57,520 matches
-
o asemenea ținută, nici măcar la cîțiva metri în afara plajei, este legat de banalizarea dezgolirii în măsura în care ea e dublată, triplata, multiplicata la infinit de numărul celorlalte femei de pe plajă care nu poartă sutien. Dacă ne amintim că plajă este legată de figură invalidului, deci cumva a pacientului al carui corp e redus la fiziologic și cumva golit de potențial simbolic (altfel decît în discurs medical), ideea pare perfect verosimila. În mulțimea de corpuri semi-nude, partea dezgolita devine invizibilă. Este corpul social, cel
Cele trei corpuri ale femeii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17900_a_19225]
-
care poetul a petrecut-o cu un grup de cunoștințe (între care și cei doi interogați) la cabană de la Valea Drăganului a doctorului Mihai Iubu. La dosar se află și fotografii făcute cu acel prilej - si reproduse acum în "Apostrof" (figură lui Blaga e marcată de securiști cu un X). Anchetatorii insistă asupra faptului că, la cererea convivilor, autorul a citit atunci un capitol din Spațiul mioritic sau, la o întîlnire precedentă, a recitat din poemele sale publicate. Astea erau capete
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17901_a_19226]
-
Gabriela Țepeș Poezia lui Ioan Floră se oferă cititorului în cheie simbolică. Dincolo de mijloacele "prozastice" (narativ, descriptiv, dialogic) care îi structurează discursul, ceea ce se reține încă de la primă lectură sînt două "figuri" dominante, metafore ludice sau grave, după caz: bufnita și cîrtita. Ele polarizează, de altfel, întreaga încărcătură afectiva a poeziei. Interesantă, în cazul primului simbol, e construcția lui printr-un amestec de decupaje descriptive, adevărate planșe de morfologie a obiectului și
Gîlceava bufnitei cu lumea by Gabriela Tepes () [Corola-journal/Journalistic/17931_a_19256]
-
caznelor, dar totodată călăul propriilor ei temniceri, pe care ii seduce. Fascinați de chipul ei, atît bătrînul don Juan neputincios cît și partenera lui, o Messalină reformata, devin pacienții unui transfer de identitate, așa cum i se întîmplase și lui Benjamin: figură lor preia, imită inconștient, din pură obsesie, ticurile și expresiile Hélènei. Rolurile sînt inversate: din captivitate prizoniera este de fapt cea care vede și supravegehează, iar temnicerii cei văzuți, descoperiți, prădați de identitatea lor, transformați în oglinzi ale chipului care
În căutarea chipului pierdut by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17923_a_19248]
-
ascuns după o tufa/ roz cum nu există-n realitate?/ de ce tocmai o barcă cu vopseaua luată?/ de ce un plaur din paie și din crengi?/ de ce tocmai un numar mereu același: 222?/ de ce tocmai un cîntec nesuferit?" (Zi). Una din figurile simptomatice ale visului e trecerea spre altceva, devenirea prin alteritate. Nu doar necunoscută sieși, scăpînd inițiativei personale, dar și transformîndu-se în altcineva, poeta realizează un epic enigmatic prin multiplicarea de sine. Ființă i se preface într-o suită de fapturi
Poezia ca vis, visul ca poezie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17914_a_19239]
-
lumea medievală, bîntuita la rîndu-i de crime și orori, din Andrei Rubliov. În locul pictorului de biserici, la Sînger avem un bătrîn evreu, rabinul Ben Dosa, care se străduiește să aducă seninătatea credinței între acești barbari disperați. Ben Dosa e o figură impresionant de luminoasă în această lume a tenebrelor: de meserie cizmar, el e cel ce vine de departe, de altundeva, eroul civilizator. Le face încălțări femeilor și bărbaților, un gest simbolic, fără îndoială, care presupune o anulare a solidarității dintre
Fascinatia ororii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17939_a_19264]
-
