24,869 matches
-
asemeni nemeritat de prost ales, lax și impersonal, din specia hibridă a caligrafiei pe bonul de casă și a limbii de lemn. Chiar și într-o haină atât de proletară, volumul lui B.M. Mandache funcționează ca un veritabil buletin de filosofie care aduce la zi cunoștințele selecte ale cititorului autohton - cu o privire, în linii mari, concentrată și cuprinzătoare. Asemenea apariții sunt, nu-i un secret, foarte rare în România. Prezența lor contribuie în schimb, ca și economia de piață și
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
nu-i un secret, foarte rare în România. Prezența lor contribuie în schimb, ca și economia de piață și protecția socială, la - cu o sintagmă la modă - siguranța națională (ar fi vorba deci de o "protecție culturală"). Bogdan Mihai Mandache, Filosofia - aventura unui discurs (vol. II), Editura Cronica, Iași, 2000, 191 p. Misiune dificilă O dată cu Palimpsestul identității românești. Reflecții asupra fundamentelor culturale ale filosofiei, Constantin Aslam își recunoaște o dublă calitate: de istoric al ideilor și de hermeneut. Sarcina sa se
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
o sintagmă la modă - siguranța națională (ar fi vorba deci de o "protecție culturală"). Bogdan Mihai Mandache, Filosofia - aventura unui discurs (vol. II), Editura Cronica, Iași, 2000, 191 p. Misiune dificilă O dată cu Palimpsestul identității românești. Reflecții asupra fundamentelor culturale ale filosofiei, Constantin Aslam își recunoaște o dublă calitate: de istoric al ideilor și de hermeneut. Sarcina sa se dovedește în acest fel și ea dublă, nefiind oricum ușoară, din varii motive - precum abundența lucrărilor consacrate temei ori pasiunile iscate în jurul acesteia
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
prea complexă spre a putea fi sugerată în câteva rînduri. Singura sugestie cu adevărat importantă care poate fi făcută este cea de a deschide volumul cu un creion în mână. Constantin Aslam, Palimpsestul identității românești. Reflecții asupra fundamentelor culturale ale filosofiei, Editura Crater, București, 2000, 314 p.
Împliniri majore by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15690_a_17015]
-
așa - al unui film eseu, dificil de urmărit pentru cine nu prizează posibila filmicitate a teatralității. Atu pe care-l exploatează cu imaginație debordantă Antoinetta Angelidi în Hoț ori Realitate - temerară tentativă de reiterare a motivelor tragediei antice, a întregii filosofii grecești raportate la prezent. Ceea ce Alexis Grivas afirma în Screen International aveam să constatăm după ce am văzut integral Panorama grecească, juriul FIPRESCI, relevînd înaltul nivel calitativ al producției autohtone, a acordat o Mențiune specială filmului Cuvînt de onoare de Andreas
Salonic 2001: satisfacții și frustrări by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15700_a_17025]
-
fost încîntat de forța expresivă și de capacitatea lui epică. Aș folosi un cuvînt mai modest, dar mai potrivit - avea duh de povestitor. Spre deosebrie de mulți literați care își prind urechile cu voluptate în limbajul filosofilor, el, care făcuse Filosofia, nu-și pierdea cumpătul, nici nu simțea nevoia să-și epateze cititorii vîrîndu-i în arcanele unui limbaj pe care îl stăpînea, dar căruia nu simțea nevoia să-i devină prizonier. Era un înțelept care putea vorbi cu simplitate despre orice
Marea bibliotecă a lui Zigu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15720_a_17045]
-
de judecată, din care ne exprimăm speranța că măcar un pol a revenit judecătorului, Adrian Dimitriu. Cum am spus, încă din timpul anchetei, după o ședință de tortură devenită insuportabilă, Dinu Pillat dobândise plenitudinea credinței. Și o cu totul altă filosofie a vieții. Revenit acasă, în 1964, îi declara soției sale că ,,nu-l mai interesează nimic din ce-l pasiona altădată și că nu-și dorește decât să fie paznicul unui parc." Într-o asemănătoare aspectare, Vladimir Streinu devenise paznicul
DINU PILLAT - 80 de ani de la naștere: Un destin împlinit? by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15723_a_17048]
-
ne șoptește și nouă tuturor bunul-simț, dar ne șoptește mai încet. Are un fel de fanatism al tinereții, care ar putea fi considerat cumva periculos și de neagră tradiție, dacă ar fi scop în sine. Dar acest fanatism nu e filosofie de viață ca în anii '30, ci reacție la un fapt concret, ocuparea scenei publice din merite de vîrstă: "Neexcluzîndu-i pe oamenii în vîrstă, cred că actualul dinamism al societății românești pretinde altceva decît monumente prestigioase, copleșite de troienii de
Fabule de critic și romancier by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15709_a_17034]
-
Cristina Ionica Moira Gatens a predat cursuri de feminism și filosofie la cîteva universitați australiene importante (Universitatea din Sydney, Universitatea Macquarie, Universitatea Națională a Australiei) și este, în lumina celor scrise în cartea ei din 1991 cu care Editura Polirom își deschide colecția "Studii de gen", o feministă moderată - în contextul
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
din Sydney, Universitatea Macquarie, Universitatea Națională a Australiei) și este, în lumina celor scrise în cartea ei din 1991 cu care Editura Polirom își deschide colecția "Studii de gen", o feministă moderată - în contextul larg al feminismelor existente. Feminism și filosofie, așa cum titlul lasă să se ghicească, este o carte care cercetează modul în care teoriile filosofice oferă uneori fundamentul conceptual pe care se clădesc prejudecățile de gen - vizibile la nivel social și politic; modul în care aceste teorii filosofice (deloc
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
