2,528 matches
-
meditații asupra artei și scrisului. Cartea nu este construită riguros epic, ci în versete numerotate, de treizeci - patruzeci de rânduri, așezate în ordinea cronologică a desfășurării conținutului. Celălalt roman, tot cu un caracter autobiografic, Nunta utopică (1993), este reconstituirea unei farse făcute de autor sub dictatură, acțiunea desfășurându-se pe două planuri. Primul „relatează” o nuntă fictivă, la care sunt invitați potentații zilei din Timișoara, iar cel secund evocă existența dramatică a autorului în lagărele de refugiați prin care a trecut
URECHE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290372_a_291701]
-
compune și improvizează piese de teatru, lui U. (membru în Comitetul Teatrului Național din Iași și apoi în cel al Naționalului din București) nu i se poate tăgădui meșteșugul, dar nici ignora desincronizarea. Jucate începând de prin 1860, scenetele comice, farsele (Sacagiul, Odă la Elisa, Balul mortului sau Mortul și danțul, Avocat sau paiață, Anghina difterică, Sticla de Cotnari ș.a.) prelungesc maniera comediografică a lui Vasile Alecsandri. I-au fost reprezentate, de asemenea, numeroase prelucrări: Cine este ea? după Bretón de
URECHIA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290374_a_291703]
-
adevăruri ale satului basarabean postbelic, romanul exploatează „gama întreagă a comicului: voioșia generală alternează cu intonația discretă a vocii autorului, solemnitatea verbului scade brusc și cade chiar în neutralitate epică, condensarea aforistică își are la polul opus un retorism despletit, farsa înlocuiește dezvăluirea dezacordului adânc dintre esență și aparență” (Mihai Cimpoi). Mulțimea de alegorii și simboluri, limbajul aluziv al protagoniștilor duc, dincolo de intriga construită în esență pe viața într-o gospodărie colectivă, la amplificarea ambiguității. Proza lui V., dominată de o
VASILACHE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290443_a_291772]
-
febrile. În Vladia - sau în oricare alt topos similar, creionat de memorie, încremenirea personajului, recrearea imaginii etc. - individul ajunge o proprietate a locului, iar fericirea adevărată e doar starea „deplinei conștiințe de sine”. Complotul... este alt exercițiu de imaginație, o farsă unde motivul Vladiei e reactualizat sub pretextul senzațional al unei afaceri. Aici autorul brodează pornind de la un fapt real, cu un personaj ilar, care, scăpând de sub „controlul” guvernului (și al ficțiunii), poate produce haos și de aceea trebuie suprimat. E
URICARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290379_a_291708]
-
un punct. Debutul narațiunilor se supune aproape totdeauna realului, situațiile inițiale nu frizează neobișnuitul, dimpotrivă, sunt mărunte și simple până la banalitate. Premisa și ansamblul întâmplărilor care o susțin sunt ale observatorului realist. Realul se fisurează însă repede, lăsând loc terifiantului, farsei tragice. În Piesa, de pildă, spectatorii care asistă la o reprezentație mediocră și fastidioasă adorm. Faptul nu depășește limitele realului, dar prelungirea acestui somn în asemenea împrejurare trece în absurd. În altă parte, un comerciant mărunt află din ziare despre
VULPESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290668_a_291997]
-
se pretează jocului, cu excepția uneia. Întâmplându-se să călătorească într-o iarnă împreună spre Iași, falsul seducător îi obține consimțământul de a împărți la hotel aceeași încăpere. Acolo însă comandă două camere, la etaje diferite. Dimineața femeia e găsită moartă (Farsa). Cuiva i se promite la un hotel internațional „o fată javaneză”, dar sub această denumire i se oferă o anume pernă (Fata din Java). Narațiunile de genul acesta includ situații comice sau dramatice, peisaje, descripții de mișcări ale naturii memorabile
VOICULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290623_a_291952]
-
