1,215 matches
-
în funcție de texte - că „învierea” este rezervată doar poporului lui Dumnezeu. Înainte de a porni într-un studiu al „învierii”, e necesar să precizăm chiar de la început ce semnificație avea cuvântul „înviere”. Ca să începem de la aspectul negativ, „învierea” nu era un mod fantezist de a vorbi despre viața frumoasă și glorioasă de după moarte, ci mai curând a fost dintotdeauna un mod de a vorbi despre o viață posterioară, ce urmează după perioada în care o ființă este moartă. Când creștinii spuneau că Isus
Ultimele zile din viaţa lui Isus : ce s-a întâmplat cu adevărat by Craig A. Evans, N. T. Wright () [Corola-publishinghouse/Science/101017_a_102309]
-
Câte uși, atâtea destine, mai curând triste și eșuând în moarte. E ca un film, trecând cu ușurință de la un cadru la altul, pentru a surprinde secvențe din viața unui oraș, unde, ca pretutindeni, multe drame se petrec. Realistul și Fantezistul, două personaje de alegorie, își pledează fiecare cauza în „tragicomedia” Iov, de contaminație pirandelliană, dar și cu momente de commedia dell’arte. Realistul, de profesie autor dramatic, vrea să transporte în lumina rampei faptul nud: un ins, părăsit de iubita
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
fiecare cauza în „tragicomedia” Iov, de contaminație pirandelliană, dar și cu momente de commedia dell’arte. Realistul, de profesie autor dramatic, vrea să transporte în lumina rampei faptul nud: un ins, părăsit de iubita lui nevastă, vrea să se sinucidă. Fantezistul, și el în căutare de subiecte, complică lucrurile, văzând în nefericitul soț un Iov al zilelor noastre. De fapt, fugara nu e o femeie plină de vino-ncoa, ci o matroană bașoaldă, iar văicărețul își are ciudățeniile lui de masochist
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289518_a_290847]
-
J. Pépin, 1958; J.-P. Vernant, 1974a; B. Valade, 1985; A. Von Hendy, 2002 etc.). În felul acesta, mitul a fost Întotdeauna gândit În antiteză cu ceva sau ca reziduu al ceva; el a fost, pe rând: a) o transformare fantezistă a unor evenimente istorice reale (de la Evhemerus la istoricii și folcloriștii moderni); b) un limbaj „poetic” prin care sunt exprimate cunoștințe despre lumea fizică și socială (de la Theagenes din Regium și Lucretius la Lang, Tylor, Frazer); c) o alegorie prin
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
studiat În modul său normal de funcționare, ca manifestare a gândirii folclorice și a unei civilizații rurale vii, corpusul mitologic a ajuns un pretext pentru un alt tip de discurs, devenind un instrument pentru construirea unor ipotetice (și nu rareori fanteziste) „mitologii”, dacice, predacice, tracice ori pelasgice. Tocmai pentru că nu are o existență vizibilă, ușor identificabilă etnografic, o mitologie trebuie descoperită, dedusă din multitudinea formelor de manifestare după care se ascunde. În ceea ce privește modul de identificare a figurilor și istorisirilor mitologice (prin
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
unei cărți de ficțiune, construită din sine și suficientă sieși. De altfel, numeroși cercetători au atras atenția asupra inconsistenței referințelor critice (eronate sau trimițând la texte inexistente), a documentelor etnografice invocate (nenominalizate și nelocalizate) și a interpretărilor nu o dată complet fanteziste. În felul acesta, cea mai amplă Încercare de surprindere a mitologiei românești eșuează Într-o construcție barocă, semifictivă, contestabilă nu doar metodologic, ci mai ales În ceea ce privește autenticitatea documentelor invocate pentru a valida speculativul edificiu. Cele două cărți pe care le-
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