contact cu noua paradigmă, pare să rămînă doar cultură, în fapt tot o a-realitate sau o modalitate de a-socializare. Inapt pentru depășirea alterității, captiv nostalgic într-un trecut ce pare să se depărteze tot mai mult de adevărată figură a trecutului, experimentînd un complex eșec identitar, Dan Damiano își caută de fapt în prezent trecutul, prin grila unui esențial Mimesis, unificator și recuperator. Deși atît de ofertant că studiu de caz, social și psihologic, românul lui N. Catanoy se
Literatura exilului si exilul literaturii by Alexandru Stefan () [Corola-journal/Journalistic/17948_a_19273]
-
Ce înseamnă, însă, a fi un pianist, un artist care să poată răspunde exigentelor vieții de concert în acest sfârșit de secol, în prag de nou mileniu, în condițiile de accentuată globalizare a vietii muzicale artistice internaționale? În mod indiscutabil, figură emblematica în acest sens, imaginea apropiată nouă, este cea a pianistului Radu Lupu. Cantul sau revelează un univers spiritual bazat pe o cultură a stilurilor celor mai diverse, de la muzică baroca, de la Bach și până la contemporani, la muzică secolului nostru
Pianistii by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17955_a_19280]
-
de norme ale literaturității, spre un alt mod de a vedea literatura. Ironia, accentul parodic au mecanisme mult mai fine decît simpla inversare a sensului literal, pe baza căruia se poate reconstitui cu ușurință subtextul. Figură retorica se transformă în figură textuala prin distanțarea tot mai mare a autorului de narator, iar acest decalaj între instanțele ce dețin autoritate asupra relatării conferă textului o ambiguitate profundă, care nu de puține ori orientează lectură pe o pistă falsă. Accentele satirice identificate de
Caragialia non sunt turpia by Florentina Costache () [Corola-journal/Journalistic/17966_a_19291]
-
care are capacitatea de a se deplasa în timp, nu numai în trecut, ci poate și în viitor. Dacă Will este constantă Oxfordului, memoria locului, desi una îndărătnica și plină de capricii, cei doi dons de care vorbeam adineauri sînt figuri tragic efemere. Venerabili profesori, fără de care nimeni nu își poate imagina universitatea, în final amîndoi mor, unul dintre ei după o lungă și epuizanta maladie. Moartea lor nu e subita, treptată, gradualitatea fiind exprimată cu o pregnanta tulburătoare, prin felul
Moartea la Oxford by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17957_a_19282]
-
celălalt. Nu e ușor să găsești cuvinte pentru a creiona, altfel, chipul unor titani. În fond, acest capitol intitulat Viața, voința, victorie. Portrete subiective este un tablou mișcat al promoției de aur. Aceasta defilare de chipuri și destine de mari figuri ale teatrului nostoru este, la urma urmelor, si un spectacol în care răzbat acorduri de Recquiem. Prea multi n-au așteptat sfîrșitul montării, grăbiți, poate, spre o lume mai bună, spre un popas. Plecarea atîtor nume pare la fel de incredibilă că
Chipuri si destine de aur by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17971_a_19296]
-
chiar prisma criteriilor așa-zisei incompatibilități: permutabilitatea, structura laxa, supresibilă a discursului, exprimarea inesentialitătii lumii, neputința demonstrării necesității discursului, amestecul de discurs veridic cu cel fictiv, intertextualitatea etc.). evident, în cazul de față antinarcisismul și sinceritatea comunica. Ele concura la figură cinica pe care ține a o acredita asupră-si Livius Ciocârlie, la o treaptă surprinzător empirica, deoarece, în ciuda registrului speculativ și a monturii erudite, avem a face cu un efect "jos", carnavalesc, cum ar zice Bahtin. Înainte de-a trece
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