nouă vrea să surprindă beatitudinea încercată de o fată care, refuzând orice legătură sentimentală, se călugărește. Poezia depărtării, cu intriga generată de o cazuistică psihologică artificioasă, are în centru tot tribulațiile iubirii, ca și comedia Vochița, dar compusă cu mijloacele farsei, exploatând întâmplări senzaționale, coincidențe etc. Alte trei piese sunt de interes și mai scăzut: Prea târziu (dramatizare a nuvelei Jeana), Buccea sau căpățână și Thargelia din Milet. Ignorată sau subestimată multă vreme, publicistica lui Z. revelă fațete noi ale personalității
ZAMFIRESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290696_a_292025]
-
măscărici. Eu ți-am spus. Și nu-s mai mare Decât tine. Însă știu Foarte bine, mi se pare Ce se cade, cum să fiu. Gluma-i bună, dacă vrei, Dar când e la locul ei. Dacă vașnic te îmbie Farsele și glumele, “Măscărici” pentru vecie Ți-o rămâne numele. (Nina Cassian Măscăriciul) 2. Caută sensul cuvintelor în dicțonar: măscărici, pompoane, zăpăcit, arnici, scufie, farsă. 3. De ce poezia are titlul “Măscăriciul”? 4. Ce i-ai spune Măscăriciului dacă ați fi colegi
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
fiu. Gluma-i bună, dacă vrei, Dar când e la locul ei. Dacă vașnic te îmbie Farsele și glumele, “Măscărici” pentru vecie Ți-o rămâne numele. (Nina Cassian Măscăriciul) 2. Caută sensul cuvintelor în dicțonar: măscărici, pompoane, zăpăcit, arnici, scufie, farsă. 3. De ce poezia are titlul “Măscăriciul”? 4. Ce i-ai spune Măscăriciului dacă ați fi colegi de clasă? 5. Scrie propoziții cu ajutorul ortogramelor: ți-a; ți-ai; de-a; dea. 6. Memorează versurile poeziei. TESTUL NR. 21 1. Încercuiește propozițiile
CAIETUL MAGIC Clasa a III-a by Elena Boureanu () [Corola-publishinghouse/Science/483_a_882]
-
Aspecte realiste în teatrul lui Pirandello), Irina Bădescu (În jurul conflictului dramatic: Marivaux și Anouilh), Cornelia Comorovski, Elenă Vianu, Gheorghe Vrabie, Cornel Mihai Ionescu (Câteva probleme estetice în gândirea lui Dante, Don Quijote, mit modern, Janus bifrons - umorul pirandellian de la retorica la farsă transcendentala). Din 1966 sumarul se structurează pe secțiuni aniversare sau comemorative, dedicate lui Cervantes, Shakespeare, Dickens, Ronsard, Byron, Gorki, Hugo, Boccaccio, Kleist, dar și lui V. I. Lenin, există și secțiuni de critică și istorie literară, de recenzii și revista
STUDII DE LITERATURA UNIVERSALA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289996_a_291325]
-
și publică Noaptea geniului (1942). Frecventează cenaclul lui E. Lovinescu, care îi oferă medalionul Planetă de poet nou, folosit ca prefață la volumul Ora fantastică (1944; Premiul „Socec”). Spre a forța atenția publică, poetul a recurs, în 1940, la o farsă: și-a anunțat în presă, cu concursul unor amici, decesul și a lăsat să se descrie ceremonia înhumării. În primii ani postbelici îi sunt găzduite versuri în „Revista Fundațiilor Regale”, „Lumea”, „Democrația”, „Facla”, „Tinerețea”, „Opinia liberă” din Ploiești și i
STELARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289917_a_291246]
-
și descreșterii interesului public față de Angelica Manolache, mama violonistului, în funcție de știrile care vin din străinătate. Atâta timp cât presa franceză anunță succesele artistului, toți îl consideră un simbol al orașului, iar mamei i se acordă întreaga considerație. Se pregătește chiar, în urma unei farse à la Caragiale, printr-o telegramă mistificată, primirea oficială a tânărului. Când însă știrile despre succesul lui încetează să mai apară și violonistul își tot amână venirea, târgul își îndreaptă atenția spre alte subiecte, punct în care romanul s-ar
VLADESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290605_a_291934]
-
aceasta au preluat-o japonezii în secolul XXI, presărând pe lângă căile ferate ale trenurilor rapide excremente de leu pentru a speria animalele din păduri și a nu le lăsa să se mai expună accidentelor feroviare. Experimentul are mare succes, această farsă informațională fiind mult mai ieftină decât barierele fizice de protecție. Și corbul utilizează un șiretlic pentru a-și ademeni prada, apelând la o simulare a trăirii ultimelor clipe, prin zbateri specifice și sunete impresionante, până la apropierea vânatului, când declanșează atacul
