2,704 matches
-
contemplativ la stadiul politic, fanatizarea spiritului românesc, acceptarea unui „dionisism al devenirii românești”. Aici începe opțiunea primejdioasă a tânărului eseist pentru o morală a forței și pentru o politică, în esență, de tip totalitar, chiar dacă totalitarismul lui pare mai degrabă fantasma unui intelectual care l-a citit prea mult pe Nietzsche și nu i-a iubit deloc pe înțelepții veacului său. Schimbarea la față a României trebuie citită, evident, și ca opera unui moralist, dacă nu chiar în primul rând în
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
crede că despre „eu” n-ar trebuie să vorbească decât Shakespeare sau Dumnezeu. Despre „scriitură” nici o vorbă. Nu intră printre obsesiile lui, deși scriitura este arma lui cea mai puternică. Cărțile scrise în limba franceză reiau multe dintre temele și fantasmele din eseistica de tinerețe. C. adaugă altele, noi, izvorâte din experiența prin care trece, cum ar fi schimbarea limbii/schimbarea identității, apocalipsul modernității. Scriitura rămâne, în continuare, strălucitoare, în contradicție cu pesimismul din adâncul frazelor. Este ceea ce se cheamă paradoxul
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
profetică („Ne-a pierit semeția de odinioară laolaltă cu entuziasmul. Nu mai știm azi să găsim puterea de a ne ridica deasupra lucrurilor, de a le supune. De multe mii de ani ne tot retragem...”), în schimb Mașina de fabricat fantasme (1995), laolaltă cu Turnirul khazar (1997) fac în cazul lui C. trecerea, așa-zicând, de la scut la sabie. Gânditorul raporturilor iudeo-creștine și al polarităților de tot felul (național-universal, lume veche-lume nouă, Orient-Occident, revoluție-reacțiune, conservatorism-liberalism etc.), glosatorul de parabole biblice se
CORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286422_a_287751]
-
300-800), București, 1984; ed. (Ecclesiocrația. Mentalități culturale și forme artistice în epoca romano-bizantină (300-800)), București, 1998; Scriere și oralitate în cultura antică, București, 1988; Penumbra, București, 1991; ed. Iași, 1998; Filosofie și cenzură. Cazul Platon, București, 1995; Mașina de fabricat fantasme, București, 1995; Turnirul khazar. Împotriva relativismului contemporan, București, 1997; Cuvintelnic fără frontiere sau Despre trădarea Anticilor de către Moderni de-a lungul, de-a latul și de-a dura vocabularului de bază, Iași, 2002. Traduceri: Aristotel, Metafizica, București, 1997; Plotin, Opere
CORNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286422_a_287751]
-
din care poate fi desprinsă această frază: „Mă poți crede un «catastrofic». Nu sunt, dar nu pot iubi acest secol scăldat în sânge nevinovat. În mizerie, boală și ignoranță [...]. L-am ucis pe Dumnezeu și am pus în locul lui macabrul fantasmelor politice.” Stilul lui Cioculescu nu este„sec”, „uscat”, „neartistic”, cum se grăbea să afirme Octav Șuluțiu, fără să aibă nici un pic de dreptate. Deși refuză în principiu a face concurență beletristicii, criticul scrie foarte bine, e savuros prin umorul „debutonat
CIOCULESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286258_a_287587]
-
Explicații prea realiste. În fapt, toți simboliștii, indiferent unde trăiesc, sunt preocupați de aceste corespondențe și caută să formuleze o estetică adecvată, pornind de la estetica lui Baudelaire. Macedonski și elevii săi fac exerciții în acest sens. Revenind la temele și fantasmele poetului (obsesia derizoriului și a macabrului, teroarea de universurile lichide, sensibilitatea la semnele funerarului din existență), se pune firesc întrebarea cât este sensibilitate reală în aceste poeme și cât este poză literară. Răspunsul nu poate fi decât unul: lirismul lui
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
care le ia din cărți. Aceasta este cel puțin impresia pe care o ai când îi citești poemele de o derutantă elementaritate, în care se plimbă fără aroganță (fără acel défi întâlnit la mai toți poeții simboliști din faza insurecției) fantasmele decadenților, tristețile lor delirante, decorurile îndoliate. B. cultivă mica scenă livresc-existențială în care există un unic simbol liric dezvoltat prin câteva detalii repetitive. Iată, Plumb, poemul liminar din volumul apărut în 1916: sicrie de plumb, cavou, veșminte funerare, coroane de
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
apărut în 1916: sicrie de plumb, cavou, veșminte funerare, coroane de plumb, aripi de plumb, flori de plumb și, în acest decor, amorul de plumb pe care îl strigă, deznădăjduit, poetul copleșit de singurătatea lui. Totul se învârte în jurul acestei fantasme puse în scenă. Poetul romantic caută singurătatea într-un cadru cosmic, de regulă codrul sălbatic și grandios, poetul simbolist transportă singurătatea în cavouri și pune totul sub semnul unei culori unice care, în fapt, sugerează o dezolantă, apăsătoare culoare metalică
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
