1,301 matches
-
DN3, care îl leagă spre nord-est de București și spre nord-vest de Constanța. La Călărași, din acest drum se ramifică șoseaua națională DN21, care duce spre nord la Slobozia și Brăila; și șoseaua națională DN3B, care duce spre nord-est la Fetești și Giurgeni (județul Ialomița; unde se termină în DN2A). Municipiul Călărași, port fluvial situat pe malul stâng al Borcei, este așezat în sudul județului Călărași, într-o zonă transfrontalieră cu Bulgaria. În general,arealul pe care se află situat orașul
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
să evite zona centrală, situația cea mai dificilă fiind penetrația DN 3 dinspre București, prin incinta Combinatului Siderurgic și dinspre Chiciu, cu debușare în zona centrală pe str. Eroilor, la fel DN 21 spre Slobozia și DN 3 B spre Fetești. Artera care leagă DN 3 cu DN 21 și DN 3 B are 2 benzi carosabile. Aceasta asigură colectarea, repartiția și deplasarea traficului greu local și de tranzit spre direcția est-vest. Străzile Oborului, Dobrogea, Prutului, Libertății și I.L. Caragiale sunt
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
directia Chiciu-Ostrov-Constanța. Lungimea totală a străzilor orășenești este de 150 km, din care sunt modernizați 123 km, ceea ce reprezintă 82% din total. Principalele artere de acces în municipiu sunt: DN 3 din direcția București - Lehliu, DN 3 B din direcția Fetești și DN 21 din direcția Slobozia. Această ultimă arteră traversează căile ferate ale triajului, intersecția acestora fiind la nivelul căii ferate. Transportul greu local este dispus pe artere care caută să evite zona centrală, situația cea mai dificilă fiind penetratia
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
să evite zona centrală, situația cea mai dificilă fiind penetratia DN 3 dinspre București, prin incinta Combinatului Siderurgic și dinspre Chiciu, cu debușare in zona centrală pe strada Eroilor, la fel DN 21 spre Slobozia și DN 3 B spre Fetești. Transportul greu, local și de tranzit, îndeosebi pe direcția nord-sud, afectează negativ zona centrală a orașului, perturbând circulația și funcția urbană locală. Având în vedere creșterea substanțială a traficului de tranzit între România și Bulgaria prin punctul Chiciu, este necesară
Călărași () [Corola-website/Science/296940_a_298269]
-
versanțiior. Râul Suceava primește pe partea dreaptă pâraiele Șcheia și Târgului, cu versanți asimetrici, iar pe stânga Mitocu, Bogdana și Morii. Apele stătătoare, sunt, în general, puțin răspândite, ele fiind recente creații artificiale (lacul de acumulare de la Dragomirna, iazurile de la Fetești, Moara, Bunești sau Siminicea). În fundamentul orașului, la adâncimea de 1500 metri, se găsește scufundată marea unitate geostructurală a Platformei Ruse, acoperită de depozite sedimentare necutate, de vârstă paleozoică, mezozoică și terțiară, cele mai noi straturi care alcătuiesc relieful actual
Suceava () [Corola-website/Science/296956_a_298285]
-
în regiuni și raioane plasează Slobozia printre cele 192 de reședințe de raion din Republica Populară Română. Timp de doi ani, până în 19 septembrie 1952, raionul Slobozia va face parte din regiunea Ialomița, cu reședința la Călărași (împreună cu raioanele Călărași, Fetești, Lehliu și Urziceni), după care va trece la regiunea București. În subordinea orașului se aflau, la acea vreme, localitățile Bora și Slobozia Nouă. După anii 1960 localitatea a profitat din plin de fondurile provenite din comerțul de pe Dunăre, la vremea
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
fiind preconizate noi deschideri de centre comerciale importante. Actualmente rețeaua de magazine a municipiului Slobozia se prezintă astfel: Slobozia este nod feroviar al Magistralei 800 a Căilor Ferate Române, M802 Slobozia-Călărași (44 Km), facând legătura cu ruta principală 800 București (nord) - Ciulnița - Fetești - Medgidia - Constanța - Mangalia prin nodul Ciulnița, la 17 Km. Orașul este așezat pe Drumul european E60 (Bd. Matei Basarab din localitate), care face legătura - pe plan intern - între Oradea și Constanța, iar pe plan internațional (întrerupt) între Brest și Irkeștam
Slobozia () [Corola-website/Science/296947_a_298276]
-
este un oraș în județul Ialomița, Muntenia, România. Localitatea reprezintă al patrulea centru urban ca mărime și importanță al județului Ialomița după Slobozia, Fetești și Urziceni. Orașul se află în partea de nord-est a județului, pe malul stâng al râului Ialomița. Este străbătut de șoseaua națională DN2A, care leagă Slobozia de Constanța; din acest drum, la se ramifică șoseaua națională DN21A, care duce spre
Țăndărei () [Corola-website/Science/297037_a_298366]
-