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
utilizatorului i se prezintă pașii de parcurs pentru a șterge fișierul menționat. Very Bad: • falsul virus sosește odată cu mesajul A Very Bad Virus transmis de instituțiile-fantomă West Dakota Research Corp. (WDRC) și The Deprtment of Decease Control; • totul este o farsă, inclusiv amenințările lansate prin textul mesajului. WOBBLER: • este cunoscut și ca virusul fals California, încă din 1997, numit astfel, deoarece apare printr-un mesaj ce ne atenționează că, la primirea unui e-mail cu fișierul atașat California, nu trebuie să-l
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
deoarece apare printr-un mesaj ce ne atenționează că, la primirea unui e-mail cu fișierul atașat California, nu trebuie să-l deschidem pentru că el conține cel mai periculos virus, WOBBLER, mult mai dur decât Melissa - totul nu este decât o farsă; • în ultimul timp, totuși, au apărut variante care includ un fișier atașat numit Wobbler.txt.jse sau Wobbler.txt.vbe care, într-adevăr, pot fi foarte periculoase. WTC Survivor Virus: • a fost lansat în octombrie 2001, după atacul terorist asupra
Protecția și securitatea informațiilor by Dumitru Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/2140_a_3465]
-
căsătoria, cu bucuriile și neplăcerile inerente), comediile sale dezinvolte, de o anume grație, vădesc și meșteșug, ceea ce le-a asigurat succesul. Tipărită postum, în volumul Opere complete (1920), piesa La 30 de ani - poate după Paul-Bernard Rosier -, un amestec de farsă și vodevil, s-a jucat stagiuni de-a rândul. Tonul surâzător, de badinerie, este acela care convine cel mai mult comediografului, cum se întâmplă în sprințara idilă Dragoste de cioban. În schimb, Lizi („Convorbiri literare”, 1894) este o melodramă întocmită
POLIZU-MICSUNESTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288876_a_290205]
-
texte scurte. Preocupat de actualitate - are doar o singură dramă istorică, Ispita (pusă în scenă în 1979), inspirată de perioada dacică -, el exersează, cu oscilații valorice sensibile, o problematică diversă și o sumedenie de modalități, scriind comedii satirice sau amare, farse, drame, melodrame, încercări de parabolă filosofică (Ultima noapte a lui Don Juan) ș.a. Preponderent e filonul comic, prin care piesele și-au câștigat popularitate. Cu înclinație de moralist și ingeniozitate în compoziție și tipologie, scriitorul denunță impostura, fariseismul, parvenitismul, oportunismul
POPESCU-27. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288948_a_290277]
-
moralizator. Treptat dramaturgul, care a scris câteva zeci de piese, reușește să se debaraseze, de zgura ideologică, surprinde vârsta copilăriei și peripețiile ei într-o manieră vivace (ca în Șut...gol!, piesă într-un act, 1971, Nu mă tem!, subintitulată „farsă” ș.a.), cu toate că nu reușește întotdeauna să camufleze intenția pedagogică. Interesează și activitatea de cronicar dramatic a lui P., care comentează de regulă spectacole cu piese subsumabile genului comic, de la estradă la farsă sau comedie. Se rețin îndeosebi considerațiile asupra teatrului
POPOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288970_a_290299]
-
într-un act, 1971, Nu mă tem!, subintitulată „farsă” ș.a.), cu toate că nu reușește întotdeauna să camufleze intenția pedagogică. Interesează și activitatea de cronicar dramatic a lui P., care comentează de regulă spectacole cu piese subsumabile genului comic, de la estradă la farsă sau comedie. Se rețin îndeosebi considerațiile asupra teatrului de păpuși, unde pe autor îl preocupă trasarea unei istorii minimale a speciei și a specificului său scenografic sau regizoral. SCRIERI: Cea mai frumoasă aventură (Cetatea florilor). Întâmplări despre copii pentru a
POPOVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288970_a_290299]
-