pe scurt, este scufundat într-o singurătate minerală. Este, în chip surprinzător, spațiul de teroare și în același timp spațiul de securitate al poetului. Îl izolează de lume și, totodată, îi sporește frica abisală - frica de lucruri și frica de fantasmele pe care le fabrică imaginația. E greu de spus dacă există un spațiu de securitate (în sensul pe care îl dau criticii tematiști de felul lui Jean-Pierre Richard) în care spiritul liric bacovian se simte ocrotit. La prima vedere, spațiul
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
vede prăpădul ninsorii, crâșma păcătoasă dintr-un târg blestemat, hanul de la marginea orașului, vastul cavou în care se află cadavrul iubitei, din nou cârciuma în care cântă barbar o femeie etc.), un spațiu care închide spiritul, nu-l eliberează de fantasmele urâtului. Este, apoi, spațiul din afară: parcul, târgul ca atare, marginile lui, care se deschid spre „zarea grea de plumb”, mahalalele în care așteaptă fecioarele ofticoase, zidurile umede ale caselor, pământul care pare un mormânt, liceul - cimitir al tinereților, apoi
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
în marginea lor, autorul Plumbului trasează în jurul lui un cerc de mici subiecte și nu evadează aproape niciodată din acest spațiu. Tot ceea ce se petrece se petrece aici. La urmă, se observă că la el cercul s-a umplut de fantasme și că poemele ating temele grave ale existenței. Poezia plictisului provincial, poezia târgului blestemat, copii după „pozele” decadenților, manierism patetic, teama de universurile umide, fragilitatea ființei în fața elementelor, invenție poetică limitată și reluări obsesive într-o lirică astenică, ingenuă în măsura în care
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
ciclu; obsesia permanentă a autorului, valorizarea existenței sau învierea, este implicată unor destine paradigmatice, cu oprire asupra evenimentelor fundamentale ale vieții: nașterea, nunta și moartea. Romanele, denumite ulterior poeme, desfășoară narativ, dar și pe un principiu al asociației de imagini, fantasme, evenimente cu tipare de mit, lăsând să se întrevadă natura miraculoasă a existenței, întrepătrunderea dintre fantastic și real. Obscur, pierdut în, nerecunoscute de ceilalți, hierofanii, miracolul nu se refuză eroilor lui A. Cum realul e simplă fațadă, dincolo de care joacă
ARGHEZI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285438_a_286767]
-
de îndepărtate de spațiul românesc. Dobrogea „de foc și var” îi inspira lui Ion Vinea „desene” de o delicată „caligrafie” modernă, ca în Tomis, Nox, Casă din Mangalia, iar Balcicul îi trezește lui Ion Pillat când reverii vag nostalgice, când fantasme urcând din memoria unui pământ bătrân. O cu totul altă perspectivă estetică, pe linia b., apărea în poezia lui Adrian Maniu, a cărei configurație internă, retorică și stilistică, individualizată de mărci ale hieratismului, de voite disonanțe și „stângăcii”, tinde să
BALCANISM. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285580_a_286909]
-
atentă, aluziile livrești, artificiile, trimiterile ludic-ironice la citate, autori (mai ales la „canonicul” Eminescu) subordonându-se unei „mitologii” a personajului nea Gică, „cel mai mare frizer din lume”. Nea Gică este în primul rând un personaj livresc, peste care plutește fantasma autorului: textele lui nea Gică, reproduse cu literă cursivă, deci „citate de autor”, se amestecă, stilistic, cu textele „originale” ale eului-narator. Acest „eu” al poemului se sparge, iradiind în fragmente de euri, de personaje și de voci, generând o polifonie
BOBE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285769_a_287098]
-
Această situație poate fi urmarea unei maturizări perturbate sau a unei pierderi de motivație datorită refulării. Simptomele de conversiune diferă de tulburările somatoforme susmenționate prin aceea că se bazează pe conflicte motivaționale. Materialul refulat în formă de pulsiuni, dorințe și fantasme se manifestă în acest caz ca “acte fragmentare” în simptomele isteroide. Aceste simptome au o semnificație expresivă și, spre deosebire de cele din celelalte tulburări somatoforme, sunt considerate drept încercări criptice de comunicare. Ca și în cazul concepțiilor lui Weizsăcker privind ciclul
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
limitată de a învăța un nou comportament emoțional. 2.“Vid emoțional” datorat conștientizării reduse a percepțiilor și tendința către procesele de gândire automată, la care se adaugă o capacitate redusă de a rezolva emoțional problemele din cauza relației interioare neadecvată cu fantasmele inconștientului. Paralel cu această caracteristică este și trăsătura compensatorie de a retrăi senzațiile fizice și elementele ipohondrice. 3.Tulburare oral-narcisică, cu tendința marcată de a trăi pierderea obiectului, care nu poate fi depășită. 4.Comportament defensiv, îndeosebi modul reclamant-acuzator care
