12,214 matches
-
traumele copilăriei și ale adolescenței lui Tolea. Un accident cu bicicleta se poate afla la originea unei afecțiuni fizice ale cărei consecințe se accentuează în dereglări stranii. Dar cel mai important, din punct de vedere psihic, este episodul morții tatălui, filosoful evreu Marcu Vancea, care s-a făcut negustor de vinuri pentru a se putea apăra și susține economic. În 1940, când Tolea avea 12-13 ani, tatăl său a primit o scrisoare de amenințare, probabil din partea unui legionar, scrisoare pe care
Disperarea clovnului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9566_a_10891]
-
Jean-Baptiste Botul, Alfred Jarry, Céline, Paul Morand et... alii" (într-o paranteză, copioasa listă continuă). Deși nemenționat într-însa, ea îl conține, tacit, și pe "Decompozitorul din Rășinari", căruia Luca Pițu îi face parte largă în comentarii. Nu și pe " Filosoful de la Păltiniș, le Vieux de la Montagne, Don Nicasio". Cu precizarea, utilă față de eventuala reacție a "catarilor" păltinișeni, că nu e, în mintea d-sale, "o sintagmă de substrat cinic sau resentimentar, o, nu și nu". E doar o disociere de
Magister Casvaneus by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9565_a_10890]
-
la Comunitatea Scribilor Independenți, ci-n cela de cunoscător al alfabetelor latin, grecos, chirilic și gotic, de titilator al scriiturii generale, căci, așa cum judicios îmi atrăgea Mircea Mihăieș atenția, în opurile mele se ex...primă un etician, un estetician, un filosof, poate și un patafizician, poate și un politician: nicicum un critic literar, cu toate că uneori sînt foarte critic, iar alteori foarte literar; poate și un hermeneut la sud de Dumnezeu, dublat de un exeget la vest de nicăieri". Avem din nou
Magister Casvaneus by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9565_a_10890]
-
ediție de opere complete Vintilă Horia ar rezolva problema, pentru a putea aprecia cum se cuvine originalitatea gândirii și a imaginației lui. Poetul, publicistul (cu simpatii legionare care, deconspirate timpuriu, în 1960, i-au afectat grav cariera europeană), prozatorul, eseistul, filosoful, savantul ne-ar fi accesibili dacă opera lui Vintilă Horia ar fi însumată, cu tot dosarul receptării, într-o ediție completă în limba română. Nu am mai pluti în aproximații, iar necunoașterea nu ne-ar mai împinge la exagerări. Căci
Dumnezeul exilului by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/9609_a_10934]
-
Diana și Emil, are memoria crizelor generației (a se vedea Romanul adolescentului miop), într-o montură teatrală, de scenetă de-o parte imobilă, cu personaje de ceară (rude cu nehotărîții și netrăiții lui Bonciu și Fântâneru), de partea cealaltă absurdă. Filosofii complicate, cum proza n-a cunoscut pînă în anii ei buni, interbelici, și nici atunci pe toate drumurile, construiesc această perspectivă a lui eu: "Mă vedeam, pe mine însumi, din afară, cum mă lupt sub stăpînirea legii și nu înțelegeam
Exerciții de recunoaștere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/9620_a_10945]
-
un chip ce reverberează un impas al întregii axiologii. Care e reacția analiștilor, care e postura reflecției filosofice față de această stare de fapt? Fiind un prilej inconturnabil al filosofiei de totdeauna (Nietzsche, de pildă, sublinia că, începînd cu Platon, toți filosofii "au construit sub seducția moralei"), problematica morală se vede supusă unui regres, unei reducții în consonanță cu destructurarea identității ființei umane, a relațiilor ei cu sine și cu colectivitatea. Umbrită de realitatea nefavorabilă, conștiința se repliază, acceptă impasul cu un
Morală și rațiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8030_a_9355]
-