al nostru, al neputincioșilor. În absența lui, noi ce putem? Ce am fi putut? Să nu mai jucăm jocul. Să ne așezăm, toți, jos pe caldarîm și să facă ce vor vrea cu noi". Că și următoarea catastrofica viziune, cu figuri literare în text: "Valorile fiind iluzii, lumii unde e bine de trăit ele lipsindu-i, starea ei de spirit va fi posomorita. La morosité. Occidentul actual. Mă dau bătut. Nimeni nu mă ajută, n-am cum să-l facă să
Un postcioranian by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17964_a_19289]
-
Cineva, o fantomă, o viziune,/ Un stîlp de sare,/ Mă ține de mînă/ Și mă conduce către frunzele/ Abia învesmîntate, rodite de frica/ Sau de nebunie, și ele fapturi" (Leac). Viața sa ideală implică abandonul celei reale: "Ești ornament de figuri autumnale/ Atacat de vestejire/ Că îngerul de piatră pe o ruină/ Ridicîndu-si brațul despuiat de lance./ Pe cadran oră înfățișează armoniile/ Dar în această arca suită de către neant/ Nu trăiești decît în parfumul/ Abandonării împlinite" (Solitudinea lui Eros). Nu o dată
Un rimbaldian român by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17982_a_19307]
-
Galeazzo Ciano (politician, ginere al lui Mussolini - n.n.). Era îmbrăcat în costum, avea un guler înalt și o cravată de matase gri. Afișa aerul unui director de casă de mode. Puteai spune că, pe chipul rotund și rotofei era zugrăvita figură roz a unei femei acare îi semăna că o soră.ă I-am zis că-l găsesc a fi ain formă. El mi-a mulțumit cu un surîs de satisfacție profundă. Vorbindu-mi mă fixă cu ochii săi mici, de
Istoria si răstimpul clipei by Mihai Stoian () [Corola-journal/Journalistic/17998_a_19323]
-
Mircea Mihăieș (pamflet scris cu cerneală de sepie) Că în cazul multor demagogi de profesie, Vadim Tudor, omul, e cu totul altceva decât figură livrată la pachet naivilor. Insul Vadim e las, lipsit de principii, setos de putere, mincinos, agresiv. După cum o dovedește certificatul medical prezentat Senatului, nefericitul mai e și groaznic de bolnav! "Tribunul" cu același nume - dimpotrivă. El afișează o sinceritate cotropitoare
Glicemia de partid si de stat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17997_a_19322]
-
-l desparte pe "alături" de teritoriul propriu. În salonul incomod și prăfuit, construit pe scena de scenograful Helmut Stürmer, e întuneric; lumină crudă pătrunde din cînd în cînd tăios prin ușile batante, atît de improprii intimității. Colțurile de mobila și figurile din tablouri își dezvăluie treptat întregul, prevenindu-ne parcă în legătură cu ce va urma, o poveste încîlcita cu personaje care înțeleg greu ceea ce văd și nu prea reușesc să pună cap la cap ceea ce li se întîmplă. Obiectele au o viață
O crimă fără cadavru by Magdalena Boiangiu () [Corola-journal/Journalistic/18040_a_19365]
-
după miezul nopții, Cioran, adesea rîzînd exuberant, cînd se istoriseau anecdote despre țăranii ardeleni. Firește că în cartea d-lui Vlaicu Barna defilează, cu silueta lor inconfundabila, mari personalități scriitoricești, artistice și gazetărești. Într-un loc, pe la începutul cărții, întîlnim figură lui Tonitza, căruia îi plăcea vinul, stînd, cîteodată, (că în episodul evocat aici) în restaurante cîte 24 ore într-o zi, cu aceeași mască melancolica și dezabuzata, pentru că altădată să nu părăsească atelierul cu săptămînile, ducînd un trai de călugăr
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
celălalt o metafizica a iubirii. O lectură istorică a dragostei mi se pare ca obligă la ambele partituri, si la cea a lui Paz, care privilegiază literarul, dar și la una dispusă să iasă din lumea toposului liric și a figurilor poetice. Interesant este că Paz însuși alunecă din sfera istoriei poeziei în care își elaborează teoria: recunoscînd că prin poeziile lor de dragoste trubadurii își îndeplineau de fapt o functie socială, el ajunge inevitabil la concluzia că de multe ori
