1,866 matches
-
Cluj-Napoca, 1995 (în colaborare cu Yvonne Goga); Georges Perec, O colecție de amator. Povestea unui tablou, Cluj-Napoca, 1996 (în colaborare cu Yvonne Goga). Repere bibliografice: Tașcu, Poezia, 121-125; Adrian Popescu, „Alb pelerin”, ST, 1978, 1; Aurel Sasu, „Efebul din lumină”, „Făclia”, 1980, 10314; Horia Bădescu, Accesul la expresivitate, TR, 1983, 20; Adrian Marino, Intertextualitatea, TR, 1986, 27; Lector, „Soclul de umbră”, RL, 1986, 47; Adrian Popescu, Elegii bine temperate, „Tribuna Ardealului”, 1992, 48; Poantă, Dicț. poeți, 91-92; Tanco, Dicț. lit. Bistrița
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287304_a_288633]
-
mâna. Pacea adunase laolaltă câțiva prieteni și apropiase pe unii străini. Intelectuali toți, ei se simțeau răs punzători de orice clipă de inacțiune. Farurile se stinseseră de vreme rea și pe scările rupte trebuia să Îndrăznească cineva până sus cu făclia aprinsă. Gânditori sau literați, ei erau legați, peste gusturile și creațiile personale, de convingerea că inteligența trebuie, cu conștiință și entuziasm, cheltuită ca un bun social. Datoria dintâi era o curățire a drumurilor de ruine. Într-o vreme de gra
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
o seară târziu pe o foarte tânără cucoană de lume, bună soție și mamă, Însă de o imaginație cam aventuroasă, Într-un dubios local de noapte, rochița ei subțire de celofan luă foc de la o țigară, femeia arzând ca o făclie; iar Însoțitorul ei se Întoarse de la spital acasă, În odaia lui singuratecă, ca să se Împuște. Printre pricinile ciudate de sinucidere ar fi de trecut și cea a Corei Irineu, Întâmplată În plin succesul acestei scrii toare și exact cu o
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
a omului zis Cristos. Dar cunoaștem cu toții ce au făcut creștinii cei buni, care iubeau cu adevărat pe Maria și cum s-au sculat să-i apere demnitatea ei. În ce triumf și cu câtă bucurie, au condus acasă cu făclii aprinse în mâini pe episcopii adunați împreună, să apere cinstea, demnitatea Mariei, la Conciliul din Efes, în anul 431. În amintirea acestui triumf a rămas frumosul nume, dat Sf. Fecioare, de Maică a lui Dumnezeu. În veacul al XV-lea
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
dat Dumnezău să fim o singură țară! Transilvania, Moldova și Țara Românească! Împreună! Jurați!!" Am jurat să fim la bine și la rău împreună, până la moarte! Și unde s-a pornit uriașul să hohotească de-i fluturau mustețile, să stingă făcliile, nu alta: "No! Amu pohtește Mahomede, de ți s-o făcut de trântaie! Nu ți-i mai trece osmanlâii Dunărea cât îi lumea și pământul! Că Dunărea-i bună stavilă, și gând să sece n-are". Ne-o strâns în
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
copite, vânzoleală, zăngănit de arme, strigăte, forfotă. Lumină! Lumină! Slujnicuțe în catrință, despletite, lipăie, dau buzna cu lumânări aprinse în odaia domnului. Pe scări, pe culoare, zăngănit de arme, zornăit ritmic de pinteni... Alaiul îl deschid copiii de casă cu făclii. După ei, intră vitejii boieri, înzăuați, legați pe ici, pe colo cu feși însângerate, osteniți-osteniți, somnoroși, dar veseli, gălăgioși... Vodă Ștefan, intră șchiopătând, înghesuit, sufocat de cei dragi, în cămeșoaie cum au sărit din pat: Doamna Maria lipită de el
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
văzu o luminiță, și niște pași grăbiți răsunară sub bolta de piatră. Ușa se dădu În lături și, În aceeași clipă, răsăriră ca din pământ un mare număr de slujitori Înarmați, care le Înconjurară pe cele două fete. La lumina făcliilor aprinse pe dată, fură trase cu repeziciune de pe cai și târâte peste podeț În curtea castelului. VIII Planul ministerialului Eglord reușise pe deplin. Bodo zăcea grav rănit, aproape mort, la mânăstirea Sfântul Petru. și iată, acum fusese capturată și frumoasa
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
se Înclină scurt și trecu Înainte spre scara cea mare. Adelheid Îl urmă fără nici o Împotrivire, prin culoarul pe care Îl formau răpitorii ei. Avea de-a face cu nelegiuiți care nu se dădeau În lături de la nimic. La lumina făcliilor, trecură printr-o sală mare, Împărțită În mai multe Încăperi cu ajutorul unor blănuri și tapiserii, după obiceiul timpului, apoi prin coridoare Întunecate, și ajunseră la o scară Îngustă, În spirală. Urcară până sus, cam vreo două sute de trepte, Își făcu
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
de crezut că doamna va putea sparge ușa, dar oricum preve derea e maica Înțelepciunii. Pașii răsunară din ce În ce mai slab pe treptele de piatră și o liniște apăsătoare se așternu În Încăpere. Adelheid Își roti ochii și, la lumina slabă a făcliei, văzu un pat așezat Într-o firidă. Pe doi căpriori o scândură lată alcătuia masa pe care se lăfăia un talger cu câteva bucățele de carne friptă, un șervet curat În care erau Învelite felii de pâine și o tavă
