1,424 matches
-
ce a ținut mai bine de cinci ani, împărăția drept-credincioasă a făcut să se înscrie, la articolul XVI, consimțământul Porții ca „miniștrii Curții împărătești ai Rusiei acreditați pe lângă ea să poată vorbi în favoarea Principatelor, când împrejurările acestora vor cere și făgăduința să-i asculte cu toată considerația datorată unor puteri amice și respectate”. Iar prin articolul XI al aceluiași tratat obține învoirea să numească consuli și viceconsuli în toate localitățile împărăției otomane, unde ar găsi cu cale să stabilească asemenea agenți
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
purtând data de 23 august 1785: „În clipa în care Caterina a II-a se gândește la independența Crimeii, adică la întreaga posesiune a acestei peninsule, ea se asigură prin binefaceri de domnii Țării Românești și ai Moldovei, atrage, prin făgăduinți, în interesele ei pe principii Georgiei. Curtea din Petersburg, condusă de speranța să vadă odată țarii ei pe tronul sultanilor, dar prea depărtată de fruntariile Greciei pentru a putea îndeplini în curând această operă, începe prin a se asigura de
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
motive de agrement, își aduce aminte cu plăcere de petrecerea în Moldova a oștirilor rusești, care, mai cu seamă din motive politice, au știut să-l cruțe. Ele, într-adevăr, nu i-au adus decât un aer de protecție, decât făgăduințe pentru viitor și plăceri pentru prezent... Și totuși, această iubire pentru ruși nu este cu desăvârșire obștească; au făcut câțiva nemulțumiți și au înșelat pe unii care slujesc de pildă celorlalți. Mai trebuie observat că Revoluția franceză nu este fără
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
scandalul unei noi agresiuni împotriva tuturor drepturilor suveranilor. Nu se mai declară război Sublimei Porți, ci se adresează un manifest supușilor ei. Un general inamic le dă seamă despre plângerile Curții lui, caută să-i zdruncine prin amenințări sau prin făgăduinți odioase, vrea să dicteze împărăției otomane politica, legile, impozitele ei, o învinovățește pentru uzul ce-1 face de independența ei și readuce războiul la acele veacuri de dezordine și de violență când nu era decât o năvălire de barbari... Dar
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
jugului și vexațiunilor turcești. Nu încape îndoială că, în desele întrevederi ce le avură împreună Napoleon și Alexandru I, cu prilejul tratatului de la Tilsit, se vorbi mult de împărțirea Turciei și că Alexandru I izbuti să smulgă lui Napoleon oareșicari făgăduinți în această privință. Vedem pe cancelarul Rumianțov calificând împărțirea Turciei de marea lucrare (le grand ouvrage). Tratatul de la Tilsit fiind comunicat atât Porții, cât și trupelor care stăteau față în față, se încheie la 12 august 1807, la Slobozia, între
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
că nu interesul și iubirea pentru drept-credincioșii locuitori ai Principatelor, ci numai o insațiabilă lăcomie călăuzise pașii săi până atunci. Și cum rămâne oare acum cu proclamația lui Michelson, citită la 23 decembrie 1806 în Divanurile ambelor țări și cu făgăduințele cuprinse într-însa ? Drept-credincioasa împărăție, într-adevăr, îndepărtase din hotarele lor orice vrăjmaș, dar se instalase ea în locul altora, pentru totdeauna. Însă am văzut că, prin tratatul secret, împăratul Alexandru anexa țările noastre fiindcă nu voia să le lase pradă
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
să-i permită libera navigație prin Dardanele. În schimbul acestor concesii, Rusia făgăduise verbal să se dezintereseze de greci cu desăvârșire. Dar, odată războiul cu Persia isprăvit spre bine, prin victoriile ușoare repurtate de Paskevici, împăratul Neculai se grăbi să uite făgăduința dată necredincioșilor, pentru a-și aduce aminte că este protectorul tuturor creștinilor pravoslavnici. Amenințările și pretențiile rusești crescând, războiul izbucni la sfârșitul lui aprilie 1828. V. Pacea de la Adrianopol. Ocupația rusească de la 1828 până la 1834. Regulamentul Organic Țările noastre fură
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
toate până chiar și în judecarea proceselor, era prea semnificativă pentru a nu alcătui preludiul unei cotropiri. (subl. a.) Înzestrat cu un spirit fin și ager, va fi surprins vreun secret: va fi fost, poate, pus în vreo confidență, sub făgăduința de a închide ochii asupra chipului său de a ocârmui. Nu va fi avut alt gând decât acel de a mai spori încă o avere și așa uriașă! Numai astfel se poate explica sistemul său și inerția Rusiei. Zic inerția
Acţiunea politicii ruse în Ţările Române povestită de organele oficiale franceze by Radu ROSETTI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101003_a_102295]
-