O istorie literară a iubirii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18029_a_19354]
-
într-un apartament luxos din buricul Parisului, în stradă Miromesnil, numărul 16, la nici 50 de metri de palatul Elysée; inevitabilul Jean-Edern Hallier descinde la uzinele Renault, ca să-i sprijine pe greviști, la volanul unui Jaguar!". Ei bine, toate aceste figuri ale terorii stângiste franceze au migrat, acum, spre "zonele confortabile ale peisajului culturalo-mediatic. Glucksmann, Guy Lardreau, Bernard-Henri Lévy formează grupul ănoilor filosofia și denunță viguros comunismul, reclamându-se de la Soljenitîn. Gérard Miller ajunge un psihanalist cu reputație mondenă, omniprezent la
"Principiul textelor comunicante" by Dan Croitoru () [Corola-journal/Journalistic/18051_a_19376]
-
în foileton în 1845-1846 (veți vedea că are importanță), unul dintre cele mai complexe texte ce s-au scris vreodată (nu sînt singura care o spune) nu e un roman istoric. Lumea narativa este totuși dominată de umbrele a doua figuri istorice reale, ridicate, chiar din timpul vieții, la dimensiuni de mit. Nici Napoleon, nici Ali Tebelin, legendarul pasă din Ianina - căci, desigur, despre ei e vorba - nu apar că personaje propriu-zise în acest român, desi s-au impus în conștiința
De la Monte Cristo la Clinton by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/18044_a_19369]
-
situat nu departe de Muzeul Picasso. M.C.: Domnule Gérard Genette, ultima dumneavoastră carte, Operă artei, în două volume, Imanenta și transcendență și Relația estetică, este în curs de apariție la Editură Univers, unde s-au publicat deja o antologie din Figuri, Arhitextul și Ficțiune și Dicțiune. Am onoarea, plăcerea, si, în același timp, misiunea dificilă să traduc această lucrare solidă și ambițioasă care deschide poetica înspre estetică, sau, care, cum spuneați în Introducere, își propune "să urce la etaj". Va rog
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
cunoască diferite forme de acțiune și acest mod de a acționa, oarecum dincolo de obiectul sau, de imanenta, este ceea ce eu numesc transcendență. M.C.: Opera artei este singura dumneavoastră lucrare de dimensiuni atît de mari, concepută de la început în două volume (Figuri I,ÎI,III, sînt resimțite, mai degrabă, ca un ciclu, o serie). Trebuie să facem o legătură între dimensiunea lucrării și importanța pe care o acordați subiectului tratat? G.G.: Știți... atunci cînd întreprinzi studiul unei chestiuni nu ai de la început
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
foarte repede voi spune că de la inceput demersul meu a fost unul de lărgire progresivă. Primele mele două volume sînt în esență cărți de eseuri critice, apoi am trecut treptat de la critică operei singulare la scrieri mai teoretice; de exemplu, Figuri III din Discursul povestirii este, în cea mai mare parte un studiu de naratologie. Din acest moment, m-am ocupat, cum să spun, destul de constant de probleme de teorie generală a literaturii, deci de poetica, de studii de poetica asupra
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]
-
genurilor, de cutare sau cutare gen particular, precum Mimologii care se ocupă de imaginația lingvistică; m-am preocupat de practici literare destul de generale, precum paratextul în Praguri, de practici de imitație și de transformare a textului în Palimpseste. Așadar, de la Figuri I la Operă artei, m-am ocupat în esență de practici literare. Apoi a venit un moment cînd am crezut că nu mai pot continua să mă interesez de teoria literaturii că arta, fără să mă întreb, în general, ce
În exclusivitate cu Gérard GENETTE by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/18045_a_19370]