Schiller și teatrul, „ruină măreață”, al lui Victor Hugo. În privința repertoriului, e de părere că ar trebui să cuprindă scrieri de valoare (indiferent dacă sunt indigene sau traduceri), chiar peste putința de apreciere a publicului, la un moment dat. Respinge farsa, feeria, opereta și acceptă cu multe rezerve (îi displace, de pildă, Victorien Sardou) melodrama. Zăbovind mai puțin asupra creațiilor actoricești, criticul nu-și ascunde admirația pentru marii interpreți, dintre care lui Ștefan Iulian, Grigore Manolescu, C. I. Nottara le consacră
RACOVIŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289083_a_290412]
-
inițiativelor criticului, spiritul latin de organizare și clarificare: Maiorescu e „ființa menită să pună rânduială în toate” (acesta ar fi maiorescianismul însuși). La capitolul consacrat lui I.L. Caragiale sunt puse în valoare ignoratele proze de la „Ghimpele” și „Calendarul Claponului” și farsa D-ale carnavalului, iar personalitatea de scriitor a lui Ioan Slavici este văzută ca fiind atrasă de două „chemări” definitorii: a „bătrânilor” (coborârea în „psihea” colectivă) și a „muntelui” (atracția călătoriei). M. amendează și periodizarea epocii marilor clasici, care în
MUNTEANU-10. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288294_a_289623]
-
printre contribuțiile de valoare din punct de vedere documentar și interpretativ. Studiul Bertolt Brecht (1966) deschide altă direcție de preocupări pentru M. - literatura universală - și reprezintă totodată un punct de plecare spre teatrul absurdului, căruia îi va fi dedicată monografia Farsa tragică (1970), unde critica și istoria literară interferează cu teoria literară. Ideea structurantă ar fi că, formulă de investigare a condiției umane într-o epocă de criză a valorilor, „deriziunea” scenică absurdă propune noneroul, un personaj tragic prin zodia sa
MUNTEANU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288298_a_289627]
-
de investigare a condiției umane într-o epocă de criză a valorilor, „deriziunea” scenică absurdă propune noneroul, un personaj tragic prin zodia sa existențială și comic până la grotesc datorită zădărniciei gestului de a traversa un univers absurd. Fundamentând social-istoric reapariția farsei absurde ca efect al unui univers degradant, peste care domnesc angoase, criticul descifrează în farsa tragică anumite convenții de atelier, poetica deschisă spre a aglutina stiluri extrem de diverse, urmările firești ale acestei atitudini estetice în construcția personajului, a intrigii, replicilor
MUNTEANU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288298_a_289627]
-
propune noneroul, un personaj tragic prin zodia sa existențială și comic până la grotesc datorită zădărniciei gestului de a traversa un univers absurd. Fundamentând social-istoric reapariția farsei absurde ca efect al unui univers degradant, peste care domnesc angoase, criticul descifrează în farsa tragică anumite convenții de atelier, poetica deschisă spre a aglutina stiluri extrem de diverse, urmările firești ale acestei atitudini estetice în construcția personajului, a intrigii, replicilor etc., totul pus sub semnul parodicului, mimând incoerența realității și discontinuitatea labirintică a psihicului. Concluziile
MUNTEANU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288298_a_289627]
-
unghiuri, deci spre un realism maximal, irealizabil practic, dar fertil ca tendință. Firește, noile convenții presupun un nou tip de cititor, angajat în actul creației ca partener cu viziune proprie. Contestatară și contestată, formula romanească avansată, ca și aceea a farsei tragice, este o manifestare a manierismului literar ce caracterizează epoca actuală. Studierea și înțelegerea lor impun schimbări la nivelul instrumentelor interpretative, al criticii literare. Devenirea spectaculoasă a disciplinei, modificarea permanentă a perspectivei teoretice, a direcțiilor și criteriilor de apreciere, precum și
MUNTEANU-14. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288298_a_289627]