1,926 matches
-
acestei regiuni, de care se ocupă apoi pe parcursul a 67 de pagini, urmate de capitolul cu texte transcrise fonetic, folosind semne diacritice pe care nu uită să le amintească la pagina 90. Această lucrare este în primul rînd o operă filologică care cuprinde și o culegere de folclor și etnografie. Particularitățile fonetice, studiul monografic al regiunii geografice, definirea trăsăturilor psihice caracteristice țăranilor sunt dovedite cu texte folclorice, care implicit sunt și texte dialectale. În lecția de deschidere a cursului ținut în
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
a cursului ținut în anul 1925-1926 Ovid Densusianu afirmă că fiecare specialitate are sufletul său particular, moștenit și amplificat de cercetări, orientări și curiozități satisfăcute. In acest curs Concordanțe lingvistice și folclorice, cercetarea se face atât din punct de vedere filologic cît și folcloristic, folosind și metoda comparativ istorică. Este o lucrare de comparativism filologic și folcloric, un dicționar unic în felul său, pe baza unor fapte a căror existență este când paralelă, când simbiotică. Să nu uităm că încă din
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
său particular, moștenit și amplificat de cercetări, orientări și curiozități satisfăcute. In acest curs Concordanțe lingvistice și folclorice, cercetarea se face atât din punct de vedere filologic cît și folcloristic, folosind și metoda comparativ istorică. Este o lucrare de comparativism filologic și folcloric, un dicționar unic în felul său, pe baza unor fapte a căror existență este când paralelă, când simbiotică. Să nu uităm că încă din primele sale lucrări inaugurează studierea limbii și folclorului dintr-o dublă perspectivă (a trecutului
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
scriitorul să se îndrepte spre popor, să simtă ce e o doină, un basm Dar aceasta numai ca un mijloc de îmbogățire a motivelor artistice de variere a expresiilor, de nuanțare mai potrivită, mai energică, uneori, a ideilor, simțirilor" Opera filologică și folcloristică a lui Ovid Densusianu cuprinde dincolo de aceste fapte fundamentale, în cursurile ținute la Facultatea de Filozofie și Litere, în studiile, recenziile și notele publicate mai cu seamă în „Grai și suflet", în comunicările științifice, date prețioase pentru cunoașterea
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
folclor deoarece au fost confirmate devenind chiar legi 3.3. Graiul din Țara Hațegului Nu argumentează de ce este aleasă această temă și nu alta în chiar prefața lucrării: „Pentru cele mai multe ținuturi nu lipsesc cercetări dialectale amănunțite și de bună orientare filologică. Lucrările de până acum au urmărit mai mult să ne facă cunoscut teritoriul nostru lingvistic în totalitatea lui, în ceea ce-1 caracterizează ca trăsături generale: numai rareori am putut înregistra vreo monografie bine informată asupra graiului din anumite localități
Metodica folclorică şi concepția folcloristică la Ovid Densusianu by LIVIU MIRON () [Corola-publishinghouse/Science/1692_a_2975]
-
forțat pentru a-i înlocui pe foștii "dușmani ai poporului" și o fracțiune din rândul acestora din urmă, recuperată/reabilitată după criterii nu tocmai limpezi nici după trecerea unei jumătăți de veac, în care limita dintre formele de cercetare (cea filologică și... cealaltă) nu e deloc clară în institutele de specialitate iar limbile învățate sunt dincolo de bunele intenții... de baltă. Limbile evoluează, cuvintele copulează (pentru a relua scandaloasa expresie a lui Lacan) dar toată această curgere nu ajunge în arhipeleagurile filologice
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
filologică și... cealaltă) nu e deloc clară în institutele de specialitate iar limbile învățate sunt dincolo de bunele intenții... de baltă. Limbile evoluează, cuvintele copulează (pentru a relua scandaloasa expresie a lui Lacan) dar toată această curgere nu ajunge în arhipeleagurile filologice și în suprafețele de apă formatoare de didacți: supra-normativitatea (teama de a nu intra în interlect chirițez) duce la respingerea ca "incorecte" a unor cuvinte folosite de două generații în Hexagon (descoperi asta după cinci ani de la absolvire, ascultând Radio
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
prin cromatica și vibrația lor de sfârșit de lume. Nu lipsesc interioarele, barurile, trenurile, climatul citadin, siluetele crepusculare, portretele eficiente prin simbol și obsesie. Se cuvine totuși să revenim la istoria apariției romanului Petrol, ce ne este detaliată de nota filologică a lui Aurelio Roncaglia, îngrijitorul ediției italiene de la Einaudi, 1992. Aflăm că acest manuscris, parvenit în fotocopie, este o acumulare de-a lungul anilor '74-'75 de ciorne ce vor însufleți Proiectul pasolinian, prelungire (sau damnațiune) peste timp a acelei
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
