1,938 matches
-
ițari, cămașă înflorată, bârnețe, bundițe. pe cap purtau, neaparat, pălării de paie cu pamblică tricoloră. Veneau apoi mascații. Jidanii, modoranii și Vasilache. În seara ajunului își făceau și ei rondul de câteva ori, pe strada principală a târgului, urmați de fanfară. De obicei se aducea fanfara din Valea Mare (o localitate de muzicanți-țigani, situată pe stânga cam la jumătatea drumului dintre Pungești și Vaslui ), condusă de Oancea, respectiv Măguță. Rareori erau tocmiți țiganii de la Porcăreți. După plimbarea prin târg, cei cu
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
pe cap purtau, neaparat, pălării de paie cu pamblică tricoloră. Veneau apoi mascații. Jidanii, modoranii și Vasilache. În seara ajunului își făceau și ei rondul de câteva ori, pe strada principală a târgului, urmați de fanfară. De obicei se aducea fanfara din Valea Mare (o localitate de muzicanți-țigani, situată pe stânga cam la jumătatea drumului dintre Pungești și Vaslui ), condusă de Oancea, respectiv Măguță. Rareori erau tocmiți țiganii de la Porcăreți. După plimbarea prin târg, cei cu țurca luau casele la rând
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
Vaslui ), condusă de Oancea, respectiv Măguță. Rareori erau tocmiți țiganii de la Porcăreți. După plimbarea prin târg, cei cu țurca luau casele la rând. De regulă cam toată lumea îi primea. Cei mai mulți din obligație. După cum știi, în cele trei zile ale Crăciunului, fanfara tocmită pentru sărbători își făcea datoria. Cele trei după amieze erau dedicate tinerilor, băieți și fete (un fel de discotecă a zilelor de astăzi), în timp ce serile, până spre miezul nopții, erau la dispoziția însurățeilor. Cine participa la aceste petreceri de
Amprentele unor timpuri by ?tefan Boboc ? Punge?teanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84040_a_85365]
-
-o să nu se mai întâmple. Într-o duminică, am trecut pe la familia la care ne ducem noi, să ne luăm marfa și să mergem cu ea la piață. Cât am mai stat cu ei de vorbă, am auzit cum fanfara cânta imnul statului nostru. Am ieșit foarte surprinși să vedem ce este. Tocmai atunci ieșeau din biserică doi tineri care se cununaseră, urmați de alaiul nuntașilor. După imn, fanfara a cântat melodii popul are și nuntașii au jucat făcând o
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
Cât am mai stat cu ei de vorbă, am auzit cum fanfara cânta imnul statului nostru. Am ieșit foarte surprinși să vedem ce este. Tocmai atunci ieșeau din biserică doi tineri care se cununaseră, urmați de alaiul nuntașilor. După imn, fanfara a cântat melodii popul are și nuntașii au jucat făcând o horă mare în drum. M-am bucurat auzind imnul țării noastre într-o țară străină. M-am gândit atunci la emoțiile sportivilor români care obținând medaliile primelor locuri în
7 zile ?n Grecia by Victoria D. Popa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/84081_a_85406]
-
care au participat 395 de spectatori. Amatori Ansambluri folclorice există În județele Timiș, Sibiu, Brașov. Peste o sută de formații de dansuri populare, orchestre și coruri Își desfășoară activitatea În localități cu populație germană mai numeroasă. La Sibiu există două fanfare, iar la Timișoara și Cristian, același județ câte una. În București, Își desfășoară activitatea Casa de cultură „Friedrich Schiller”. c) În limba idiș Profesionale Teatrul Evreiesc de Stat din București a sărbătorit În anul 1991 centenarul. Este unicul teatru În
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
limba slovacă la Nădlac (județul Arad) și Sinteu (județul Bihor) teatrul de amatori din Huta Voivozi 3 formații folclorice slovace la Nadlac și Peregu Mare (județul Arad) și Budoi (judetul Bihor) un grup vocal feminin slovac la Nădlac (județul Arad) fanfara din Nădlac ansambluri folclorice cehe În Sinteu, Sacasău și Făget (județul Bihor) ansambluri folclorice cehe În Eibenthal (județul Mehedinți), Sfânta Elena, CÎrnic, Ravenska, Sumița și Bigar (județul Caraș-Severin) e) În limba sârbă Amatori fomația studențească de amatori „Mladost” din Timișoara
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
comandantului Garnizoanei Iași. 10.V. Depuneri de coroane la „Monumentul Independenței” din Piața Independenței din Iași, Împreuna cu veteranii de război. 03.VI. Participarea cercetașilor la programul organizat de Direcția Sanitară de „Ziua Inimii”. 15.VI. Program artistic dat de fanfara copiilor din Strășeni sărbătorind poetul Mihai Eminescu 20.VI. Sfințirea „Monumentului Eroilor României” căzuți pentru eliberarea Basarabiei, la cimitirul din Nisporeni, cu participarea filialei Sângeorz (Prof. Cocean) și a d-nei Maria Diaconu (Iași) Iulie Participarea a 16 elevi din Telenești
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
