecerii de la motivație extrinsecă la cea intrinsecă, pentru evitarea demotivării școlare, pentru trecerea de la motivația nemijlocită a sarcinii la motivația socială a învățării (D. Ausubel, 1981). Pentru creșterea eficienței procesului de predare- învățare se consideră utile următoarele aspecte psihopedagogice care contribuie la dezvoltarea motivației
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
predare- învățare se consideră utile următoarele aspecte psihopedagogice care contribuie la dezvoltarea motivației școlare (Ausubel, Robinson, 1981; Radu, Ionescu, 1987): 1. Acceptarea unui punct de vedere realist privind aspectele reale ale funcționalității motivației elevilor. Profesorii trebuie să accepte că motivarea extrinsecă și motivarea intrinsecă pot duce la creșterea randamentului școlar, prin întrepătrunderea lor. Trebuie recunoscut rolul diferitelor forme ale motivației extrinseci, a trebuinței de autoafirmare, a trebuinței de performanță relațională cu nivelul de aspirație, care pot influența calitatea învățării elevilor. 2
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
1. Acceptarea unui punct de vedere realist privind aspectele reale ale funcționalității motivației elevilor. Profesorii trebuie să accepte că motivarea extrinsecă și motivarea intrinsecă pot duce la creșterea randamentului școlar, prin întrepătrunderea lor. Trebuie recunoscut rolul diferitelor forme ale motivației extrinseci, a trebuinței de autoafirmare, a trebuinței de performanță relațională cu nivelul de aspirație, care pot influența calitatea învățării elevilor. 2. Evaluarea motivelor învățării. Profesorul trebuie să detecteze și să evalueze exact structura și funcționalitatea sistemului motivațional, emoțiilor și sentimentele cognitive
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
calitatea învățării elevilor. 2. Evaluarea motivelor învățării. Profesorul trebuie să detecteze și să evalueze exact structura și funcționalitatea sistemului motivațional, emoțiilor și sentimentele cognitive ale elevului căruia nu i se pot capta interesul și atenția cu procedee obișnuite de motivare extrinsecă. Elevul trebuie să trăiască sentimentul succesului care devine factor motivațional. 3. Dezvoltarea impulsului cognitiv. Se pune problema trecerii de la curiozitatea perceptivă, care este o simplă prelungire a reflexului înnăscut de orientare și a trebuinței de explorare, la curiozitatea epistemică (D.
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
evidenția nivelul motivației pentru învățare al preadolescenților în pragul tezelor cu subiect unic și pentru tezele cu subiect unic. O B I E C T I V E L E lucrării sunt: O 1 : evidențierea ponderii formelor motivației: intrinsecă, cognitivă, extrinsecă și afectivă în procesul învățării; O 2 : identificarea motivelor care duc la succesul școlar, respectiv la insuccesul școlar; O 3 : stabilirea indicelui motivațional al angajării în învățare; O 4 : analiza performanțelor școlare respectiv a performanțelor obținute la tezele cu subiect
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
anexa 1) cuprinde 12 întrebări dintre care 10 sunt cu variante de răspuns din care trebuie ales doar unul singur (tip evantai) iar două dintre întrebări necesită răspunsuri libere (câte 3). Acest chestionar vizează evidențierea ponderilor formelor motivației: cognitivă, afectivă, extrinsecă, intrinsecă, precum și a motivelor, ele fiind cele care declanșează, orientează și susțin activitatea. Chestionarul numărul 2 (anexa 2) ne permite ca în urma aplicării sale să calculăm indicele motivațional al angajării în învățare. Chestionarul cuprinde zece caracteristici ale învățării apreciate
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
să se bazeze pe propriile lor forțe, să se străduiască să se afirme prin propriile lor aptitudini și capacități. Fiecare dintre cele 10 întrebări ale chestionarului, întrebări cu răspunsuri evantai evidențiază motivația intrinsecă, cognitivă precum și interesele cognitive dar și motivația extrinsecă și afectivă. Primele trei întrebări au fost concepute în așa fel înât pe de o parte să evidențieze forma motivațională predominantă și pe de altă parte să verifice dacă elevii au răspuns sincer, întrebările fiind corelate între ele. În primul
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
deci un interes puternic și o motivare puternică de tip intrinsec, cognitiv. Variantele de răspuns: „apelez oricum la ajutorul cuiva“, „citesc doar lecția“, „aștept informațiile de la altcineva“, le-am considerat a fi cele care denotă un slab interes, un „interes extrinsec“. Variantele de răspuns: „nu-l rezolv“, „mă mulțumesc cu minim de informații“, „nu mă interesează“, sunt cele care denotă dezinteresul. Pentru a sesiza mai bine faptul că pentru preadolescenții investigați ponderea cea mai mare o are interesul cognitiv și cea
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
cum ar trebui să fie realitatea ci să reprezinte realitatea însăși. După cum știm, „nota“ reprezintă un etalon la care se raportează elevii în ceea ce privește nivelul de pregătire. Însă „nota“ poate fi interpretată ca un stimulent intrinsec dar totodată și un stimulent extrinsec. În momentul în care ea este privită ca un stimulent extrinsec își pierde din valoare dar ca stimulent intrinsec ea reprezintă măsurarea nivelului cunoștințelor, o confirmare a calității învățării, valoarea notei concordând cu calitatea învățării. În cazul în care nota
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
După cum știm, „nota“ reprezintă un etalon la care se raportează elevii în ceea ce privește nivelul de pregătire. Însă „nota“ poate fi interpretată ca un stimulent intrinsec dar totodată și un stimulent extrinsec. În momentul în care ea este privită ca un stimulent extrinsec își pierde din valoare dar ca stimulent intrinsec ea reprezintă măsurarea nivelului cunoștințelor, o confirmare a calității învățării, valoarea notei concordând cu calitatea învățării. În cazul în care nota reprezintă concordanța cu calitatea învățării vorbim despre o motivație intrinsecă și