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
uscată a cioplitorului În piatră, care cu câteva zile Înainte Îi salvase viața... XIV Când, seara târziu, Bertold nu se Întorsese Încă de la vână toare, Conrad Începu să se Îngrijoreze. Era toamnă și Întunericul se lăsa repede. Trimise slujitori cu făclii În Întâm pinarea ducelui, cu porunca să-l caute și să dea semn din trâmbițe de Îndată ce ar fi zărit micul cortegiu apropiindu se de castel. Nici o surlă nu sfâșie noaptea cu tonurile ei... Neliniștit, Conrad se plimba În sus și
Mostenirea by Lidia Staniloae () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1352_a_2739]
-
ieșit Și deochiul de la Răduța a ieșit Și s-a dus în munții înalți, În văi adânci, Unde cocor nu cântă, Câine nu latră, Pisică nu miaună, Fată mare cosiță nu împletește Că acolo va aștepta Cu mese întinse, Cu făclii aprinde Și lasă pe Răduța curată, luminată, Ca argintul de curată, Ca Maica Precista din cer Ce pe ea, a lăsat-o!". M-a stropit mereu cu agheasmă, a făcut câteva cruci în cele patru părți ale camerei și mi-
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
fost îndepărtați, într-un interval foarte scurt, toți cei cunoscuți pentru atitudinea lor proengleză și profranceză. Carol al II-lea urmărea cu multă îngrijorare evoluția luptelor pe Frontul de Vest. Era dispariția unui simbol de rezistență față de vandali, era o făclie de eternă speranță ce se stingea de pe suprafața pământului. Durerea nu a fost numai morală, ci aproape fizică, cu atât mai mare cu cât după cetatea luminii s-a prăbușit și Franța. Și într-adevăr, în urma acestor vești sfâșietoare o
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
oglindește abrupt în conținutul și retorica publicației, devenită brusc obedientă noii conduceri. Centrul de greutate al preocupărilor academice se mută pe evenimente ocazionale, pe fondul unei priviri orientate nesmintit spre Răsărit. Câteva titluri de studii sunt suficient de edificatoare: Pușkin, făclie peste vremuri (A. Toma), Perspective deschise creației literare de planul stalinist de transformare a naturii (Geo Bogza), Influențe rusești asupra limbii române (Iorgu Iordan), Despre clasificarea științelor (B. M. Kedrov). Limbajul academic e infestat de expresii aparținând limbajului de lemn
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285331_a_286660]
-
studii și articole publicații că: „Buletinul Academiei Române”, „Analele Institutului de Medicină și Farmacie din Cluj”, „Revista de Dermatovenerologie”, „Revista de Oncologie și Radiologie”, „Clujul Medical”, „Farmacia”, „Știință și Progres”, „Gazeta de Matematică și Fizica”, „Revista de Pedagogie”, „Gazeta învățământului”, cotidianele „Făclia” și „Adevărul” etc. Participări la congrese, simpozioane și conferințe: 1. Congresul Național de Medicină Internă - București, măi 1964. 2. Prima Conferință de Radiologie și utilizare a izotopilor în medicină, biologie și științe agricole - București, iunie 1964. 3. Conferință Națională de
Colegiul Naţional "Cuza Vodă" din Huşi : 95 de ani de învăţământ liceal by Costin Clit () [Corola-publishinghouse/Memoirs/643_a_1320]
-
le explic, dacă e vorba să-mi permit să-ncerc o explicație. Mai întâi că sunt mai slabe decât restul operei. Mi se pare că lucrul a fost susținut de critică în ultima vreme și cred că și cu temei. Făclia de Paște, Păcat sunt mai slabe decât opera propriu-zis comică. Dar mie îmi par că nu sunt tragice. Valoarea lor este, după mine, reală, pentru că nu trebuie nici contestate cu desăvârșire, deși cred și eu că sunt pe un palier
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
Hai să mai așteptăm un an, ca să nu plângă mititica după tatăl și după mama ei”. „Să mai așteptăm”, Încuviință Ioachim. Când Maria Împlini trei ani, Ioachim zise: „Chemați pe fiicele neîntinate ale evreilor. Fiecare să țină În mână o făclie aprinsă, pentru ca pruncul să nu tânjească după ce lasă În urmă, iar inima să nu‑i fie răpită de vreun lucru străin de Templul Domnului”. Fecioarele merseră cu făclii În mâini până la Templul Domnului. Aici preotul o Întâmpină pe Maria și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
Chemați pe fiicele neîntinate ale evreilor. Fiecare să țină În mână o făclie aprinsă, pentru ca pruncul să nu tânjească după ce lasă În urmă, iar inima să nu‑i fie răpită de vreun lucru străin de Templul Domnului”. Fecioarele merseră cu făclii În mâini până la Templul Domnului. Aici preotul o Întâmpină pe Maria și, sărutând‑o, o binecuvântă, zicând: „Domnul a preamărit pe veci numele tău. La sfîrșitul veacurilor El Își va arăta prin tine răscumpărarea fiilor lui Israel”. Și a așezat
