235,852 matches
-
seama că sunteți scriitor umorist? - Numai unul? Am știut și am crezut că sunt umorist, încă din vremea când scriam versuri suprarealiste (aproximativ 1940), gen "Balada pasagerului care s-a sinucis în closetul unui hotel din dosul Gării de Nord"... - Există tot felul de tabieturi: unii scriu (scriau) stând în picioare, alții îmbrăcați festiv, alții în pijama etc. Dumneavoastră...? - Cum să n-am tabieturi? Înainte vreme porneam s-o bat pe Erika începând de pe la șase dimineața. Precizare: Erika-i mașină de scris nu amantă
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
-i faci, dacă nu s-a născut cu numele de Sandra Brown... - Cât v-a costat și cât ați... beneficiat pentru că vă numiți Mușatescu? - Absolut nimic. Tot așa cum nea Tudorică Mușatescu își făcea iluzii că suntem neam de Mușatini, la fel și-a închipuit lumea că-s urmașul direct, în materie de dramaturgie al titanicului meu unchi. Ei, bine, teatrul m-a atras totdeauna numai ca spectator, și nicidecum în calitate de producător. Visul meu, de-o viață, era s-ajung un poet
Vlad Mușatescu: "Nenorocirea-i că prea m-am avut bine cu mai toți criticii literari de vază..." by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/14440_a_15765]
-
femei). Apoi, cei care-au făcut-o, din proprie inițiativă și cu mijloace proprii, au fost și cei care și-au împărțit după aceea proprietățile evreilor asasinați, iar Jan Gross consideră lăcomia ca fiind un motor esențial al evenimentelor de felul celui de la Jedwabne. Cei mai plini de entuziasm în asasinarea evreilor au fost, spune Gross, aceeași care se implicaseră în administrația sovietică între 1939 și 1941 și care, apoi, au sprijinit regimurile comuniste ale Poloniei: oameni de condiție joasă, eventual
Antisemitism și inginerie socială by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14456_a_15781]
-
la fel de entuziast orice regim promite să nu-i compromită. Ei sînt cei care, la Nucșoara, i-au dus pe securiști la ascunzătorile partizanilor, au devenit apoi primari comuniști și-au sfîrșit prin a conduce întreaga comunitate după 1989, și la fel s-a întîmplat la Scornicești, deși aici n-au existat partizani. Cele două comune, de la experiența cărora pornește analiza Alinei Mungiu-Pippidi și a lui Gérard Althabe asupra mecanismelor de aservire a țăranului român, n-au fost alese la întîmplare: Scornicești
Antisemitism și inginerie socială by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14456_a_15781]
-
puterii pe care-o reprezintă, a statului captiv (căci sînt polițiști, primari, funcționari bancari). Problema pămîntului, și mai ales retrocedările de după 1989 cu aberațiile lor legislative, e una centrală în Secera și buldozerul (e deosebit de interesant cazul Nucșoarei, unde, la fel cum asasinii evreilor din Jedwabne au căpătat proprietățile acestora, apropiații comuniștilor s-au ales cu averile partizanilor uciși sau închiși, și 200 de familii din comună au ajuns să dețină terenuri ale deținuților politici, ceea ce, după restituirea pămîntului către foștii
Antisemitism și inginerie socială by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14456_a_15781]
-
și pentru alții". Ceea ce nu e un tendenționism, ci o firească ieșire din postura egotică a creatorului, o joncțiune a acestuia cu lumea în momente de cumpănă. Nu altminteri a procedat E. Lovinescu, militant atunci cînd era nevoie, într-un fel ce depășea decorul confortabil al camerei sale de lucru. Ființa omului de litere își dezvăluie o față socială, capabilă de solidaritate. Diaristul se transpune, empatic, în ipostazele confraților care suferă, protestează, se îndoiesc, se revoltă, speră: "Deșliu neliniștit să știe
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