cade în abisul confortabil al unei ingenioase, subtile relativități. Neîncumetîndu-se a se întoarce la orizontul creștin și realizînd insuficiența rațiunii iluministe care a instrumentat scopul "binelui uman", împingîndu-l nu doar spre subordonarea tehnică a ființei ci și spre ideologiile totalitare, filosofii constată repudierea oricăror prescripții, a oricăror imperative, a oricăror datorii. Morala se vede deposedată de trăsăturile sale de bază, universalismul, autonomia, autoritatea, translîndu-se în particular și ipotetic, naufragiind într-o mare diversitate de conexiuni. Preocuparea ce-ar fi în măsură
Morală și rațiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8030_a_9355]
-
realului în cheie minimalistă. Lipovetsky preconizează o etică "indoloră" defectivă de datorie, consonantă cu civilizația consumistă a bunăstării, cu un cult al "fericirii de masă", tangent la "decredibilizarea idealului", cu renunțarea la orice referință la "sacrificiu", sub semnul unei seci "filosofii a informației", proprie "cetățeanului planetar". Zygmunt Bauman definește noua etică drept una ambivalentă, căci "nu se poate garanta comportamentul moral, nici prin contexte ale acțiunii umane mai bine concepute, nici prin motive ale acțiunii umane mai bine gîndite". În opinia
Morală și rațiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8030_a_9355]
-
proprii" deoarece misiunea ei n-ar fi decît cea de-a afla "răspunsuri la problemele practico-morale care i se impun într-o anume obiectivitate istorică". Cu osebire semnificativă ni se înfățișează însă orientarea, la un moment dat, a lui Habermas, filosoful cel mai important pe care-l are în prezent Germania, către o nouă înțelegere a raportului dintre raționalitatea secularizată pe care s-a bizuit modernitatea și credința religioasă din care au purces imperativele morale tradiționale. Să nu pierdem din vedere
Morală și rațiune by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8030_a_9355]
-
în chipul cel mai util și cel mai plăcut, i se adăpostește persoana și i se apără interesele". De-asta sînt, vezi bine, gingașe. Fie că scrie despre ideal, trecînd de la feldmareșali și istorice neliniști ale popoarelor, rezolvate grotesc, la filosofi și la studiile, din nou în vogă astăzi, despre swarm intelligence, inteligența roiului, sau scrie despre feminism și micile écart-uri (sic!) ale oamenilor mari, despre lacrimi, politică și literatură, despre "lenea gîndirii și hărnicia voinței", Zarifopol are aceeași școală a
Mezelicuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8041_a_9366]
-
la München, sub coordonarea literară a lui Gelu Ionescu, revista Apozi}ia. Numărul pe 2008 începe cu un medalion Mihai Șora, un dosar sentimental, în care semnează omagiatul însuși (textul reprodus este din 2006, din volumul dedicat, la Paralela 45, filosofului nonagenar), fiica lui, Sanda Șora, și Matei Călinescu. O cronică de viață lungă, și nu doar atît, o dare de seamă agreabilă - cît de jinduitor-agreabile au ajuns să ne fie modelele... - despre le seul sage de ma génération, cum l-
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7724_a_9049]
-
și anume, să te poți bucura de existență în totală destindere și impasibilitate." }inta, mai complicată, în fapt, decît o închipuie concretețea imaginii, a cuiva "cu harul detașării și al transcenderii". Care, și "dacă era cioban și păzea oile, tot filosof ar fi fost". George Banu scrie despre "limba brutală", în teatru, cu o concluzie, sprijinită pe marile, autenticele revolte d'antan, la care nu se poate să nu subscrii: "Omul redus la înjurături nu este decât un revoltat dezarmat." Gelu
ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/7724_a_9049]
-
literatura maghiară, Rebreanu va selecta pagini din ziare, texte care azi ni se par provizorii, dacă nu am ști că arta foiletonului era la modă în începutul secolului. "Numeroase referințe - scrie N. Gheran, trimit la opera lui Alexander Bernat (1850-1927) filosof, estetician, critic dramatic al revistei "Pester Lloyd" (publicație maghiară de limbă germană). Consultîndu-l, tînărul reține numeroase caracterizări ale acestuia cu privire la opera shakespeariană".2 Într-un scurt studiu al lui Samuel Domokos, e invocat modelul lui Mikszath Kalman.3 Să subliniem