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2307_a_3632]
-
Seminarului Pedagogic al Universității din București. Aflat în refugiu, face la Botoșani Școala de Ofițeri de Rezervă la artilerie (1917-1918), luând parte la campania din Moldova. Frecventează cenaclul lui Al. Macedonski și debutează cu un articol în apărarea acestuia în „Făclia” din ianuarie 1916, iar la 19 martie publică sonetul Cuvântul în „Flacăra” lui Constantin Banu, sub semnătura T. Al. Vianu, în același an apărându-i poezii și în „Vieața nouă” a lui Ovid Desusianu. Scurtă vreme, în 1918, figurează ca
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290512_a_291841]
-
a talazurilor. Cătră sfârșitul zilei înțeleg că meteorul prevestit își face poate de cap pe alte meleaguri. Cum ar fi spus Solomon Cornea, poetul uitat al Iașului de odinioară: Marea urmează a fi ușor agitată Și după ce s-au aprins făcliile cerului. * Cele zece porunci p. (pentru-n.n.) chibiți 1. Chibițul să tacă; 2. Zgomot să nu facă; 3. Liniștit să steie; 4. Sfaturi să nu deie; 5. Orice plan să-l lese; 6. Să nu miște piese; 7. Să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
mi-l grăbești, Prin păduri fără sine Prin sat fără rușine Prin poieni fără drum Prin câmpii fără cărări Pe drumuri cu gloduri Peste ape fără poduri Peste garduri Fără pârleazuri. Și de le-i găsi La mese-ntinse, Cu făclii aprinse, La neveste grase Și fete frumoase Să-i pară cățele viermănoase Numai eu să-i par frumoasă, Numai eu să-i fiu aleasă. Se rostește afară la cheutoarea casei, înfigând un cuțit în pământ * CHEMAREA LUNEI ( Când s-arată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
ci prin vulgatele lor, prin literatura de popularizare științifică, demnă de multe ori de a prefața intrarea într-un cabinet de curiozități. Dacă citim în paralel fragmentul discuției docte dintre studentul la filozofie și cel la medicină din nuvela O făclie de Paște, sesizăm tonul comun, aerul de familie al discursului. „Apoi ... mașinismul, capita lis- mul, alcoolismul etc. Degenerescența ! strigă alții.” Iată ce spune medicinistul din O făclie de Paște, într-un elocvent rapel epistemic : „Atavismul... Alcoolismul cu urmările-i patologice
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
discuției docte dintre studentul la filozofie și cel la medicină din nuvela O făclie de Paște, sesizăm tonul comun, aerul de familie al discursului. „Apoi ... mașinismul, capita lis- mul, alcoolismul etc. Degenerescența ! strigă alții.” Iată ce spune medicinistul din O făclie de Paște, într-un elocvent rapel epistemic : „Atavismul... Alcoolismul cu urmările-i patologice... Vițiul de concepție... Deformarea... Palu dis- mul... Apoi nevroza ! - Atâtea și atâtea cuceriri ale științei moderne... Dar cazul de reversie ! Darwin... Haeckel... Lom- broso..”. Aceeași lapidară listare
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
dramatice, a construcției personajului și a complexității tabloului de moravuri, la acea vreme bur- gheze, pivotul operei dramaturgice rămâne O scrisoare pierdută. Nu este cam puțin ? Cea de-a doua axă este con- stituită de cele trei nuvele naturaliste, O făclie de Paște, Păcat și În vreme de război.... O analiză atentă relevă faptul că naturalismul lui Caragiale este mai degrabă unul second hand, ca și balzacianismul lucid și butaforic al lui G. Căli- nescu. Autorul utilizează o rețetă bine asimilată
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
scenă de linșaj și un abuz din partea oamenilor legii la adăpostul nopții - palma vine tocmai pentru a tăia vocea celui care protestează. Am lăsat deoparte primul episod pentru că el este și cel mai interesant. Privirea fixează victima, scena din O făclie de paște este revelatoare în acest sens. Nebunul, căruia polițiștii îi dau drumul, îl recunoaște pe Zibal, asistența, dar și autoritățile iau act de această privire într-un acord deplin care pune victima la dispoziția călăului. Focalizarea privirii și obstinația
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]
-
pozitivistă a sfârșitului de secol XIX. Acest reflex nu face dispozitivul optic invocat mai puțin funcțional, ci ne demonstrează că avem un autor care și-a deconstruit modelul și l-a reasamblat, un autor care-i cunoaște toate piesele. O făclie de Paște constituie din acest punct de vedere un excelent exemplu, dispozitivul funcționează de această dată nu prin intermediul unui Narator care face trimitere către autorul însuși, ci printr-un personaj care se află la periferie, la propriu și la figurat
Caragiale după Caragiale by Angelo Mitchievici () [Corola-publishinghouse/Memoirs/819_a_1754]