l-am "introdus" la FE! În România literară, Vasile Băran îl atacă pe Tănase (și pe noi). Mai înainte Lăncrănjan îl atacase pe Manolescu (insinuări cu Rodica Iulian), iar în Luceafărul un "colocviu" de "critici" în frunte cu Ungheanu, la fel". Acțiunea cozilor de topor poate căpăta o alură detectivistică, de avangardă a vizitelor Securității: "Cornel Popescu (de la Cartea Românească) a fost în vizită la Rohia, cu fostul securist al Uniunii - azi la pensie, și autor de romane populare: Bujor Pădureanu
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
După ce l-a servit pînă la ridicol...". În genere asistăm la o luptă de uzură între cele două tabere care, spre a-și atinge țelul, fac uz de procedee tactice complexe: "A fost ședință de Consiliu pe care, prin tot felul de subterfugii și tertipuri provinciale, D. R. Popescu voia s-o consacre doar unor probleme mărunte. (Pusese reuniunea într-o sîmbătă cînd se dădeau la televiziune două meciuri de fotbal și rugby. Printre altele.) Dar scriitorii au atacat problemele reeditărilor
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
el, Raicu etc.) (...) Care nu ne este uimirea văzînd o dată întorși acasă că în cartea lui pe care ne-a adus-o, Modestie și orgoliu, V. C. vorbește într-o frază de "munca multilaterală" pentru făurirea socialismului, în alta de felul în care același socialism prețuiește cultura. Cum mai rămîne cu lipsa de concesii, cu citarea insistentă din Soljenițîn pentru înfierarea minciunii?". Într-adevăr, "cum mai rămîne"? Interogație ce se poate adresa nu doar regretatului și, să recunoaștem, înzestratului critic (cu toate că
Un jurnal est-etic by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14463_a_15788]
-
nici împreună. În aceeași categorie, a glumelor politice nesărate, cred că poate fi încadrată și recenta inițiativă numită Acțiunea Populară. Ceva care nu e partid, dar vrea să ajute la apariția unui partid și care vrea totodată să fie un fel de punte pentru alianța partidelor existente din opoziție. Dacă, așa cum susțin anumite surse, această Acțiune ar fi menită pentru a duce la relansarea politică a fostului președinte Emil Constantinescu, succesul ei e și mai îndoielnic. La aflarea acestui zvon, chiar
Glume politice nesărate by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14479_a_15804]
-
atunci? Însemnările nu se referă la nimic important. Remarc, acum, în martie 2002, că ele nu au vreo trimitere, eventual politică, nici macar aluziva, - procedeul clasic al lașilor - dată fiind epoca. Probabil însă că teamă mă silea să recurg la acest fel de exerciții intelectuale, o fugă de ceva, un soi de... dizidenta mentală. Frazele par a se desprinde complet de realitatea cotidiană. Dacă nu ne gândim, cumva, că astfel ne instalăm de fapt în realitatea adevărată. Sau lucruri complet aiurea. Că
Dizidență mentală by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14494_a_15819]
-
vine la mănăstirea din Blaj, printre primii trei călugări. În anul 1753, episcopul Petru Pavel Aron îl numește vicar general. Se opune în 1756 alegerii ca episcop a lui Atanasie Rednic și din această cauză va fi trimis într-un fel de penitență la mănăstirea Strâmba, din nordul Ardealului. După ispășirea pedepsei este o vreme paroh la Gherla, apoi revine la Blaj, unde este repus în drepturi și este un apropiat al epsicopului blăjean. Nicolae Caușa nu menționează anul morții cărturarului
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
cu succesorii acestuia, Petru Pavel Aron și Atanasie Rednic. Îndepărtat din Școlile Blajului este pedepsit cu închisoarea la Muncaci în Ungaria. Tradiția populară a păstrat un cântec inspirat din acest episod al vieții lui Grigore Maior, Verșul lui Maior - un fel de bocet popular. Se spune că aici a fost vizitat de către împăratul Iosif al II-lea, care întrebându-l cine este, a primit un răspuns cu trimitere biblică: Sunt Iosif cel vândut de frații săi". Candidând a treia oară pentru
