1,301 matches
-
3. Șâniob │-Vinuri albe 0.24. Biharia │-Vinuri albe 0.25. Tileagd │-Vinuri albe 29.1. Simleul │-Vinuri albe 29.2. Zalău │-Vinuri albe 29.3. Samșud │-Vinuri albe 0.27. Seini │-Vinuri albe 0.31. Hârsova │-Vinuri albe │Afigote, Feteasca regală, - Vinuri aromate -Vinuri albe │Chardonnay, Columna, Feteasca 0.35. Zimnicea │-Vinuri roșii 35.2. Izvoare │-Vinuri albe 35.3. Jiana │-Vinuri albe 36.2. Cetate │-Vinuri albe 37.3. Potelu │-Vinuri albe 0.40. Sudiți │-Vinuri albe 0.41
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176580_a_177909]
-
albe 0.25. Tileagd │-Vinuri albe 29.1. Simleul │-Vinuri albe 29.2. Zalău │-Vinuri albe 29.3. Samșud │-Vinuri albe 0.27. Seini │-Vinuri albe 0.31. Hârsova │-Vinuri albe │Afigote, Feteasca regală, - Vinuri aromate -Vinuri albe │Chardonnay, Columna, Feteasca 0.35. Zimnicea │-Vinuri roșii 35.2. Izvoare │-Vinuri albe 35.3. Jiana │-Vinuri albe 36.2. Cetate │-Vinuri albe 37.3. Potelu │-Vinuri albe 0.40. Sudiți │-Vinuri albe 0.41. Ulmu 0.42. │-Vinuri albe │Aligote, Băbeasca gri
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176580_a_177909]
-
0.35. Zimnicea │-Vinuri roșii 35.2. Izvoare │-Vinuri albe 35.3. Jiana │-Vinuri albe 36.2. Cetate │-Vinuri albe 37.3. Potelu │-Vinuri albe 0.40. Sudiți │-Vinuri albe 0.41. Ulmu 0.42. │-Vinuri albe │Aligote, Băbeasca gri, Feteasca Notă: de la 0.1 la 0.46 centre viticole independente. -------------
EUR-Lex () [Corola-website/Law/176580_a_177909]
-
civilizație / Vlad Grigoraș Relația dintre sărăcie și excluziune într-o perspectivă longitudinală / Adrian Hatos, Sergiu Bălțătescu Probleme metodologice în măsurarea sărăciei. Învățăminte dintr-o anchetă în Oradea / Ștefan Cojocaru „Jumătatea plină”. Un experiment pentru aplicarea Anchetei Apreciative / Elena Herda Orașul Fetești / Ana Bleahu Migrația românească în Spania / Remus Anghel Milano Centrale. Status ilegal, piețe de muncă și practici transnaționale la migranții români din Milano / Mariya Nedeltcheva Alegerile prezidențiale și influența lor asupra hărții politice a României / RECENZII Anton Golopenția, Rapsodia epistolară
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
between poverty and exclusion Adrian Hatos, Sergiu Bălțătescu Methodological issues in measuring poverty. The experience of a survey in Oradea Ștefan Cojocaru The „full half of the bottle”. An experiment in applying the Appreciative Survey Elena Herda The town of Fetești Ana Bleahu Romanian migration in Spain Remus Anghel Milano Centrale. Ilegal status, labor force markets and transnational practices of Romanian migrants in Milano Mariya Nedeltcheva Presidential elections and their influence on the Romanian political map REVIEWS Anton Golopenția, The epistolary
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
that appreciative inquiry perspective works for rebuilding the social relationships in one NGO. Its main contribution is showing how appreciative perspectives can be used for organisational development by dropping out of the deficiency paradigm. Primit la redacție: mai 2005 Orașul Fetești Elena Herda Cercetarea privind evoluțiile sociodemografice ale orașului de câmpie Fetești a luat în atenție mai multe aspecte și dimensiuni geografice, demografice, sociale, economice, culturale și chiar istorice. În acest studiu se prezintă o parte a observațiilor noastre asupra unei
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
one NGO. Its main contribution is showing how appreciative perspectives can be used for organisational development by dropping out of the deficiency paradigm. Primit la redacție: mai 2005 Orașul Fetești Elena Herda Cercetarea privind evoluțiile sociodemografice ale orașului de câmpie Fetești a luat în atenție mai multe aspecte și dimensiuni geografice, demografice, sociale, economice, culturale și chiar istorice. În acest studiu se prezintă o parte a observațiilor noastre asupra unei perioade de un veac din istoria orașului Fetești. Cercetarea a fost
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
orașului de câmpie Fetești a luat în atenție mai multe aspecte și dimensiuni geografice, demografice, sociale, economice, culturale și chiar istorice. În acest studiu se prezintă o parte a observațiilor noastre asupra unei perioade de un veac din istoria orașului Fetești. Cercetarea a fost realizată în 2003 în cadrul Facultății de Geografie a Universității București. Poziția și localizarea așezării Orașul Fetești este situat în sud-estul județului Ialomița, teritoriul său administrativ fiind mărginit de cel al comunelor Movila, Bordușani, Stelnica (nord-vest, nord și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