DJ201, care merge pe malul drept al Ialomiței la Slobozia și mai departe către Ciochina și Coșereni (unde se termină în DN2). Tot lângă Țăndărei, DN2A se intersectează cu șoseaua județeană DJ212, care duce spre sud la Platonești, Movila și Fetești (unde se termină în DN3B) și spre nord la Mihail Kogălniceanu și mai departe în județul Brăila la Berteștii de Jos, Stăncuța, Gropeni și Chiscani (unde se termină în DN21). Orașul este nod feroviar, aici întâlnindu-se calea ferată Făurei-Fetești
Țăndărei () [Corola-website/Science/297037_a_298366]
-
cu o populație totală de 4431 de locuitori, ca reședință a plășii Țăndărei a aceluiași județ. În 1931, satul Mihail Kogălniceanu s-a separat pentru a forma o comună de sine stătătoare. În 1950, comuna a fost inclusă în raionul Fetești din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Constanța și (după 1956) din regiunea București. În 1968, comuna a revenit la județul Ialomița, reînființat, și a primit statut de oraș, unica ei localitate rezultând atunci din contopirea localităților Țăndărei, Strachina
Țăndărei () [Corola-website/Science/297037_a_298366]
-
pentru vinuri albe), atât din sortimentul internațional cât și din cel tradițional românesc. Societatea exploatează următoarele soiuri nobile de vită de vie: Crâmpoșie Selecționată, Riesling Italian, Pinot Gris ,Chardonay, Sauvignon Blanc - că vinuri albe , pentru vinuri roșii Merlot, Cabernet Sauvignon, Feteasca Neagră, Pinot Noir , iar pentru vin de masă , soiurile Mușcat și Hamburg. http://www.infinity-agency.com/turism-viticol/ Două hoteluri, de patru și două stele își așteaptă oaspeții: -HOTELUL "INTER" Zimnicea invită pe malul Dunării atât iubitorii de activități recreative într-
Zimnicea () [Corola-website/Science/297027_a_298356]
-
munții Carpați castelul Peleș, care a rămas și acum una dintre cele mai vizitate atracții turistice ale țării. După războiul ruso-turc (1877-1878), România a câștigat Dobrogea (dar a pierdut sudul Basarabiei), iar Carol a dispus ridicarea podului peste Dunăre, între Fetești și Cernavodă, care să lege noua provincie de restul țării. Neîmplinirea cea mai importantă a domniei regelui Carol I, ca și a succesorilor lui în perioada monarhică a istoriei moderne a țării, a fost eșecul rezolvării problemelor tipice unei țări
Carol I al României () [Corola-website/Science/296762_a_298091]
-
reședință cu același nume. Comuna se află în extremitatea estică a județului, la limita cu județele și , pe malul stâng al Dunării, fiind străbătută și de Brațul Borcea al acesteia. Este traversată de șoseaua națională DN3B, care leagă Călărașiul de Fetești și Giurgeni. La Borcea, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ308A, care duce spre nord la Fetești (unde se termină în DN3A. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Borcea se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul
Comuna Borcea, Călărași () [Corola-website/Science/301104_a_302433]
-
malul stâng al Dunării, fiind străbătută și de Brațul Borcea al acesteia. Este traversată de șoseaua națională DN3B, care leagă Călărașiul de Fetești și Giurgeni. La Borcea, din acest drum se ramifică șoseaua județeană DJ308A, care duce spre nord la Fetești (unde se termină în DN3A. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Borcea se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (90,87%). Pentru 8,87% din
Comuna Borcea, Călărași () [Corola-website/Science/301104_a_302433]
-
al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Pietroiu, formată numai din satul de reședință, având 1277 de locuitori, o școală mixtă cu 99 de elevi și o biserică. Anuarul Socec din 1925 consemnează cele două comune în plasa Fetești a aceluiași județ; comuna Pietroiu, cu satul ei, avea 2320 de locuitori, iar comuna Cocargeaua avea în satele Cocargeaua și Buliga 3364 de locuitori. În 1931, satul Buliga a trecut la comuna Fetești, ambele comune rămânând fiecare doar cu satul
Comuna Borcea, Călărași () [Corola-website/Science/301104_a_302433]
-
1925 consemnează cele două comune în plasa Fetești a aceluiași județ; comuna Pietroiu, cu satul ei, avea 2320 de locuitori, iar comuna Cocargeaua avea în satele Cocargeaua și Buliga 3364 de locuitori. În 1931, satul Buliga a trecut la comuna Fetești, ambele comune rămânând fiecare doar cu satul ei de reședință. În 1950, cele două comune au trecut în administrarea raionului Fetești din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Constanța și (după 1956) din regiunea București. În 1964, satul și
Comuna Borcea, Călărași () [Corola-website/Science/301104_a_302433]
-
comuna Cocargeaua avea în satele Cocargeaua și Buliga 3364 de locuitori. În 1931, satul Buliga a trecut la comuna Fetești, ambele comune rămânând fiecare doar cu satul ei de reședință. În 1950, cele două comune au trecut în administrarea raionului Fetești din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Constanța și (după 1956) din regiunea București. În 1964, satul și comuna Cocargeaua au primit ambele denumirea de "Borcea". Ele au trecut în 1968 înapoi la județul Ialomița, reînființat; cu această ocazie