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
de râu; Din munții cu picioare de stânci bucium răsună În luna-nvinețită s-ascunde-n voal [de] nor; Pe creierii de munte voinicii se adună Ș-aprind cîte-un foc mare pe fiecare deal Și roți aprinse-aruncă în văile-adormite, Ce zboară și lumină fantasmele ce zbor; Copacii par fantasme bătrâne, despletite, Ce-aleargă-n susul apei pân ce-n tunerec mor; Icoanele se turbur și-un arbor de gândire Întinde ramuri sfinte ce mișcă în șoptire; Din crengi de negre gânduri cântarea se desprinde Și albele ei
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
picioare de stânci bucium răsună În luna-nvinețită s-ascunde-n voal [de] nor; Pe creierii de munte voinicii se adună Ș-aprind cîte-un foc mare pe fiecare deal Și roți aprinse-aruncă în văile-adormite, Ce zboară și lumină fantasmele ce zbor; Copacii par fantasme bătrâne, despletite, Ce-aleargă-n susul apei pân ce-n tunerec mor; Icoanele se turbur și-un arbor de gândire Întinde ramuri sfinte ce mișcă în șoptire; Din crengi de negre gânduri cântarea se desprinde Și albele ei aripi la ceruri le întinde
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
stele. Ș-atunci prin nouri vine ca o rază de soare, Atinge a mea frunte senină, visătoare, Și se preface-n chipul ce l-am visat mereu Ș-o recunosc că-i partea a sufletului meu, Nu e vre o fantasmă nebună și deșartă, Căci inima-mi o cheamă, gîndirea-mi o dezmiardă; E o făptură-aievea, e gând din gândul meu; Dintr-un noian de doruri am întrupat-o eu Și sufletul din mine în al ei suflet este; Ea a zburat
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
talenți... CHALKIDIAS Dar nu se poate. BOMILKAR "Iar pentru acoperire... " CHALKIDIAS Nu... O, Lais, te conjur Pe toți zeii cei din ceriuri și din lumea demprejur Să nu-ți fii vrăjmașă ție și de-aceea nu lăsa {EminescuOpVIII 473} Pe fantasma sărăciei palide în casa ta... Tu nu știi ce faci, tu încă sărăcia n-o cunoști, Ce apasă nendurată pe spinarea celor proști, Tu nu știi amărăciunea și mărimea crudei lipse Care-n umărul mulțimii a ei ghiară și-o
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
pământească și cea spirituală. El fu acela care-mi dovedi esistența unei relațiuni între noi și lumea spiritelor, care se manifestă prin visuri, presimțăminte, prin simțiri întunecoase, care dovedesc influința unei puteri superioare. El fu acela care primi adevărul esistinței fantasmelor curățită de orice superstițiune, adecă: el nega o manifestare materiala, însă o primi încît se atinge de influința unor ființe superioare asupra simțurilor noastre. Ai fi trebuit să-l auzi, părinte! D-ta i-ai fi crezut ca și mine
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
produse la rândul lor de o spaimă ancestrală. Spaimă decelabilă atât în structura psihică a omului primitiv, cât și în cea a copilului, atât în ficțiunile mitice ale omului arhaic, cât și în cele literare ale omului modern, atât în fantasmele onirice ale omului sănătos, cât și în fobiile psihopatului. Am văzut că unicul criteriu după care dragonul Tiamat concepe și înarmează pe cei 11 demoni care urmează să înfrunte zeii este producerea spaimei („așa ca cel care i-ar privi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
aparține lui Marsilio Ficino. Este meritul lui Ioan Petru Culianu de a fi repus în discuție această temă dragă renascentiștilor. Ficino, afirmă Culianu, „e cel care relevă, pentru prima oară, identitatea de substanță a acestor două tehnici de manipulare a fantasmelor, ca și pe aceea a procedeelor lor operaționale”. Într-adevăr, pentru Marsilio Ficino, „întreaga forță a Magiei se întemeiază pe Eros. Lucrarea Magiei constă în a apropia lucrurile unele de altele prin similitudine naturală” (128, p. 127). Mijloacele de persuasiune
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
a tins, spre răsărit tinde și naționalitățile ei sunt puncte de razim pentru a cuprinde alte fragmente de naționalități. În Rusia vedem de la începuturi o tendență de cucerire spre fostul Imperiu bizantin: a pune crucea pe biserica Sf. Sofii e fantasma istorică pe care-o urmărește un popor de optzeci și atâtea de milioane. Ce tradiții mai are Franța? Și cine le reprezintă? Vedem aci apărând un nou cabinet, al cărui prezident e un fost corector de gazetă liberală, devenit director
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
le ordonăm pe cele mai puțin rigide, deja scăpate de sub tutela retorică a filosofiei, vom străbate un teritoriu la modă, "comunicarea", ca și categoriile medio profesionale de top. Pentru liniștirea spiritelor: ne vom strădui să evităm discursul de încoronare și fantasma legislației. Modesta noastră disciplină nu are pretenția de a prezida, și nici nu se constituie în totalitarism imperial atotcuprinzător. Ea nu vrea decît să completeze anumite lacune ale cunoștințelor noastre pe care istoria și sociologia tradițională le-au lăsat pînă
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]