este redată printr-un noian de comparații insolite care evidențiază ridicolul disproporțiilor, al dizarmoniei și al diformului prin corespondențele bizare dintre regnuri și care ancorează imaginile și situațiile într-un comic grotesc în chiar accepțiunea sa etimologică, de asociere capricioasă, fantezistă de elemente: Kuic nu-și putea dezlipi judecățile de ghiata cu crăpături în care se revărsa lateral grăsimea tălpii, ca icrele într-un pântec de crap culcat. Afară de reliefurile masive ale articulației, excrescențe ca niște începuturi digitale noi, destinate să
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
însușiri, privește așadar lumea prin prisma iubirii și a toleranței, reușind, în esență, să amuze fără să rănească. Între definițiile care nu pot fi acuzate de sobrietate didactică, descoperim la Addison (The Spectator, 10 V 1711) un tip de biografie fantezistă a umorului care pare a fi modelul celei compuse de Caragiale pentru "moft"196: Adevărul a întemeiat familia împreună cu Bunul-simț; acesta a fost tatăl Spiritului care se va căsători cu Veselia; copilul lor va fi Umorul; fiind cel mai tânăr
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Naratorul aparent naiv descoperă astfel că vestitul bărbier nu doar "rade", ci și "pune bărbi" în orice conversație care urmează reprezentațiilor de megalomanie date de clienții necontraziși fățiș, ci contestați categoric în lipsă, prin argumente care evidențiază propria-i experiență fantezistă. Frizeria devine un loc al propagării minciunilor sfruntate: un tenor pretinde că ar fi cel care i-a învățat pe italieni cum să mănânce spaghete, un expert în fonetică susține că era cel mai bun student din Anglia și că
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
să viu tocmai noaptea?..."58. Cazul adulterului din schița Broscuța de Ion Băieșu amintește de aceeași paradoxală situație. După ce mental trece în revistă alternativele în perspectiva divorțului, soția sfârșeste prin a accepta explicația dată de soț, de fapt o istorie fantezistă cu o broscuță salvată și metamorfozată în tânara descoperită în patul conjugal. Ca și în O noapte furtunoasă, O scrisoare pierdută, D'ale carnavalului, raportul iluzie-realitate este menținut inversat și după clătinarea temporală în sensul corect, pentru că minciuna vieții nu
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
agresați, cu o "hrană mai aleasă" care, consumată de Algazy în locul "resturilor de poeme"104, îi stârni acestuia "fiorii literaturii viitorului"105. Ironia poate trimite aici, la sensul golului valoric, la iluzoriul baloanelor de săpun sau, de ce nu, la informațiile fanteziste din "gogoșile" servite în jurnalistica lui Caragiale. Interesant este și faptul că singura aluzie destul de clară la opera lui Caragiale apare întărită la Urmuz de un detaliu alimentar, ca o recunoaștere a semnului caragialian în conexiunea strânsă dintre personaj și
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
finalizat prin volumul Jumătate plus unu, dezvoltă amplu sugestia caragialiană, dar și propria sa obsesie a invenției ludice de apelative și destine relaționate arbitrar. Realmente concurând cartea de telefon, uriașul registru inventariază umanitatea și o descrie fals prosopografic, prin fișe fanteziste și ironice, variind dimensional de la o simplă sintagmă de tip calambur la romane în foileton. Departe de a fi o simplă "năzdrăvănie", această borgesiană "carte de nisip", vizează parodic scrierile erudite de tipul celor imitate satiric de Caragiale în Magnum
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
Căutam de zor ornitorincul, creatură bizară a naturi, dar mi-am amintit că de obicei aceștia nu trăiesc În grădini zoologice. Cunoscutul etnograf și istoric B.Danielsson făcea o interesantă descriere acestui bizar animal: „Este una dintre creaturile cele mai fanteziste ale naturii, și dacă n-aș fi auzit niciodată vorbindu-se despre el, și dacă n-aș fi văzut mai Înainte un exemplar Împăiat, aș fi crezut că zoologii, În stare de ebrietate, s-au distrat să pună la un