comentate, adăugite și interpretate critic și digresiv de către comisarul Petrache (o reîntrupare a pescarului de oameni, Petru), una din vocile-cheie ale scrisului lui Petru Cimpoeșu. O lecțiune parodic-amabilă de psiholog al detaliului, de supunere la obiect, nu lipsită de scrupul filologic. Conviețuirea tipologică alături de grefier și de judele de instrucție face din comisar un fel de putere catalizatoare a vieții celor doi confrați mai tineri, meniți să se înfrunte pe viață și pe moarte cu răul insidios, invizibil deocamdată, deși ineluctabil
Europa în cincizeci de romane by Geo Vasile [Corola-publishinghouse/Science/1435_a_2677]
-
Liège 7; JEAN-PIERRE LONGRE, Université Lyon 3; JACQUES MOESCHLER, Université de Genève; ELENĂ PRUS, Université Libre Internaționale de Moldavie, Chișinău; GUILLAUME ROBERT, Centre Culturel Français de Iași; ALAIN VUILLEMIN, Université d'Artois. Elenă Prus este Director al Institutului de Cercetări filologice și interculturale din cadrul Universității Libere Internațională din Moldova (Chișinău), profesor universitar, doctor în filologie. Începînd cu anii '80, desfășoară o intensă activitate publicistica, interesul său depășind spațiul strict literar, acoperind arii diverse, de la cultura la urbanism și scenarii de televiziune
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
natura / 184 3.3.3. Singurătatea, durerea, moartea / 188 3.4. Somn și vise în poezia lui Salvatore Quasimodo ascendente leopardiene / 192 4. Antichitatea, element structurant al operei leopardiene și quasimodiene / 209 4.1. Rolul literaturii antice și al studiilor filologice în conturarea personalității literare a celor doi poeți / 209 4.2. Traducerile din literatura antică / 217 4.3. Artă traducerii / 232 4.4. Poeții greci ai antichității și influența lor asupra operei quasimodiene și leopardiene / 240 4.5. Eros și
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
nu mai putea atrage atenția leopardiștilor. De la această regulă există, totuși, câteva excepții notabile.5 După cea din preajma debutului, sicilianul s-a confruntat cu încă două contestări mediatice: prima a vizat volumul sau de traduceri Poeți greci, acuzat de inexactitate filologica, iar cea de a doua a fost îndreptată împotriva faptului că a fost distins cu premiul Nobel (1959), încununare pe care unii au considerat-o nemeritata. Prin urmare, exegeza quasimodiană s-a văzut adesea implicată în aceste conflictele și poate
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
și s-a concretizat în volumele Zi după zi (1946), Viața nu e vis (1949), Verdele fals și cel adevărat (1956), Pământul neasemuit (1958), A da și a avea (1966).13 Versurile din ceste volume sunt influențate de două îndeletniciri filologice ce sprijină și întregesc maturizarea literară a poetului: traducerea poeziei vechi, latine și grecești, alături de meditația asupra rolului creatorului și al poeziei în construirea noii societăți postbelice. Poetul a comunicat propriile opinii cu privire la ultima chestiune și prin intermediul prozei, în discursurile
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Leopardi era de regulă catalogat că geniu melancolic, în veacul XX exegeza a proliferat, trasând o panoramă amplă, multifațetată.62 Printre subiectele predilecte se numără: titanismul leopardian, pesimismul și nihilismul sau, arta versului și rafinamentul lexicului bazate pe o erudiție filologica incontestabila, dihotomia clasicism-romantism, prezența lumii antice în operele sale originale etc. Mai exact, la începutul secolului s-a raspandit distincția dintre pesimismul istoric și cel cosmic, formulată de Bonaventura Zumbini.63 Tot atunci s-a comentat nevoia imperioasa a lui
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
critici precum Giuseppe Antonio Borgese constituia, credem, un obstacol psihologic aproape insurmontabil.99 Totuși, datorită momentului 'La Ronda', aceasta scriere monumentala a devenit o prezență vie în peisajul literar italian, fiind tot mai evident faptul că marea majoritate a concepțiilor filologice, metafizice sau morale ale lui Leopardi, cu toate ca purtau amprenta culturii clasice și iluministe, aveau puterea să depășească frontierele conceptuale și cronologice ale secolului al XIX-lea și să bată la porțile prezentului.100 Poeziile lipsesc voit aproape cu desăvârșire din
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
la rimă și jocul rafinat, tipic leopardian, bazat pe enjambamenturi. Venerația membrilor grupului pentru proza antecesorului s-a manifestat îndeosebi în numărul intitulat Testamentul literar al lui Giacomo Leopardi din anul 1921, ce a adus în atenția cititorilor notele sale filologice împărțite în următoarele capitole: Poezia și natura (cuprinzând aici polemică scriitorului împotriva romanticilor), Sistemul restaurării vechii limbi italiene bazat pe conceptul de eleganță, Autori, Despre literaturile moderne și îndeosebi despre cea franceză, Antichitatea și modernitatea.102 Inițiatorul Testamentului nu a
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
seama de preferință ambilor pentru antichitatea greco-romană, paginile următoare vor studia preluările lui Quasimodo din opera leopardiană prilejuite de stăpânirea acestui bagaj literar. 4. Antichitatea, element structurant al operei leopardiene și quasimodiene 4.1 Rolul literaturii antice și al studiilor filologice în conturarea personalității literare a celor doi poeți În discursurile rostite în anii patruzeci și cincizeci Quasimodo recunoștea că prima sa călăuza în materie de poezie a fost Petrarca, iar în privința normei poetice, Leopardi.413 Totuși, subliniază Gilberto Finzi în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