Ce știm și ce ar mai trebui să știm despre Liviu Rebreanu by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/7737_a_9062]
-
investigația și pentru alte categorii de intelectuali, pentru a demonstra că demnitatea (adică moralitatea, independența de gândire, atitudinea critică sau numai evazionistă) a fost mult mai răspândită decât suntem dispuși a crede. Politicienii democrați din perioada antebelică (omorâți în închisori), filosofii raționaliști sau spiritualiști, dar antimarxiști, istoricii care au evitat istoria oficială, matematicieni, fizicieni, ingineri etc. etc. trebuie adăugați scriitorilor, pentru a vedea, a avea revelația coloanei vertebrale a acestei națiuni. Fenomenul oportunismului și al colaboraționismului nu poate fi negat și
Antologia demnității scriitorului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8166_a_9491]
-
Sergiu Filerot, Ion Frunzetti, Marcel Gafton, Sergiu Grossu, Emil Gulian, Pan Halipa, Al. Marcu, Pericle Martinescu, Teohar Mihadaș etc. Un dicționar cuprinzător este Victimele terorii comuniste, realizat de Cicerone Ionițoiu, din care am putea extrage o listă impresionantă de scriitori, filosofi, istorici etc. Mergând pe firul disidenței spre ultimele două decenii ale regimului comunist, trebuie să-i notăm, între cazurile cele mai prestigioase pe Paul Goma, Dumitru }epeneag, Bujor Nedelcovici, Dorin Tudoran, Mircea Dinescu, la care trebuie să adăugăm situațiile celor
Antologia demnității scriitorului român by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8166_a_9491]
-
continuă să circule pe seama sa. Astfel, în pofida a ceea ce se spune despre el, Eliade venea la biserică și era profund credincios. Problema era că el nu putea să pledeze public pentru religia creștină, el se dorea un istoric și un filosof al religiilor. Era mai preocupat să-i convingă pe oameni că Dumnezeu există și că nu se poate trăi fără El. Așa cum spunea și în film, dacă Dumnezeu n-ar fi, totul ar fi numai scrum. Sunt sigur că undeva
Dilemele omului (post)modern by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8167_a_9492]
-
Critica literară", Lukács critică, în 1936-1939, "optimismul de fațadă" (numit "optimism birocratic") al realismului socialist și propune "substituirea noțiunii de popor ideii luptei de clasă" (p. 74). Originalitățile de gândire ale lui Lukács în sfera realismului socialist nu convin și filosoful marxist va fi arestat în 1940, "exclus din viața intelectuală și literară a URSS" (p. 73) și ulterior expulzat în Ungaria, de unde venise. Cel puțin un beneficiu va rămâne de pe urma lui: supraestimarea caracterului popular al operelor literare valorificate din trecut
Proletcultism sau realism socialist? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8211_a_9536]
-
zorzoane. În Plouă, viziunea catastrofică ("plouă în dușmănie") este contrapusă unei cugetări celebre a lui Kant și unei poezii de Ana Blandiana, în care ploaia dezlănțuie în om un fond metafizic. Sceptic, autorul revine la terna realitate a societății contemporane: "Filosoful și poetul, Kant și Ana Blandiana ne-au înșelat; numai unul - "vagabondul de geniu" Villon - a fost sincer cu noi când se întreba "unde sunt zăpezile de altădată?" (...) Acum e înnorat și plouă în dușmănie". Farmecul prozelor miniaturale ale lui
Expresivitatea cotidianului by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/9652_a_10977]
-