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]
-
personală (empatia) constă în substituirea problemei sau a unui element al ei, pentru a acționa în această nouă ipostază; 3. analogia simbolică constă în substituirea obiectului problematic cu o imagine poetică inedită, care are o valoare strict estetică; 4. analogia fantezistă face apel la soluții șocante, trăsnite, pentru rezolvarea temei. Michel de Mot (apud Moraru, 1994) arată că sinectica se bazează pe câteva principii: 1. procesul de creație presupune o serie de faze; 2. cunoscând stările psihice ale creatorului și fazele
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
au cel mai ridicat indice de creativitate și au deschidere spre multe domenii de activitate. 7. Tipul combinativ-fabulativ are la un nivel inferior capacitatea de a critica, iar funcția asociativ combinatorie îi este excesiv dezvoltată. Proiectele sale sunt în general, fanteziste, irealizabile. 8. Tipul combinativ-critic are în echilibru imaginația și gândirea de tip critic, acest echilibru fiind favorabil ideilor realiste și originale. 9. Tipul cumulativ-hipercritic are o funcție critică excesivă, și astfel, chiar dacă apar multe idei originale prin filtrul critic sunt
PERSONALIATATEA CREATOARE by ELENA ISACHI () [Corola-publishinghouse/Science/1304_a_1892]
-
care pleca după o activitate de șase luni, răstimp în care tipărise aici editoriale politice semnate cu inițiala C. sau cu pseudonimul Falstaff, articolul În Nirvana, scris la moartea lui M. Eminescu, cronici dedicate evenimentelor politice ale zilei și cronici fanteziste iscălite când Hans, când Nastratin ori Zoil. Cu acest ultim pseudonim erau semnate și cronicile teatrale ale fostului director de teatru, păstrând încă în suflet urmele dezamăgirilor și necazurilor, dar scriind totuși cu obiectivitate. Îngăduitor cu „producțiile teatrului național”, el
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286387_a_287716]
-
cu nimic mai spectaculoasă decât o muncă de rând”, răspunderea morală a celui care scrie fiind însă „extraordinară”. Nonconformist, pus pe șotii, „caraghiozlâcuri” și „pezevenglâcuri”, el este totodată împotriva lucrului poetic „sofisticat”, fatalmente „perisabil”, supus „dezavuării” publice. Poetica lui e fantezistă și parodică, dinamitând, nu întotdeauna facil, clișee, automatisme în jocuri de cuvinte ca acestea: „și totuși mă voi sinucide /frumoasă-i viața la castel/ noi suntem căruța lumii/ nici la vale nici la deal/ folosiți cu-nverșunare trambulina ideal/ Maria
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288446_a_289775]
-
lucrări din istoriografia catolică românească, editată la Budapesta în 1908, în condiții neclare și astăzi 493. Folosind doar istoriografia maghiară, el a reactualizat teoriile maghiare privind originea secuiască-maghiară a catolicilor moldoveni, forțând interpretarea unor relatări ale misionarilor, precum și unele ipoteze fanteziste 494. Datorită acestei lucrări, istoriografia maghiară îl va cita deseori (practic cu orice prilej) pe Auner în susținerea tezelor privind originea catolicilor moldoveni. Scrierea a fost repudiată ulterior de Auner, fiind chiar omisă în general în autobiografiile sale; însă "răul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
se confruntă idei, practici, tehnici, mijloace. Unii chimiști vorbesc de medii alcaline, alții remarcă medii acide (gastrite, ulcere). Iatro-fizicienii resping teoria umorilor și o susțin pe cea a corpurilor solide. Teorii credibile se ciocnesc sau coexistă cu teorii și sugestii fanteziste. Dar toți caută. Medicii se interesează între ei de rezultate și idei. științele medicale ca și practica medicală nu se circumscriu unui spațiu strict. Dinamica lor e sortită iradierii, circulației, limbajul medicinei fiind universal. El se vrea pragmatic și răspândit