Analiză Strategică "Moldova Ortodoxă", www.cmas.md). 231 Nikolai Berdiaev, Un nou Ev Mediu, Editura Paideia, București, 2001, p. 13. "Umanismul este o întreprindere care n-a reușit, care n-a glorificat pe om, cum l-a lăsat să nădăjduiască. Făgăduințele umanismului nu au fost ținute. Omul încearcă o oboseală imensă și e cu totul gata să se sprijine pe orice fel de colectivism, în care ar dispărea definitiv individualitatea omenească. Omul nu-și poate îndura părăsirea, singurătatea... Revoluția franceză, pozitivismul
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
la București. Astăzi nu le mai știu nici numele, nici ce au devenit. Întâmplarea mi-a adus în memorie reacțiile unor românce din timpul mesei din munții Trodos. Din vara anului 1991, insula Ciprului devenise un fel de pământ al făgăduinței. Explicația era foarte simplă: două curse "TAROM" pe săptămână, intrarea fără obligația de a avea o viză pe pașaport, o comunitate de români dispusă să acorde sprijin. În luna martie 1991 se anunțau schimbări importante în Ambasada României din Nicosia
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
aș fi încântat să îți predau ție ștafeta conducerii misiunii diplomatice a României din Nicosia, cu convingerea că vei continua să dezvolți raporturile bilaterale benefice, să te preocupi de situațiile delicate ale multor români care vin aici ca în țara făgăduinței și, adesea dezamăgiți, apelează cu încredere la ajutorul nostru, noi fiind singura lor speranță... După aproape o lună, ministrul mă apelă telefonic să mă întrebe dacă aș fi de acord să-mi închei misiunea în jurul datei de 1 octombrie 1993
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1524_a_2822]
-
meu zăcea în așternutul sclipitor de curat, destul de binedispus, deși ușor febril, încântat de vizita mea. Cum m-aș fi strecurat și eu sub așternut, lângă el! L-am părăsit cu inima împovărată de nostalgie, pradă acelor vagi, dar luminoase făgăduinți ale viitorului ce sta înscris, la locul meu, în stele. Când, la terminarea studiilor secundare, am oferit dascălilor noștri tradiționala cină de adio, în grădina unui restaurant, am fost tot timpul trist de moarte (mă întrebau, când unul, când altul
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
sale, că nu se putea obține nimic de la el, nici iertare, nici dreptate, decât smulgându-i-le prin frică, la care era extrem de sensibil, sau printr-o insistență cât mai pisăloagă cu putință. Încerca să scape cu vorbe, apoi cu făgăduințe, cu care era foarte generos prin ușurătatea lui, dar pe care nu-l putea sili să și le țină decât cine îl strângea mai vârtos în gheare. De aici atâtea încălcări ale cuvântului dat, încât puținele dăți când se ținea
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
din cât se pare, s-o facă să adopte aproape orbește consolările cele mai improbabile și speranțele cele mai vagi, direcția pe care ideile ei o luaseră, mai puternică decât nevoile inimii, nu i-a îngăduit o clipă să considere făgăduințele religiei decât drept un mijloc de dominație și un pretext de into le ranță. Nu mă pot împiedica aici să reflectez la răul pe care îl fac religiei și oamenilor în suferință spiritul domi nator și intoleranța dogmatică. Cine n-
ANTOLOGIA PORTRETULUI De la Saint-Simon la Tocqueville by E.M. CIORAN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1321_a_2740]
-
distrugătoare din Eliot. Familiar și blând, Larkin se supune lirismului: Mereu prea însetați de viitor, Luăm răul obicei de a aștepta. Ceva se tot apropie; zi cu zi Ne spunem până atunci, Cu ochii la ținta măruntă, precisă, Scânteietoare a făgăduinței care vine. Descoperă acum și tema singurătății. În tot ce scrie, Larkin e un poet solitar. "Inima înghețată" era destul de neconvingătoare. Dând la o parte emfaza, versul impresionează. Cuvintele au mai mare îndrăzneală. Poetul începe să folosească vorbele indecente fiindcă
Literatura contemporană britanică: literatura Desperado by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
II-a) 29. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei, vol. III 30. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei, vol. IV 31. Serge Berstein & Pierre Milza, Istoria Europei, vol. V 32. Adrian Nicolescu, Istoria civilizației britanice 33. Dumitru Dorobăț, Din țara făgăduinței. Receptarea literaturii americane în România 34. Ștefan Lupașcu, Universul psihic 35. Jean Baechler, Capitalismul, vol. 1 36. Alexandru Zub, Orizont închis 37. Barbara Jelavich, Istoria Balcanilor, vol. 1 38. Barbara Jelavich, Istoria Balcanilor, vol. 2 39. Pierre Bourdieu, Simțul practic
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
lui Picasso cu ocazia dineului: “Noi sîntem cei mai mari maeștri, tu În stil assyrian, eu În stil modern”. Au existat și artiști moderni care au Încercat să descopere universul trăirilor nedisimulate specifice naivilor, dar, “ei căutau acest pămînt al făgăduinței ca pe un loc aflat În altă parte, În alte orizonturi geografice”, În timp ce Henri Rousseau-Vameșul Îl aflase “ În străfundurile nealterate ale propriei sensibilități ... ca pe o lume a fabulosului, fără ca măcar s-o caute, deoarece o purta În sine, asemeni