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
cazul în care nota reprezintă concordanța cu calitatea învățării vorbim despre o motivație intrinsecă și cognitivă, în cazul în care nota reprezintă pentru elev doar o cuantificare fără a-l interesa concordanța cu calitatea învățării, atunci vorbim despre o motivație extrinsecă, ce este inferioară celei intrinseci. Întrebările 4 și 5 vizează tocmai aceste două forme ale motivației: extrinsecă și intrinsecă. Întrebările pun subiecții în fața a două situații prin care posibilitatea să fi trecut toți subiecții este foarte mare și anume: primirea
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
cazul în care nota reprezintă pentru elev doar o cuantificare fără a-l interesa concordanța cu calitatea învățării, atunci vorbim despre o motivație extrinsecă, ce este inferioară celei intrinseci. Întrebările 4 și 5 vizează tocmai aceste două forme ale motivației: extrinsecă și intrinsecă. Întrebările pun subiecții în fața a două situații prin care posibilitatea să fi trecut toți subiecții este foarte mare și anume: primirea unei note mai mari, respectiv mai mici decât au apreciat subiecții că meritau. Pentru răspunsurile care vizau
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
subiecții în fața a două situații prin care posibilitatea să fi trecut toți subiecții este foarte mare și anume: primirea unei note mai mari, respectiv mai mici decât au apreciat subiecții că meritau. Pentru răspunsurile care vizau aprecierea „notei“ ca stimulent extrinsec, (poate mări / micșora media) au optat 47,5% dintre elevi, pentru fiecare dintre cele două întrebări. Acești elevi învață mai mult pentru a obține „note“ nu cunoștințe. Elevii care privesc „nota“ ca apreciere a valorii cunoștințelor sunt în proporție de
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
nivelul cunoștințelor, deci calitatea învățării. 22,5%, respectiv 17,5% dintre elevi apreciază că o notă mai mare respectiv mai mică decât ar fi meritat constituie o modalitate de stimulare, de trezire a intensității interesului pentru învățare, adică o stimulare extrinsecă pentru a învăța, cantitatea notei stimulând cantitatea cunoștințelor, la aceștia existând concordanță foarte mare între note și cunoștințe. Nota este un indice care corespunde unei anumite realizări a randamentului școlar. După Vasile Pavelcu (1976), nota poate îndeplini mai multe funcții
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
într-adevăr superioare cazului de neconcordanță negativă însă doar cu câte 5% pentru fiecare situație prezentată (întrebările nr.4 și nr.5). Aceste 5 procente considerăm că ne indică faptul că motivația intrinsecă a câștigat teren în raport cu cea extrinsecă dar că această superioritate este încă în fază incipientă, însă avem de-a face cu un aspect pozitiv al maturizării psihice a elevilor preadolescenți. Pentru a confirma acest aspect pozitiv sau pentru a-l infirma, vom analiza răspunsurile elevilor la
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
aspect pozitiv al maturizării psihice a elevilor preadolescenți. Pentru a confirma acest aspect pozitiv sau pentru a-l infirma, vom analiza răspunsurile elevilor la următoarele două întrebări din chestionar. Întrebările 6 și 7 surprind ponderea formelor motivației și anume: motivația extrinsecă, afectivă și intrinsecă. Dintre cele trei forme ale motivației cea mai importantă calitativ considerăm a fi cea intrinsecă urmată de cea afectivă iar cel mai puțin cotată fiind cea extrinsecă. Am realizat această ierarhie deoarece preadolescența este perioada în care
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
6 și 7 surprind ponderea formelor motivației și anume: motivația extrinsecă, afectivă și intrinsecă. Dintre cele trei forme ale motivației cea mai importantă calitativ considerăm a fi cea intrinsecă urmată de cea afectivă iar cel mai puțin cotată fiind cea extrinsecă. Am realizat această ierarhie deoarece preadolescența este perioada în care apare trebuința de performanță, de autodepășire, de autorealizare și de cunoaștere pe de o parte iar pe de altă parte o importanță deosebită o are trebuința de siguranță, dorința de
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
referă la: „stimulul pentru învățare“, „aprecierea unei situații negative de învățare“, „aprecierea eșecului școlar“. Primordial în cadrul răspunsurilor se situează răspunsurile care vizează stimulul cognitiv (lărgirea cunoștințelor, mulțumirea de sine) cu 40% apoi, la foarte mică distanță, cele care vizează stimulul extrinsec (notele bune, cadourile), cu 35% și în final, cu 25% răspunsurile care vizează aprecierea celorlalți, deci stimulul afectiv. Însă ceea ce deranjează cel mai mult preadolescentul când nu este pregătit pentru lecție sunt „notele slabe“, 45%, apoi „sentimentul regresului“, 32,5
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]
-
32,5%, și în final „aprecierea negativă a celorlalți“, 22,5%. Realizând o medie aritmetică a celor trei forme ale motivației pe care le-am enunțat anterior, medie între răspunsurile la întrebările 6 și 7, constatăm că diferența între motivația extrinsecă și motivația intrinsecă este foarte mică dar în favoarea primeia enunțate, motivația afectivă având procentajul cel mai mic. Se pare că aprecierea celorlalți față de persoana preadolescentului este mai puțin importantă decât trebuința de cunoaștere dar și mai puțin importantă față de
Motivaţia preadolescenţilor pentru învăţare: între expectanţă şi performanţă şcolară by Adet Nicoleta () [Corola-publishinghouse/Science/1730_a_92280]