chiar istorice. În acest studiu se prezintă o parte a observațiilor noastre asupra unei perioade de un veac din istoria orașului Fetești. Cercetarea a fost realizată în 2003 în cadrul Facultății de Geografie a Universității București. Poziția și localizarea așezării Orașul Fetești este situat în sud-estul județului Ialomița, teritoriul său administrativ fiind mărginit de cel al comunelor Movila, Bordușani, Stelnica (nord-vest, nord și est) și Borcea (sud), dar și de județul Călărași (est, sud și vest). El se află în partea de
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
secole. Prin cucerirea independenței de stat (1877) și reintegrarea Dobrogei între granițele României, ca și prin construirea de căi ferate și poduri feroviare a crescut importanța așezării. Astfel, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, calea ferată între Fetești și Cernavodă, moment în care așezarea a început să se distanțeze de celelalte sate situate pe malul Borcei. În momentul de față la Fetești se intersectează două căi ferate, una care leagă portul Constanța de sudul și vestul țării și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
crescut importanța așezării. Astfel, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, calea ferată între Fetești și Cernavodă, moment în care așezarea a început să se distanțeze de celelalte sate situate pe malul Borcei. În momentul de față la Fetești se intersectează două căi ferate, una care leagă portul Constanța de sudul și vestul țării și alta care face legătura cu centrul și estul țării. Trebuie semnalat și drumul național 3B (Călărași-Giurgeni), cu autostrada Fetești-Cernavodă, drumul național 3A (Lehliu-Fetești) și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Dunării”, spre deosebire de ipoteza care susține că poporul român s-a format „în regiunile de dealuri și munți ale Daciei”. Dintre lucrările cu profil monografic, le amintim pe cele apărute sub semnătura lui Constantin Tudor, care în 1978 a publicat lucrarea Fetești, străveche localitate în Câmpia Bărăganului, urmată în 2003 de o primă monografie a orașului realizată de Dumitru Dubău 8. Pacurgerea bibliografiei consacrate orașului Fetești demonstrează că regiunea este însă puțin cercetată, o absență notabilă fiind cea a studiilor vizând: populația
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
acesteia, amenajarea teritoriului, poluarea aerului, valorificarea rațională și dezvoltarea durabilă a mediului. Totodată, valea Dunării, veche axă de populare a Bărăganului, ascunde încă mărturii arheologice valoroase care pot ajuta la refacerea trecutului istoric al zonei. Originea oiconimului „Fetești” Originea oiconimului Fetești se pierde în negura vremurilor; legenda spune că tot mai mulți ciobani poposeau în zonă pentru a-și căuta o nevastă: „Se zice (...) că prin acele vechi timpuri, ciobanii împrăștiați prin Câmpia Bărăganului veneau în acest sat să-și caute
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
acele vechi timpuri, ciobanii împrăștiați prin Câmpia Bărăganului veneau în acest sat să-și caute fete pentru însurătoare”. Mai târziu, apelativul inițial - derivat dintr-o poreclă cu conținut pornografic - s-a schimbat cu cel de Fotești, devenit la rândul său Fetești. Lingviștii sunt de părere că mecanismul de formare a denumirii Fetești este Fetești < Fetescu < Fetea („fata cu sufixul ea”). Pentru bătrânii locului, istoria așezării se confundă uneori cu istoria boierului Dudescu. Astfel, se povestește că pământurile din jurul orașului ar fi
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
sat să-și caute fete pentru însurătoare”. Mai târziu, apelativul inițial - derivat dintr-o poreclă cu conținut pornografic - s-a schimbat cu cel de Fotești, devenit la rândul său Fetești. Lingviștii sunt de părere că mecanismul de formare a denumirii Fetești este Fetești < Fetescu < Fetea („fata cu sufixul ea”). Pentru bătrânii locului, istoria așezării se confundă uneori cu istoria boierului Dudescu. Astfel, se povestește că pământurile din jurul orașului ar fi aparținut Dudeștilor, care aveau o singură fată. La căsătoria ei, părinții
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
purtat de alte patru sate din România (două în Timiș, unul în Hunedoara și altul în Brăila); toponimul Fetești mai apare în județele Iași, Suceava și Vrancea, iar oiconimul Vlașca își găsește corespondentul în județul Teleorman. Evoluția vetrei orașului Orașul Fetești este o așezare polifuncțională constituită prin concentrarea spațială a mai multor localități apărute în diferite perioade istorice. Martore peste timp ale acestei evoluții urbane sunt cele șase cartiere ale orașului, în trecut sate: Dudești, Fetești-Oraș, Fetești-Gară, Buliga, Vlașca și Coloniști
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de resursele ecologice existente: vecinătatea râului Borcea și a Dunării bogate în pește; prezența pânzei freatice la adâncimi relativ mici; abundența lemnului de construcții oferit de întinsele păduri de odinioară. Prima așezare atestată din vatra orașului actual a fost satul Fetești, fapt dovedit de un document oficial păstrat la Arhivele Statului din București. Acesta datează din 21 aprilie 1528 și este un hrisov prin care domnitorul Radu de la Afumați consfințește dreptul Mănăstirii Argeș de a stăpâni o parte din moșia și