PAGINI DE ARTĂ NAIVĂ IEŞEANĂ by Gheorghe Bălăceanu () [Corola-publishinghouse/Science/91838_a_93005]
-
aștepta. Moș Crăciune, Moș Crăciune,, Dragă ni-i venirea ta! .. .Slavă ție, Moș Crăciune, Ce-n tot anul vii mereu, Să ne amintești cuvântul Fiului lui Dumnezeu! Cântările Nașterii 1. Într-o nopate neuitată a venit la noi Isus împlinind făgăduința ce prin înger s-a adus ca s-aducă mântuire pentru neamul omenesc cum făgăduise mila Tatălui celui ceresc, sămplinească tot ce Duhul Sfânt grăise prin profeți de Fecioara ce va naște pe-mpăratul noii vieți, pe Mesia ce coboară
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
viața omenească după cădere, divinitatea făgăduiește făpturii nenorocite că-i va trimite câte un zeu să-i ajute la îndulcirea suferinței. Căci în acest poem, ca și în cele egiptene ce i se aseamănă și ca o imagine aproximativă a făgăduinței Mântuitorului dată de Dumnezeu în Biblie, cerul nu voiește distrugerea totală a vieții de pe pământ, ci salvarea ei din durere și din moarte. Această făgăduință, adeverită în întruparea Domnului nostru Iisus Hristos, ridică prima idee a raiului terestru pe planul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
ca și în cele egiptene ce i se aseamănă și ca o imagine aproximativă a făgăduinței Mântuitorului dată de Dumnezeu în Biblie, cerul nu voiește distrugerea totală a vieții de pe pământ, ci salvarea ei din durere și din moarte. Această făgăduință, adeverită în întruparea Domnului nostru Iisus Hristos, ridică prima idee a raiului terestru pe planul transcendent al paradisului spiritual și ceresc. Mărturisind credința în nemurirea sufletului, toate neamurile pământului, fără excepție, își înalță nădejdile, din adâncul mizeriei omenești, în paradisul
Nostalgia paradisului by Nichifor Crainic () [Corola-publishinghouse/Science/846_a_1785]
-
aștepta. Moș Crăciune, Moș Crăciune,, Dragă ni-i venirea ta! .. .Slavă ție, Moș Crăciune, Ce-n tot anul vii mereu, Să ne amintești cuvântul Fiului lui Dumnezeu! Cântările Nașterii 1. Într-o nopate neuitată a venit la noi Isus împlinind făgăduința ce prin înger s-a adus ca s-aducă mântuire pentru neamul omenesc cum făgăduise mila Tatălui celui ceresc, sămplinească tot ce Duhul Sfânt grăise prin profeți de Fecioara ce va naște pe-mpăratul noii vieți, pe Mesia ce coboară
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
să nu ia asuprăși, iar de nu să se caterisească". Iar Pidalionul spune în tâlcuirea acestui Canon: Nu este iertat celor preoțiți (ori sfințiți) a se împletici pe sineși în lucruri lumești, ci să se îndeletnicească la Dumnezeiasca slujbă a făgăduinței lor, și să păzească mintea lor slobodă de fieștece turburare și zarvă lumeacă". Canonul 7 al Sinodului al IV-lea Ecumenic: "Cei ce odată în cler s-au rânduit, și monahi, am hotărât, ca nici la oaste, nici la dregătorie
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
prin cuvînt, vorbe deșarte, convorbiri zadarnice, vorbe obscene, batjocori, luarea în rîs a lucrurilor Sfinte, cîntece lumești, cîntări pasionate, rîs, ș.a. A doua vamă este aceea a minciunii: orice minciună, călcare de jurămînt, întrebuințarea Numelui lui Dumnezeu în deșert, călcarea făgăduințelor făcute înaintea lui Dumnezeu, ascunderea păcatelor înaintea Duhovnicului... A treia vamă e aceia a calomniei: calomnierea aproapelui, vorbirea de rău, umilirea altuia, înjurăturile, batjocora unită cu uitarea propriilor sale greșeli și păcate... A patra vamă este aceea a lăcomiei: beția
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
familia tradițională etc. Și, dorind a fi cît mai limpede asupra propriei sale maniere de abordare, definește moralismul, drept acel sistem de ornamentație personală, făcut din vorbe, intonații și gesturi, prin care oamenii s-au învoit să schimbe între dînșii făgăduinți solemne de bună purtare. Aceste ornamente sociale au, precum se știe, destinația să disipeze pe indivizii curenți de gîndire proprie, de inventivitate morală. Persiflînd programele bunăstării în dauna lucrurilor sfinte, apelează la limbajul caragialian în descrierea junei generații și a
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
bacoviene. ["Convorbiri literare", iulie 2013] Vocația și proza democrației În numerele 2, 3 și 4 din 2012 ale "Convorbirilor literare", sub genericul O inițiere în politică sau renașterea filosofiei politice (avînd ca temei articolele lui Hannah Arendt adunate sub titlul Făgăduința politicii), am încercat o incursiune într-un univers care prin toate opțiunile sale ne determină covîrșitor viața în comunitate. Paginile despre "O inițiere în politică sau renașterea filosofiei politice" le regăsim și în volumul Despre împărăția omului surogat (Editura Tracus
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]