63,117 matches
-
atribuită liberei voințe a fiecărei persoane”<footnote Ibidem, 62. footnote>. Rezultă că întunecimea nu pare a fi „naturală” sau ontologică, nici spiritual vorbind, nici fizic. Sfântul Grigorie se concentrează nu pe nivelul literal, ci pe implicațiile spirituale care decurg din fenomen, anume antropologia teologică pe care o sugerează: „Natura umană era o imagine a luminii adevărate, mult departe de orice întunecime: strălucea prin imitarea frumuseții arhetipului”<footnote Mark S.M. Scott, „Shades of Grace: Origen and Gregory of Nyssa's Soteriological Exegesis
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
de aici este următoarea: mișcarea noastră de a ne retrage de la toate cele ce sunt strâmbe și greșite reprezintă o trecere de la întuneric la lumină. Aceasta este urmată de o conștientizare a apropierii lucrurilor de taină, care călăuzesc sufletul prin fenomene accesibile simțurilor spre lumea nevăzută. Iar conștientizarea aceasta este asemănătoare cu un nor [...], care călăuzește sufletul cu răbdare și îl deprinde să caute și să găsească ceea ce este ascuns. După aceea, [...], sufletul pătrunde în cămara de taină a cunoașterii dumnezeiești
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
footnote>. Prin uniunea apofatică a miresei cu Preaiubitul, sânii ei preiau caracterul pieptului Lui; ea devine sursă de hrană, trezind în alții atracția față de Dumnezeu spre care o atras-o frumusețea Cuvântului și pe care a însuflețit-o Duhul. Acest fenomen pare a fi o caracteristică a apofaticismului gregorian, pe care l-am denumit „Logophasis”: în contextul uniunii apofatice, faptele și discursul miresei preiau puterea atrăgătoare și transformatoare a Cuvântului și devin un vehicul al dinamicii întrupate a Cuvântului<footnote Martin
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
o odihnă etern mișcătoare”<footnote A se vedea J. Warren Smith, Passion and Paradise: Human and Divine Emotion in the Thought of Gregory of Nyssa, New York: Herder & Herder, 2004, p. 214-216. footnote>. Sfântul Grigorie extrage implicațiile pentru suflet ale acestui fenomen: „este creat pururea în timp ce se modifică pururea în mai bine în creșterea sa în perfecțiune ... Totuși, starea sa prezentă de bunătate, chiar dacă este deosebit de bună și perfectă, reprezintă numai începutul unui stadiu transcendent mai bun”<footnote Omilia a VI-a
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) Oleg Garaz 3.1. Stilul „monolit” ca semn al atitudinii retorice O primă precizare o putem face referitor la perioada selectată pentru exemplificare. Pentru o mai mare claritate și vizibilitate a modului în care
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
a singularității tale ca artist.”<footnote Ibidem, p. 197. footnote> Și atunci, chiar dacă definiția stilului în formularea lui Leonard B. Meyer îi conține pe amândoi compozitorii, pe Bach și pe Beethoven, în fapt este vorba despre două accepțiuni diferite ale fenomenului stilistic și care necesită formulări separate pentru a le releva specificul într-un mod corespunzător. Cu alte cuvinte, pentru fiecare compozitor trebuie elaborată și aplicată o definiție specifică a accepțiunii termenului „stil”, în concordanță cu epoca în care a trăit
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
și de scriitură a operelor lui. Însă, pe lângă funcția tematică-organică pe care o dețin leitmotivele, ca „reziduuri” ale ideii de elaborare simfonică, este implicită și funcția de figuri simbolice a acestor entități frazice (care desemnează persoane, obiecte, locuri, stări sau fenomene) - altfel spus, de figuri înzestrate cu funcții retorice, ca „reziduuri” ale concepției operistice. În acest punct al evoluției Romantismului, figura lui Richard Wagner reprezintă un al doilea moment de sinteză, într-o opoziție evidentă cu caracterul inovativ-progresiv al creației lui
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
meistersang-ului german) sau o „inserție” a imaginarului creștin (Tannhäser sau Parsifal - implicarea genului de coral protestant). O componentă semnificativă a contextului în care trăiește și crează Wagner, și care într-un mod indirect determină nevoia unei sinteze, este reprezentată de fenomenul de defoliere stilistică, generalizat la scara întregului Romantism, ca extrapolare a acestui proces detectabil încă la nivelul celor trei stări defoliate ale stilului lui Beethoven. „ca stil de epocă, romantismul deține o trăsătură care într-un anumit sens determină particularitatea
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
se identifică drept muzică clasică (a Clasicismului vienez), muzica lui Richard Wagner drept muzică romantică (a Romantismului târziu), creația lui Arnold Schönberg ar fi definibilă stilistic prin intermediul unei secvențe terminologice, fiecare termen cauzând o focalizare tot mai accentuată pe particularitatea fenomenului indicat: (a) muzică lui este definibilă ca aparținând ultimei modernități - o primă etapă a modernismului secolului XX (perioada antebelică), deci deținând calitatea de a fi modernistă, (b) ea fiind încadrabilă, în interiorul acestui din urmă termen, în curentul expresionist, întrucât e