Precursori ai Școlii Ardelene by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/14468_a_15793]
-
simple notițe grăbite", afirmînd, în final, faptul că "Bacovia a ilustrat în chipul cel mai convingător destinul Scriitorului". În privința acestui raport dintre "involuntar" și "intenționalitate", cu atîtea implicații, cum s-a văzut, mă despart de opiniile lui Mircea Scarlat; la fel, mi se pare că, adesea, criticul are prea mare încredere în amintirile Agathei Grigorescu-Bacovia. Dincolo de acestea însă, în cartea lui Mircea Scarlat pot fi descoperiți "noul" și, aș spune, adevăratul Bacovia. Acordînd întîietate textului și abordînd cu dezinvoltură vaste spații
Noul și adevăratul Bacovia by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/14464_a_15789]
-
în care o colectivitate depersonalizată (inițial prin teroare, dar mai apoi și prin efecte înlănțuindu-se și derivînd unul din altul de-a lungul timpului) impunea (devenind ea însăși cauză la rîndul ei) fiecărui individ în parte pecetea depersonalizării (un fel de "capul plecat, sabia nu-l taie")". Excelentă definiție a totalitarismului! În chip paradoxal, admite filosoful, și individul cu o cultură filosofică, cu atît mai vîrtos cel ce a frecventat și teologia scolastică, înțelege libertatea tot ca "necesitate înțeleasă". Numai
La antipod, Mihai Șora (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14491_a_15816]
-
în măsura în care acest tip de demers se constituie într-un "instrument conceptual puternic de critică și inovație." Astfel, cartea consemnează o nouă etapă în evoluția sociologiei, manifestată prin includerea genului între categoriile sociologice fundamentale, alături de clasă socială și rasă, demonstrând în felul acesta viabilitatea ideilor feministe și capacitatea lor de a impulsiona alte domenii. Așa cum autoarea însăși precizează în argumentul premergător lucrării propriu-zise, prima parte vizează "miopia de gen" - sau ginopia, în formularea feministei Shulamit Reinhartz din Feminist Methods in Social Research
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
Research (1992) - păcatul de care se face vinovată sociologia tradițională. Intenția nu este una de exhaustivitate, ci aceea de a "creiona, dintr-o perspectivă feministă asumată, principalele tipuri de abordări ale genului în sociologia prefeministă, feministă și postfeministă." în acest fel, autoarea încearcă să dizolve inerțiile din studiile sociologice actuale și să diminueze ostilitatea față de ideile feministe. Adoptând o poziție constructivistă, autoarea pledează, pe urmele Simonei de Beauvoir ("nu ne naștem, ci devenim femei," spunea reprezentanta feminismului francez), pentru ideea că
Oftalmologie feministă by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14486_a_15811]
-
condusă de arhiducele Maximilian. Importantă este intervenția editorului, când completează titlul lui Mircea cel Bătrân, pe care îl transcrie după hrisovul adus de Fotino, deoarece, Nicolae Bălcescu uită să-l mai treacă, deși își propusese a-l cita. Cu acest fel de intervenție, munca editorului egalează cu o cercetare științifică. Cu o deosebită siguranță, Andrei Rusu reproduce după A. Papiu-Ilarian, Tesauru de monumente istorice pentru Români, textul istoricului Walther, autor al unei biografii a lui Mihai Viteazu, care laudă aplecarea la
Istorie și literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14493_a_15818]
-
autor al unei biografii a lui Mihai Viteazu, care laudă aplecarea la învățătură a lui Pătrașcu, fiul cel mare al lui Mihai, omis de Nicolae Bălcescu. Editorul transcrie titlul și "complimentul" în versuri, în latină, cât și în traducere. La fel, completează scăparea lui Nicolae Bălcescu, atunci când acesta scrie "Vezi în textul notelor", fără a-și mai respecta intenția, reproducând versurile lipsă după o gravură de Aegidius Sadeler, aflată în Cabinetul de stampe al Bibliotecii Academiei Române, cât și traducerea versurilor. Însușindu