Comuna Borcea, Călărași () [Corola-website/Science/301104_a_302433]
-
Vodă este o comună în județul Călărași, Muntenia, România, formată din satele Bogdana, Dragoș Vodă (reședința) și Socoalele. Comuna se află în nordul județului, la limita cu județul Ialomița. Este traversată de șoseaua națională DN3A, care leagă Lehliu Gară de Fetești. La Dragoș Vodă, acest drum se intersectează cu șoseaua județeană DJ306, care duce spre nord în județul Ialomița la Albești, Andrășești (unde se intersectează cu DN2A), Gheorghe Doja și Reviga și spre sud la Vâlcelele și Cuza Vodă (unde se
Comuna Dragoș Vodă, Călărași () [Corola-website/Science/301111_a_302440]
-
Jegălia este o comună în județul Călărași, Muntenia, România, formată din satele Gâldău, Iezeru și Jegălia (reședința). Comuna se află la aproximativ jumătatea drumului dintre Călărași și Fetești și este străbătută de șoseaua națională DN3B, care leagă cele două orașe. Satele Jegălia și Iezeru sunt despărțite de un iaz (de aici și numele unuia) peste care e construit un pod. Satul Gâldău este despărțit de Jegălia de o
Comuna Jegălia, Călărași () [Corola-website/Science/301117_a_302446]
-
o școală mixtă cu 41 de elevi (dintre care 4 fete) și o biserică. Ambele comune se aflau pe moșia „Deleanca”, ce aparținuse mănăstirii Dealu și fusese secularizată în 1864. În 1925, Anuarul Socec consemna cele două comune în plasa Fetești a aceluiași județ. Comuna Jegălia avea aceeași compoziție și 2329 de locuitori; comuna Gâldău avea doar satul de reședință cu o populație de 1301 locuitori. În 1950, cele două comune au fost transferate la raionul Fetești din regiunea Ialomița, apoi
Comuna Jegălia, Călărași () [Corola-website/Science/301117_a_302446]
-
două comune în plasa Fetești a aceluiași județ. Comuna Jegălia avea aceeași compoziție și 2329 de locuitori; comuna Gâldău avea doar satul de reședință cu o populație de 1301 locuitori. În 1950, cele două comune au fost transferate la raionul Fetești din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Constanța și (după 1960) din regiunea București. În 1964, satul Beilic a devenit "Iezeru". Comunele au revenit la județul Ialomița (reînființat) în 1968, când comuna Gâldău a fost desființată și inclusă în
Comuna Jegălia, Călărași () [Corola-website/Science/301117_a_302446]
-
partea de sud-est a județului, pe malul stâng al Dunării, la limita cu județul Constanța. Este străbătută de brațul Borcea al Dunării, braț pe malul căruia se află localitățile componente. Prin comună trece șoseaua națională DN3B, care leagă Călărașiul de Fetești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Dichiseni se ridică la de locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (96,37%). Pentru 3,52% din populație, apartenența etnică nu este
Comuna Dichiseni, Călărași () [Corola-website/Science/301110_a_302439]
-
din târlele Mandache și Putineiu, având în total 1181 de locuitori. În comună funcționau trei biserici (una în fiecare sat) și o școală mixtă cu 65 de elevi (din care nouă fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Fetești a aceluiași județ, având în satele Brătieni, Coslogeni, Dichiseni și Satnoeni 2178 de locuitori. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Fetești din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Constanța și (după 1960) din regiunea București, satul Brătieni
Comuna Dichiseni, Călărași () [Corola-website/Science/301110_a_302439]
-
mixtă cu 65 de elevi (din care nouă fete). Anuarul Socec din 1925 consemnează comuna în plasa Fetești a aceluiași județ, având în satele Brătieni, Coslogeni, Dichiseni și Satnoeni 2178 de locuitori. În 1950, comuna a trecut în administrarea raionului Fetești din regiunea Ialomița, apoi (după 1952) din regiunea Constanța și (după 1960) din regiunea București, satul Brătieni luând, în timpul regimului comunist, numele de "Liberatatea". În 1968, comuna a revenit la județul Ialomița (reînființat), iar satul Libertatea a fost dezafectat forțat
Comuna Dichiseni, Călărași () [Corola-website/Science/301110_a_302439]
-
România, formată numai din satul de reședință cu același nume. Comuna se află în estul județului, pe malul stâng al Dunării și al brațului Borcea, la limita cu județul Constanța. Este traversată de șoseaua națională DN3B, care leagă Călărașiul de Fetești. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Roseți se ridică la de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor sunt români (94,46%). Pentru 5,39% din populație, apartenența etnică nu este
Comuna Roseți, Călărași () [Corola-website/Science/301124_a_302453]