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Robert Schumann (1810-1856) sau Frédéric Chopin (1810-1849) sunt reprezentativi pentru forma istorică de stil intermediar, situație care în cazul Romantismului muzical chiar corespunde etapei a doua, de mijloc, a acestui ciclu stilistic. Însă concomitent cu aceste funcții „arhetipale” ale articulării fenomenului stilistic (intrare-staționare-ieșire), la un nivel superior al constituirii acestuia, funcționează un alt ansamblu de legități al căror specific este determinat de înrâurirea „corozivă” a timpului cronologic consumat. Este vorba aici despre consecințele unei ontologii particulare a structurii stilistice, care presupun
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
eficiente, mai încăpătoare și mai permeabile la o multitudine tot mai mare de tipologii antrenate într-un continuu proces de diversificare. În acest sens, o „etichetă” stilistică diferită marchează cu toată claritatea un „teritoriu” istoric diferit în interiorul căruia relațiile între fenomene se articulează într-o ordine evident diferită de „teritoriile” aflate sub dominația altor „etichete”. Fiecare context istoric poate fi tratat în termenii specifici pe care îi presupune drept configurație particulară, care reclamă un ansamblu de termeni, categorii și definiții funcționale
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
nu reprezintă un caz izolat. Ideea compresiei stilistice nu pretinde relevarea liniilor de continuitate (chiar dacă într-un mod indirect le determină), a descendenței sau a unei moșteniri comune și nu presupune reducerea la un numitor comun ce ar privilegia anumite fenomene în detrimentul altora. De fapt, este vorba despre constatarea funcționării unui fenomen de diferențiere gradată a accepțiunilor care vizează fenomenul stilistic, acesta văzut nu atât ca definiție standard, cât mai degrabă ca fenomen viu, flexibil, în calitatea lui de coeficient al
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
liniilor de continuitate (chiar dacă într-un mod indirect le determină), a descendenței sau a unei moșteniri comune și nu presupune reducerea la un numitor comun ce ar privilegia anumite fenomene în detrimentul altora. De fapt, este vorba despre constatarea funcționării unui fenomen de diferențiere gradată a accepțiunilor care vizează fenomenul stilistic, acesta văzut nu atât ca definiție standard, cât mai degrabă ca fenomen viu, flexibil, în calitatea lui de coeficient al mutațiilor din planul gândirii muzicale și al relației vizând transformările din
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
le determină), a descendenței sau a unei moșteniri comune și nu presupune reducerea la un numitor comun ce ar privilegia anumite fenomene în detrimentul altora. De fapt, este vorba despre constatarea funcționării unui fenomen de diferențiere gradată a accepțiunilor care vizează fenomenul stilistic, acesta văzut nu atât ca definiție standard, cât mai degrabă ca fenomen viu, flexibil, în calitatea lui de coeficient al mutațiilor din planul gândirii muzicale și al relației vizând transformările din planul realității exterioare. Această atitudine în egală măsură
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
la un numitor comun ce ar privilegia anumite fenomene în detrimentul altora. De fapt, este vorba despre constatarea funcționării unui fenomen de diferențiere gradată a accepțiunilor care vizează fenomenul stilistic, acesta văzut nu atât ca definiție standard, cât mai degrabă ca fenomen viu, flexibil, în calitatea lui de coeficient al mutațiilor din planul gândirii muzicale și al relației vizând transformările din planul realității exterioare. Această atitudine în egală măsură confirmă și contestă afirmația Marciei Citron, deoarece, pe de o parte, fiecare context
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
componistice austro-germane, iar nu a tradiției italiene (implicată în tumultul Risorgimento) sau franceze (care trăia „febra” revoluțiilor post-iacobine). Cuvântul-cheie a acestei relații este replica. Și atunci, referirea la argumentul mimetic ar putea reprezenta o explicație plauzibilă, mimetismul fiind cauzat prin fenomenul de iradiere din direcția unei culturi mai mari, mai vechi și, în virtutea acestui fapt, mai consistente și mai puternice, înspre culturi de dimensiuni mai mici, mai puțin „rodate” în sens cronologic și conceptual-stilistic. Astfel, devine explicabil etosul deloc norvegian sau
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
perioadelor istorice anterioare. Asumarea unei alterități radicale permite, prin opoziție și comparație, o conștientizare clară în virtutea detașării și, implicit, a distanței temporale ce permite o mai bună „vizualizare” a unui specific relevant pentru stabilirea unei descrieri dezinteresate și nepărtinitoare; (2) fenomenul compresiei stilistice reprezintă doar una dintre numeroasele ipoteze utile în abordarea fenomenului stilistic dintr-un alt unghi. Această poziționare descriptivă reprezintă, de fapt, o sumă de aserțiuni formulate în intenția de a dobândi un spor de informații despre particularitățile „comportamentelor
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