Istorie și literatură by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14493_a_15818]
-
se face că CNSAS una spune, alta fumează, încercînd a-l scoate basma curată pe cititorul revistei noastre, dl Onișoru a declarat: "Din informațiile noastre (!?), dînsul era tînăr pe atunci. Abia terminase studiile de specialitate. Poate să fi fost un fel de practică pe care o făcea dl Priboi..." Incredibil, dar adevărat. Candoarea dlui Onișoru întrece binișor granița unei alte însușiri a ființelor umane. Cît despre "informațiile noastre" privind vîrsta dlui Priboi...! Bine informat CNSAS! A doua declarație aparține ministrului Administrației
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14480_a_15805]
-
scrie în ZIUA despre "Centralismul antidemocratic sau cum se joacă PSD cu focul". Începutul editorialului e de-a dreptul exploziv: "Partidul Social Democrat și-a epuizat resursele de transformare democratică. În ultimul an, partidul condus de Adrian Năstase redevine la fel cu ce era înainte de 1996, cînd liderul incontestabil era Ion Iliescu. Cu toate că a promis Internaționalei Socialiste transformarea PSD într-un partid social-democrat modern, actualul partid de guvernămînt se comportă din nou într-un mod care pune în pericol chiar democrația
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14480_a_15805]
-
regizorul și profesorul Cristian Pepino. Fantezia lui și plăcerea cu care se joacă și cu care își dirijează personajele într-o suită de întîmplări și de poante, spre încîntarea celor din sală (nu doar copii!) nu sînt atinse în nici un fel de plictis sau osteneală. Pepino știe foarte precis cum trebuie preparată o poveste, cum trebuie scris un scenariu în care acțiunea să primeze, și nu narațiunea. Pedrolino, sluga prințului Tartaglia (Cristian Mitescu) preia și funcția povestitorului, nostim, care ne ia
Portocalele lui Pepino by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14500_a_15825]
-
oameni care au trăit înșurubați în această complicată, suspicioasă și vulnerabilă lume: Cristina Dumitrescu și Victor Parhon. Ultimul proiect al Cristinei Dumitrescu a fost ediția de acum trei ani a festivalului, proiect pe care l-a imaginat în mii de feluri și pe care l-a gîndit în detalii, dar pe care n-a apucat să-l mai vadă concretizat. Echilibrul, eleganța și umorul lor le regăsesc din ce în ce mai rar în jurul meu, ca și vociferările lor amicale. Mă aflu după opt zile
Spectacole și spectacole by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14476_a_15801]
-
Maurul din Veneția de Shakespeare. Un spectacol absolut incitant, cu un desen vizual remarcabil, cu o poveste a luminilor cum n-am văzut în ultimul timp, cu scene memorabile, un spectacol care m-a dus cu gîndul la Bob Wilson. Felul în care sînt dezvoltate și urmărite propriile obsesii în teme cu variațiune, plecînd de la personajele binecunoscute din piesă, m-a îndemnat la adîncă meditație. un spectacol cu o respirație specială, cu un anumit tip de anvergură, se numește Exact în
Spectacole și spectacole by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14476_a_15801]
-
emigrația din rîndurile breslei încep abia în anii '70: atunci cînd scriitorii își pierd ultimele speranțe de a putea conserva ceea ce obținuseră în anii '60. Acestea fiind zise, e destul de limpede ce a vrut cu adevărat PCR și despre ce fel de dezgheț a fost vorba în România. Fără a ține cu orice chip să flatez contribuția literaților noștri, sînt silit de evidențe să-i atribui un merit esențial în procesul de liberalizare din deceniul 7. Și să remarc totodată că
Dezgheț cu voiede la partid? by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/14508_a_15833]