400 de ani de atestare documentară. 15.05. „Pe urmele poetului latinității, V. Alecsandri” pelerinaj la Ruginoasa, Mircești, Șcheia; au participat cercetașii naturii de la Lic. V.AIecsandri, Însoțiți de profesori și membri ai „Gintei Latine”. 15.06. Spectacol dat de fanfara Liceului din Nisporeni, jud. Ungheni, În Grădina Copou. 25-26.06. Cea de-a X-a ediție a Simpozionului Soc. Cult. „Ginta Latină”, organizat În colaborare cu Fundația Academică Petre Andrei „Unitatea Romanității Orientale”. 15.08. Înființarea filialei „Ginta Latină” din
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
vernisajul expoziției de pictură a artiștilor plastici Ionuț și Petre Achițenie și Ion Ghigore, lansarea a peste patruzeci de titluri de volume privind problemele romanității, lansate de “Scrisul românesc”, Editura Militară, “Augusta”, “Gunivas” și Liga Culturală. Momente aparte a oferit Fanfara din Banatul sârbesc, instruită de Ion Rotaru Cordân, care a Însoțit și a Însuflețit cu marșurile ei românești toate manifestările. În Încheiere, Congresul a ales noul Comitet Director. Președintele Congresului este În continuare, Adrian Păunescu, având atribuții sporite În promovarea
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
grijă și profesionalism de un important număr de profesori și elevi, a păstrat bunele tradiții. Școala mea era recunoscută odinioară pentru calitatea formațiilor artistice de frunte, care ani în șir obțineau la întrecerile naționale locul I (cum ar fi corul, fanfara și echipa de dansuri). Cu plăcere am aplaudat corul de fete Strop de ler, pregătit de prof. Viorel Bârleanu și Dorina Iușcă, remarcabili pedagogi. Am reținut acuratețea vocilor, frazarea îngrijită, dicția corectă și echilibrul sonor între voci, ca și repertoriul
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
că ambianța de astăzi a școlii păstrează, în parte, din spiritul de normalist, ca un punct de mândrie la care s-a revenit prin strădania aleasă a noii generații de profesori. Normaliștii de pe vremuri erau în fruntea liceelor din oraș. Fanfara școlii, înainte de război, era nelipsită de la sărbătorile oficiale, situată la loc de prim rang în peisajul citadin, cu repertoriul său bogat și în costumele sale naționale, tradiționale. Personal, am un moment de mândrie în plus, prin faptul că regretatul meu
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
Personal, am un moment de mândrie în plus, prin faptul că regretatul meu frate mai mare, Emil Zaborilă, din promoția 1942, viitorul director și dirijor de mai târziu și ctitor al Filarmonicii din Bacău, a condus mulți ani, ca elev, fanfara. Apoi, echipa de dansuri, din care am făcut parte și care ulterior m-a propulsat ca dansator profesionist la Ansamblul Armatei, cucerea în mod obișnuit locul întâi la întrecerile artistice de gen, pe întreaga țară. Și așa, câștigurile pe plan
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
lor, cu poezia, cititorii vor fi în postura cosmonautului sovietic abandonat în spațiu pentru că nu și-a plătit cotizația la partid... Poezia reprezintă foaia de temperatură a unei epoci. Poezia e atunci cînd femeia care naște în durerile specifice aude fanfara militară care intonează marșuri în parcul din centru orașului, în timp ce brutarul tocmai ciupește de obraz o pîine pe care a scos-o din cuptor, iar alpinistul utilitar, tot urcînd, a părăsit spațiul posibilului dînd nas în nas cu Dumnezeu...! Paznicul
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
cu biciul. Deși ar fi o soluție. A.B.Îmi place să îi întreb mereu pe interlocutorii mei (primesc răspunsuri incredibile) ce înseamnă Poezia... Pentru dvs. ce înseamnă Poezia? Poezia e atunci cînd femeia care naște în durerile specifice aude fanfara militară care intonează marșuri în parcul din centru orașului, în timp ce brutarul tocmai ciupește de obraz o pîine pe care a scos-o din cuptor, iar alpinistul utilitar, tot urcînd, a părăsit spațiul posibilului dînd nas în nas cu Dumnezeu ...! Și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
din pîntecele ei va apărea un curcubeu, o mierlă își ascute ciocul de o piatră ca să încerce intonarea unei Missa solemnis, cum nu s-a mai auzit niciodată. Mai putem adăuga aici și varianta în care pisica papă mierla iar fanfara militară este dirijată de un pitic îmbrăcat în straie de claun. Mai mult, copiii din parc rîd de pitic și aruncă în el cu cocoloașe de hîrtie. Un cocoloș de hîrtie lovește în cap pe judecătorul orașului care decide ca
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
au creat pe Da Vinci cum nici Brâncuși nu l-a modificat pe Jalea cel ascuns nici lecțiile dure de la Rimsky nu l-au format pe Stravinsky nici Enescu nu l-a domolit pe Menuhin din plâns nici orele cu fanfara de la penitenciar nu l-au scos la lumină pe Louis Armstrong în spiritul formelor anterioare ci poate că, dimpotrivă, în direcția propriilor revolte, adevărate uragane și răzvrătiri, care s-au lăsat apoi cu o mare liniște o amnezie, în fapt