și precizează o anumită identitate, încep să respire din nou, fie în registrul grav și melancolic, fie în celălalt, la fel de seducător, ironic și ludic. În al doilea rînd, este urmărită, cu o grijă de cercetător și cu o coerență de filosof, continuitatea exterioară și lăuntrică a prezenței și a chipului uman. Puse față în față, relieful grecesc reprezentînd o femeie tînără și personajul sfîrșitului de sec.XIX sau începutului de sec. XX reprezintă ipostaze ale aceleiași realități exemplare și inalterabile. Un
Peter Jacobi și sculptura în timp by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9640_a_10965]
-
figurat, rezistent la rugina timpului, la chemările de sirenă ale dispariției, conștient încă de sine, glăsuitor, suitor și coborâtor de scări fără ajutoare. Se excludeau, prin urmare, cauza patologică, uzura, ultragiul anilor, ravagiile unui eu neiubit și neîndestulat, microbii, virusul, filosofii ale desperării sau neantului. Vreo subită dorință de a afla cum se înfățișează tărâmul cellalt. Apetituri suicidare... Și iată că, într-o noapte când, după ingurgitarea de hapuri naturaliste, se putea afirma că dorm, pe când visam, tradițional, că bicicletei mele
In imago veritas by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/9672_a_10997]
-
Cristian Teodorescu Cum își permite el să țină partea marinarului, cînd, ca filosof, ar trebui să stea deoparte? Sau s-a autoproclamat filosoful de serviciu al nației? Să-și vadă, dreacu, de cărțile lui, nu să vină să ne dea nouă lecții de democrație. Știm noi cine e Liiceanu ăsta, cu Pleșu și
Vai, Liiceanu e cu Băsescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9695_a_11020]
-
Cristian Teodorescu Cum își permite el să țină partea marinarului, cînd, ca filosof, ar trebui să stea deoparte? Sau s-a autoproclamat filosoful de serviciu al nației? Să-și vadă, dreacu, de cărțile lui, nu să vină să ne dea nouă lecții de democrație. Știm noi cine e Liiceanu ăsta, cu Pleșu și cu Humanitasu' lui cu tot. Lucruri din astea le-am
Vai, Liiceanu e cu Băsescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/9695_a_11020]
-
accesul la tipic și la general, realitatea oglindirii nu va putea fi integral depășită. în centrul oricărei reprezentări se găsește invariabil individul, omul determinat, indiferent dacă el are o stare civilă anume sau este doar proiecția unei ficțiuni. Atletul, zeul, filosoful, poetul tragic, liric sau epic, oratorul, omul cetății și efebul, chiar dacă ilustrează un caz ori o categorie, sînt perfect individualizați ca natură umană și analizați în trăsăturile lor distincte. Imaginea nu mai este purtătoarea de mesaj a unei realități transcendente
Mimesis și Transparență by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9734_a_11059]
-
p. 32). Trecutul mitic al Parisului este în permanență pus în relație cu prezentul. Textele clasicilor sunt concurate de cele ale reclamelor publicitare, marile referințe culturale stau în umbra știrilor tv și a articolelor de ziar, despre marii artiști și filosofi se vorbește mai puțin decât despre declarațiile lui Chirac și Sarkozy sau despre viitoarele alegeri. Muzeele sunt pentru turiști. Un om care trăiește în Franța este mai preocupat de revoltele violente care au cuprins periferiile Parisului în toamna anului 2005
Parisul sufletelor împovărate by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9742_a_11067]
-
criptocronie, dacă formula nu este prea barbară, pictura lui Țuculescu străbate niște etape, traversează momente iconografice și stilistice diferite, pune probleme de limbaj diverse, abordează expresia, în ansamblul ei, din perspective multiple și, nu în ultimul rînd, este susținută de filosofii care, măcar în nuanță, se deosebesc în mod evident. Este semnificativ, de pildă, că și în cazul lucrărilor datate, vreo cincizeci din cele peste trei sute cincizeci, sînt asemenea distanțe între data calendaristică și timpul interior încît cea dintîi pare mai
Ion Țuculescu sau despre ieșirea din timp by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9759_a_11084]