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
dovedit de un document oficial păstrat la Arhivele Statului din București. Acesta datează din 21 aprilie 1528 și este un hrisov prin care domnitorul Radu de la Afumați consfințește dreptul Mănăstirii Argeș de a stăpâni o parte din moșia și satul Fetești. Mai târziu, extinderea așezării și apariția altor nuclee de locuire s-a făcut spre sud-sud-est, la o distanță tot mai mare de apa Borcei, și spre nord. În acest mod au luat naștere satul Dudești, amintit pentru prima dată în
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
și spre nord. În acest mod au luat naștere satul Dudești, amintit pentru prima dată în 1764, și satul Stelnica. În 1877, arealul cu cea mai mare densitate de locuire era localitatea Dudești, compusă din satele Dudești - cel mai mare, Feteștii Noi (Scutari), Pădureanca și Afumați - cel mai mic cu doar șapte familii de țigani. Localitatea Buliga este consemnată în documentele de la începutul secolului al XIX-lea, perioadă de care se leagă și apariția celui mai mare și mai dinamic cartier
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
însă ca densitatea medie a populației să înregistreze valori apropiate de cele atinse în celelalte zone ale Câmpiei Române. Cu totul alta era situația la contactul acesteia cu valea Dunării, unde se aflau sate multe și vechi, printre care și Fetești și Dudești. Aici, locuitorii au găsit condiții ecologice favorabile, având ca ocupații de bază creșterea animalelor, pescuitul și vânătoarea, iar începând cu secolul al XIX-lea agricultura prin desțelenirea stepei. În catagrafia din 1837 a satelor din plasa Borcea se
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
de bază creșterea animalelor, pescuitul și vânătoarea, iar începând cu secolul al XIX-lea agricultura prin desțelenirea stepei. În catagrafia din 1837 a satelor din plasa Borcea se precizează că satul Buliga are 130 de locuitori, satul Păpureni - 175, satul Fetești - 357, iar Dudești - 360 de locuitori, în total fiind consemnate 1.022 persoane. În Dicționarul geografic al județului Ialomița, realizat în 1897, comuna rurală Fetești este trecută cu o populație de 1.236 locuitori, înregistrați în urma recensământului din 1890. La
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
plasa Borcea se precizează că satul Buliga are 130 de locuitori, satul Păpureni - 175, satul Fetești - 357, iar Dudești - 360 de locuitori, în total fiind consemnate 1.022 persoane. În Dicționarul geografic al județului Ialomița, realizat în 1897, comuna rurală Fetești este trecută cu o populație de 1.236 locuitori, înregistrați în urma recensământului din 1890. La censul din 1905 s-a constatat o triplare a populației (3.738), pentru ca după numai șapte ani, prin apariția unor noi cartiere - Fetești-Gartă și Buliga
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
câmp, pe care erau obligați să-l cultive. Prin aceasta se urmărea asigurarea unor condiții bune de trai unor oameni lipsiți de resurse materiale. Alte cauze care stau la baza creșterii populației în așezările situate pe Borcea și implicit în Fetești sunt: fenomenul de transhumanță, încheiat cu stabilirea definitivă în aceste locuri a mocanilor împreună cu familiile lor; valorificarea resurselor ecologice ale Bălții Ialomiței atât de cei care locuiau aici, dar mai ales de ciobanii ardeleni împroprietăririle din 1864, 1883, 1892 etc.
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
Evoluția principalilor indicatori demografici Natalitatea Creșterea sau scăderea ratei natalității (numărul născuților raportat la 1.000 de locuitori) este influențată de un complex de factori sociali, economici, politici, culturali, în funcție de care, la nivelul țării și implicit la cel al orașului Fetești, au loc variații. Astfel, natalitatea a atins cele mai mari valori între 1966 și 1967 din cauza politicii demografice adoptate, care restrângea drastic avorturile; după 1990, valoarea indicelui s-a redus semnificativ în contextul intensificării mobilității populației și al îmbătrânirii acesteia
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
loc variații. Astfel, natalitatea a atins cele mai mari valori între 1966 și 1967 din cauza politicii demografice adoptate, care restrângea drastic avorturile; după 1990, valoarea indicelui s-a redus semnificativ în contextul intensificării mobilității populației și al îmbătrânirii acesteia. La Fetești, valoarea cea mai mare a natalității (39,9‰) s-a înregistrat în anul 1967, iar cea mai mică (10,1‰) în 1995. Din tabelul 2 se observă cum rata natalității s-a menținut ridicată până în 1985, când înregistra o valoare
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]