din versurile Iliadei, pe care o citise cu puțin timp în urmă în traducerea lui Vincenzo Monti). Cu alte cuvinte își însușise unul dintre cele mai solicitante texte ale literaturii grecești și cunoștea deja limba latină, disciplina fundamentală a educației filologice pe care tatăl său Monaldo consideră necesar să o ofere fiilor. Apropierea timpurie de limbă latină a fost hotărâtoare pentru îndelungată carieră de filolog, cercetător, traducător și filozof deoarece prin intermediul ei Leopardi și-a definitivat o latură importantă a propriei
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
va publica primul volum de versuri Ape și pământuri) și, ulterior, ca traducător al unor autori greci, al lui Vergiliu, al lui Shakespeare și al contemporanilor.420 De-a lungul evoluției intelectuale a lui Leopardi, cunoașterea limbilor antice și studiile filologice au precedat și influențat creația originală în versuri. Dimpotrivă, Salvatore Quasimodo a început prin a scrie versuri, a continuat traducând însă nu a ajuns niciodată filolog. La origine, condeiul sau nu s-a modelat, asemenea celui leopardian, pornind de la limbile
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
istorie a redactat, în 1829, Comparație între civilizația anticilor (greci și români) și cea a modernilor. Un an mai tarziu, pe când era găzduit la Florența, l-a cunoscut pe filologul elvețian Louis De Sinner căruia i-a încredințat tot materialul filologic elaborat. În 1831 a început să lucreze la Paralipomenele Batrahomiomahiei, poem inspirat, după cum ne indică titlul, de cel pseudohomeric. Operele enumerate constituie dovadă interesului constant pentru antichitate, ev cu care menține o legatura neîntreruptă pe tot parcursul vieții, transpunând în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
titlul, de cel pseudohomeric. Operele enumerate constituie dovadă interesului constant pentru antichitate, ev cu care menține o legatura neîntreruptă pe tot parcursul vieții, transpunând în versurile sale originale personaje străvechi, traducând din clasici sau abordând scrierile acestora în diferite studii filologice. Antichitatea, trebuie repetat, a jucat un rol decisiv în conturarea personalității, gândirii și activității sale literare, iar literaturile greacă și latină și-au pus amprenta asupra versurilor de sine stătătoare și au constituit un termen de comparație pentru acestea, așa cum
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Arhiloh și Anacreon. Quasimodo cunoștea traducerile lui Ugo Foscolo și Giovanni Pascoli și, cu toate ca declarase că le repudiază, le folosea. Și Leopardi a citit și a criticat, așa cum era de așteptat, traducerile din vremea să.446 Cu binecunoscută lui acuratețe filologica, autorul romantic a detaliat într-o pagina a culegerii Zibaldone (4305-4306) aspecte privind modul în care Foscolo sau Monti redaseră unele pasaje din Homer.447 În concluzie autorii noștri au continuat și au îmbogățit tradiția traducerilor din clasici, poetul ermetic
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Georgicelor de Nota traducătorului, iar traducerile din Shakespeare de un alt text teoretic. Alături de Discursurile rostite în anii cincizeci, aceste trei studii dezvăluie unele convingeri ale autorului despre arta transpunerii, printre care, cele mai recurente, evitarea academismului și a exceselor filologice: acea terminologie clasicizanta (...) care a pretins că a devenit un limbaj fantastic, potrivit îndeosebi pentru traducerile textelor grecești și latine, dacă mai rezistă încă într-o zonă neclară a culturii naționale, ambigua din punct de vedere istoric, a pierit în
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
precizează Gilberto Lonardi, este o variațiune leopardiană pe un material străvechi. Sebastiano Timpanaro și Luigi Blasucci s-au întrebat în ce constă influență exercitată de versurile safice asupra operei romanticului italian și au conchis că nu există niciun element integrat filologic de Leopardi în Ultimo canto. Cu toate acestea, consideră Lonardi, este de datoria noastră să ne întrebăm ce legătură există între lipsa acelei integrări filologice și un fapt evident: poetul a scris această operă păstrând vie imaginea poetei din antichitate
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
versurile safice asupra operei romanticului italian și au conchis că nu există niciun element integrat filologic de Leopardi în Ultimo canto. Cu toate acestea, consideră Lonardi, este de datoria noastră să ne întrebăm ce legătură există între lipsa acelei integrări filologice și un fapt evident: poetul a scris această operă păstrând vie imaginea poetei din antichitate.495 Fascinația exercitată de ea provenea cu siguranță și din distanță temporală ce ii separă, care sporea misterul, ambiguitatea și frumusețea textelor din vechime. Ultimul
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]