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1456_a_2754]
-
cel mai mult programul și dormitorul pentru că sufeream de insomnie, eram foarte sensibil la somn, recepționam orice sforăitură cât de fină era ea. Aveam un program lejer, de școală cu ofițeri de diferite grade, de la toate armele, inclusiv dirijori de fanfare militare,cu tot felul de obiceiuri și mofturi. Pentru mine,programul era cel mai important, după cinci ani de incazarmare cu mâncare la cazan și învoiri cu bilete de voie pentru câteva ore duminica și atunci condiționat. Ei bine ,aici
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
a trebuit să urmeze cursurile ca extern, locuind la o bătrână. Continua să fie același ștrengar fără bani, care devine pe neașteptate pasionat de muzică. În 1896, Mussolini nu era decât elev la colegiul din Forlimpopoli; cânta la trombon, în fanfara școlii, rămâne un element turbulent și asistă într-o zi la plecarea emigranților spre Brazilia. Nouă familii, greu împovărate de saci, părăseau, fără speranță de întoarcere. „Terza Italia”, „Italia burgheză, care refuză un coltuc de pâine bieților muncitori” - avea să
Al doilea război mondial : Holocaust, rasism, intoleranţă şi problema comunităţilor evreieşti din România şi Italia : ghid pentru predarea istoriei holocaustului în liceu, cu ajutorul platformei on line by Serinela PINTILIE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101009_a_102301]
-
un spațiu public. Și nu în ultimul rând, cum țin să precizeze organizatorii, o dovadă a deschiderii SNCF către cultură. Bravo, „ceferiști” francezi! Inaugurarea peronului pictat se face în prezența unor persoane oficiale, a unor ziariști și în sunetul unei fanfare de la Arte Frumoase. Încerc să evaluez dimensiunile locului de unde ne vom îmbarca în TGV-ul de Lille. La Gare du Nord e mult mai spațioasă, mai arătoasă și incomparabil mai... curată decât sora ei mai mică de la București, care - oricâte
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
motivele nobile” ale amneziei lor. Îmi pare totuși nedrept ca acest erzaț ideologic să prevaleze acum și scot capul pe geam. De pe peronul zugrăvit ca o amprentă artistică a Parisului, lumea ne face cu mâna semne de adio: muzicienii din fanfară, în livrelele lor colorate, oficialii, ziariștii aferați, fetele prevenitoare din comitetul organizatoric din rue d’Opera - toate se îndepărtează de noi cu iuțeala crescândă a trenului. Și odată cu ele, cele trei zile pline în capitala Franței. 15 iunie, joi Lille
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
locul câmpiile părăginite. Uneori, mai zărești câte o rusoaică melancolică, în costum de baie, plivind într-o semănătură cu ceapă - un artefact pe o placă fotografică năpădită de albeața omogenă a pustietății. La stația de frontieră Mamonovo, ne întâmpină o fanfară. Urmează o mică și radioasă cuvântare a șefului gării, care e excedat de eveniment, mărturisind că simte de parcă ar vorbi în numele țării. Este bruiat de „kalinka” și de tropăitul dansatorilor. Scriitorii occidentali sunt foarte bucuroși. Turcoaica Sezer Duru coboară și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
Cei patru poeți sunt: Sigitas Geda - lituanian, Kerry Keys Shawn - american, Yang Lian, chinez, și Timur Kibirov - rus cu trăsături mongoloide. Se interpretează o piesă dodecafonică pe mai multe voci. O partitură decadentă, din recuzita postmodernă, în mare contrast cu fanfarele militare și ansamblurile de muzică populară rusească de la Kaliningrad. Sunt voci - mai ales rușii și belarușii - care ironizează, întrebând: „Ați înțeles mesajul acestei piese muzicale?“. Însă majoritatea scriitorilor din Trenul Literaturii, cu o „lectură” mai artistică, sunt încântați. Poate că
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
seara aceasta -, mă privesc cu o expresie poznașă. Alături de ei, letonul Roald Dobrovenski rupe cu dinții vârful unui trabuc. Rumoarea glasurilor amestecându-se cu sunetele orchestrei de jazz, pentru buna noastră dispoziție. Jazzul ne-a însoțit pretutindeni la Vilnius. După fanfarele militare de la Kaliningrad, a fost asemenea unei convalescențe muzicale europene pentru timpanele noastre puse la grea încercare. Revăd la Trakai câteva personaje de prin zonă, prezente și la recepția de ieri, de la primărie. De pildă, evreul rus, ușor „sonat”, cu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
drumul la aerul condiționat și se face destul de răcoare, chiar rece. Va trebui să treacă ceva timp și să răsune mai multe proteste și sugestii adresate personalului de bord ca să ne simțim mai bine. Am fost petrecuți cu zgomot de fanfare - ai zice, o încercare de a mușamaliza impresiile penibile ale sejurului ce ni s-a organizat pe Neva. În realitate, e singura formă a festivismului, se pare, cunoscută la nivel oficial în Rusia. În pofida vitezei și a lipsei escalelor de pe
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]