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
farmacologia experimentală, demonstrând că absența (carența) unor substanțe din organism creează dezechilibre generatoare de boli. Face studii aprofundate asupra sistemului nervos, acordă importanța dorită de Paracelsus, chimiei ca bază a fiziologiei. Prin adversitatea sa față de empirism și de speculațiile medicale fanteziste ale unor înaintași, Magendie se înscrie între creatorii medicinei moderne, dincolo de exagerările sale. Dacă în sec. XVIII rolul sistemului nervos se intuiește, (Hoffman Cullen, Brown), cu studiile experimentale făcute de Magendie și Pierre Flowens (1794 - 1867), medicina sistemului nervos capătă
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
care pentru a se inființa au necesitat o colaborare interdisciplinară deosebită, la un nivel de tehnicitate dintre cele mai ridicate. Descoperirea aceasta a creat o serie de aparate extrem de sofisticate, precum și o serie de tehnici care mai de care mai fanteziste, menite să scruteze practic orice element anatomic și funcțional al corpului uman. Notăm aici experiențe îndrăznețe, spectaculoase cum ar fi primele injectări de substanțe de contrast pe organe de cadavru și mai apoi pe omul viu, spectaculoasa experiență al lui
Începuturi... by Mihaela Bulai () [Corola-publishinghouse/Science/1204_a_2050]
-
care a „produs” s-a dovedit, până la urmă, proza: Vara unui fost campion de pian (1973), romanul Tunelul norvegian, iarăși un volum de proză scurtă, Zece minute de nemurire (1983), și încă un roman, Scara interioară (1987). Rafinat în povestiri, fantezist și ingenios în romane, care sunt inundate și obscurizate de „valul” poetic, autorul își mobilizează și aici acele resorturi care deconspiră vocația sa „celestă”. De fapt, mai nimeni nu a reținut că el ar fi altceva decât poet, deși a
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289006_a_290335]
-
ucisă. Împăratul, după ce a primit vestea uciderii ei, și-a continuat netulburat ospățul. La scurt timp, Claudiu s-a căsătorit cu Agrippina, mama lui Nero. Și Valeria Messalina a atras atenția istoricilor, literaților, cineaștilor care i-au perpetuat, real și fantezist, imaginea. Sabina Popaea (31 / 32-65) Trecea drept una dintre cele mai frumoase și cochete femei din Imperiul Roman. S-a născut în anul 31 sau 32. Tatăl ei, Titus Ollius, era militar iar mama, o patriciană deosebit de frumoasă. Rămasă orfană
Curtezane şi pseudocurtezane: în mitologie, istorie, literatură by Elena Macavei [Corola-publishinghouse/Science/942_a_2450]
-
Felul în care ne zâmbea tuturor, politicos, pasul domol și ritmic, mereu calculat și cu acel glas de care te-ai fi îndrăgostit oricând...Așadar, cum se spune, apele aparent liniștite ascund cele mai întunecoase adâncuri. Dar nici cele mai fanteziste povești de groază nu mă puteau pregăti pentru ceea ce a urmat. Aveam o mică casă undeva la numai cincizeci de metri de pădure și sincer nu știu de ce părinții mei au ales să ne mutăm chiar aici?! Fereastra dormitorului meu
Sfera by Roşca Ştefania () [Corola-publishinghouse/Science/91764_a_93588]
-
unele mișcări religioase cu caracter mistic, ca orficii, sau filozofico-religioase, ca pitagoreicii, și erau implicite În culte ca Misteriile de la Eleusis (subcapitolul 3.4a-c). Deocamdată Aristotel afirma că forma și structura lumii divine nu erau nimic altceva decât o proiecție fantezistă a oamenilor (Politica, 152b, 23-27), iar mai târziu, după moartea lui Alexandru, chiar atenienii aveau să-l accepte pe Demetrius Poliorcetes ca „singurul zeu adevărat, În timp ce ceilalți dormeau sau plecaseră În altă parte ori nu existau”2. 3. DINAMICI ȘI
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]