o conștientizare clară în virtutea detașării și, implicit, a distanței temporale ce permite o mai bună „vizualizare” a unui specific relevant pentru stabilirea unei descrieri dezinteresate și nepărtinitoare; (2) fenomenul compresiei stilistice reprezintă doar una dintre numeroasele ipoteze utile în abordarea fenomenului stilistic dintr-un alt unghi. Această poziționare descriptivă reprezintă, de fapt, o sumă de aserțiuni formulate în intenția de a dobândi un spor de informații despre particularitățile „comportamentelor” istorice ale gândirii de tip stilistic. Altfel spus, „modelând” o situație inedită
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
în termeni binomului continuitate-discontinuitate, ceea ce se se reflectă în termenii relației cu toată istoria muzicală anterioară în termenii dihotomiei modern-postmodern. Cazul lui Schnittke îl interpretăm astfel ca pe o continuare hiperbolizantă a concepției stilistice, ca pe o ultimă etapă a fenomenului de compresie stilistică, definibilă drept conținut ca hiperstilistică, iar ca formă și titulatură ca polistilistică. 4. Concluzii. Etapele cuprinse în evoluția fenomenului de compresie stilistică Oleg Garaz Într-o imagine generală a traiectului parcurs, recapitulăm pe scurt momentele-cheie ale mutațiilor
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
Schnittke îl interpretăm astfel ca pe o continuare hiperbolizantă a concepției stilistice, ca pe o ultimă etapă a fenomenului de compresie stilistică, definibilă drept conținut ca hiperstilistică, iar ca formă și titulatură ca polistilistică. 4. Concluzii. Etapele cuprinse în evoluția fenomenului de compresie stilistică Oleg Garaz Într-o imagine generală a traiectului parcurs, recapitulăm pe scurt momentele-cheie ale mutațiilor calitative în evoluția fenomenului de comprimare a structurii stilistice, alăturându-le o scurtă descriere a acestora: (1) punctul de plecare a descrierii
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
definibilă drept conținut ca hiperstilistică, iar ca formă și titulatură ca polistilistică. 4. Concluzii. Etapele cuprinse în evoluția fenomenului de compresie stilistică Oleg Garaz Într-o imagine generală a traiectului parcurs, recapitulăm pe scurt momentele-cheie ale mutațiilor calitative în evoluția fenomenului de comprimare a structurii stilistice, alăturându-le o scurtă descriere a acestora: (1) punctul de plecare a descrierii, gradul zero al proceselor transformaționale, îl plasăm în prima jumătate a secolului al XVIII-lea, în care se articulează stilul „monolitic” al
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
stilistice în calitatea ei de dominantă culturală și se impune ca o ultimă formă plauzibilă a gândirii și realizării unui hiper-stil, în termeni corespunzători definițiilor consensuale ale acestuia; (5) al cincilea context, postmodernismul clasicizat al anilor ’80 - ’90, prezintă consecințele fenomenului de compresie stilistică, reluarea unor accepțiuni tradiționale ale stilului fiind articulabile doar sub forma de concepții manieriste. Predomină formele „slabe” ale fenomenului stilistic (cum sunt curentul sau orientarea), iar termenii de identificare a unei concepții stilistice se rezumă la imaginea
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
termeni corespunzători definițiilor consensuale ale acestuia; (5) al cincilea context, postmodernismul clasicizat al anilor ’80 - ’90, prezintă consecințele fenomenului de compresie stilistică, reluarea unor accepțiuni tradiționale ale stilului fiind articulabile doar sub forma de concepții manieriste. Predomină formele „slabe” ale fenomenului stilistic (cum sunt curentul sau orientarea), iar termenii de identificare a unei concepții stilistice se rezumă la imaginea parametrilor generali în care sunt concepute lucrările muzicale. Astfel de forme de definire le putem observa în sintagme precum „New simplicity” sau
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
definire le putem observa în sintagme precum „New simplicity” sau „New complexity”, de partea tributară tradiției și consensului „nostalgic” situându-se titulaturi precum „Neo-romantism”, „Neo-baroc” sau - mai general - ca definiție a sistemului de organizare sonoră - ,„Neo-tonal”. Această optică asupra evoluției fenomenului stilistic scoate în evidență flexibilitatea, relativitatea și contextualitatea accepțiunilor variabile pe care stilul le adoptă ca forme de adaptare la schimbările majore care au loc în contextul cultural european (până în sfârșitul secolului al XIX-lea), intercontinental (de la începutul secolului XX
Fenomenul compresiei stilistice în muzica europeană (II) by Oleg Garaz () [Corola-journal/Science/83140_a_84465]
-
pian a Conservatorului din București în 1967 și m-am înscris imediat la secția de compoziție. Am plecat din țară în 1971, rămânând, pe de o parte recunoscător lui Aurel Stroe, care m-a introdus, printre altele, în universul formalizării fenomenului sonor, și pe de altă parte Doamnei Cella Delavrancea ale cărei imaginație, cultură și vrajă erau unice în peisajul muzicii românești. Cu Valeriu Bărbuceanu și Steliana Calos formasem "Grup 3+", care a dat câteva concerte, inclusiv unul cu piesa "Plus
La cheremul șansei by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10001_a_11326]