cu răspunsul ei la Emile a lui Rousseau, A Vindication of the Rights of Women - 1792, pîna la Simone de Beauvoir și la influențele existențialiste din Al doilea sex etc.); și desigur măsura în care este posibil să se "completeze" filosofia "masculină" - dacă nu misogină - de pînă acum cu experiențele femeilor. " Moderația" de care vorbeam se vede și din aceea că Moira Gatens nu se aliniază tendinței anumitor feministe americane radicale (V. Solans, Mary Daly etc) de a construi o filosofie
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
filosofia "masculină" - dacă nu misogină - de pînă acum cu experiențele femeilor. " Moderația" de care vorbeam se vede și din aceea că Moira Gatens nu se aliniază tendinței anumitor feministe americane radicale (V. Solans, Mary Daly etc) de a construi o filosofie cu totul separată, centrată pe experiența ontologică feminină, deși apreciază unele dintre ideile popuse de acestea. Gatens respinge, dealtfel, orice astfel de "separare" a experiențelor feminine și masculine: nu e necesar să facem exact greșeala pe care o incriminăm. Trebuie
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
recunoscute de societate: "Studiul nu se ocupă cu influența simplei prejudecăți personale (conștientă sau inconștientă). El este mai degrabă interesat în a explora dacă există o prejudecată culturală la adresa femeilor, care predomină în chiar formarea categoriilor fundamentale de gîndire ale filosofiei moderne". Clarificarea importantelor conexiuni stabilite în filosofia modernă între femei și natură, femei și pasiune, femei și trup (asocieri preluate chiar de "feminismul misogin", cum îl numește Gatens, și valorizate), o analiză sclipitoare a "sistemului pedagogic" din Emile, urmărirea relației
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
cu influența simplei prejudecăți personale (conștientă sau inconștientă). El este mai degrabă interesat în a explora dacă există o prejudecată culturală la adresa femeilor, care predomină în chiar formarea categoriilor fundamentale de gîndire ale filosofiei moderne". Clarificarea importantelor conexiuni stabilite în filosofia modernă între femei și natură, femei și pasiune, femei și trup (asocieri preluate chiar de "feminismul misogin", cum îl numește Gatens, și valorizate), o analiză sclipitoare a "sistemului pedagogic" din Emile, urmărirea relației dintre scrierile lui John Stuart Mill și
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
oră, excelent realizată, se încheie cu avansarea unor soluții posibile pentru "împăcarea" celor două genuri pe care numeroase feministe radicale le consideră în iremediabil conflict... Claritatea analizei și seriozitatea argumentației îi vor dezamăgi cu siguranță pe aceia care cred că filosofia este un domeniu rezervat bărbaților în eternitate. Moira Gatens - Feminism și filosofie. Perspective asupra diferenței și egalității, Editura Polirom, 2001, Colecția "Studii de Gen", 230p., 90.000 lei Reformatoarea A doua carte din colecția "Studii de gen" pe care aș
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
celor două genuri pe care numeroase feministe radicale le consideră în iremediabil conflict... Claritatea analizei și seriozitatea argumentației îi vor dezamăgi cu siguranță pe aceia care cred că filosofia este un domeniu rezervat bărbaților în eternitate. Moira Gatens - Feminism și filosofie. Perspective asupra diferenței și egalității, Editura Polirom, 2001, Colecția "Studii de Gen", 230p., 90.000 lei Reformatoarea A doua carte din colecția "Studii de gen" pe care aș vrea să o prezint îi aparține Andreei Dworkin, un nume extrem de cunoscut
Teoreticiana by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15708_a_17033]
-
la Agapia. Se înamorează de ea puternic (deși era mai în vîrstă decît el cu 12 ani) și, după cîțiva ani, se petrece o dublă convertire. Sora Zoe iese din mînăstire pentru a-și urma destinul, iar tînărul pretendent abandonează Filosofia pentru Teologie, devenind absolvent în această delicată îndeletnicire care avea nevoie, înainte de toate, de har. Devine chiar, în 1909, doctor în teologie la Universitatea din Cernăuți și capătă demnitatea de confesor ecleziastic. Se hirotonisește abia în 1922, devenind preot și
Ediția Galaction by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15712_a_17037]
-
să și zică urmașii: Verbosi in re facili, in difficili muti, in angusta diffusi... că erau palavragii în lucrurile ușoare, în cele grele, muți, iar în cele ascuțite, împrăștiați... O contradictio in adjecto, însă, însoțea orice universalizare sau generalizare, contrară filosofiei marxiste de mai târziu, pentru că în gândirea iluștrilor doctori de altădată domina individualismul, domina libertatea individului în orice manifestare... Bazele dreptului actual, în fine, în Europa, vor fi puse de acel avocat Loysel Antoine, 1536-1617, discipolul venerabilului Cujas, autorul vestitelor
Nemo judex in re suaNemo judex in re sua by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15731_a_17056]
-
limitată, indiferent căâte libertăți am avea. Pentru că, în ultimă instanță, intervine autocenzura, autolimitarea, ne creiăm singuri spațiile în care ne mișcăm», explică autorul cărții.” ș scrie Informația Severinului. Beatrice Silvia Sorescu „Autorul mai multor volume, Nicolae Bălașa este doctor în filosofie și autor de proză. Acesta a semnat câteva romane, printre care: „Blesteme”, „Pe apa sâmbetei” și „Puntea frântă și căderea spre niciunde”. Acestora li se adaugă și două cărți cu caracter științific, și anume „Organizarea și funcționarea mass-media în Oltenia
Lansare de carte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/82_a_221]
-
de a pricepe violența și senzualitatea care mustesc pe dedesubtul existenței, știința supunerii și a dăruirii, iluzia că poți fii un minut ca ei îți îngăduie să faci niște cărări spre o altfel de cultură și civilizație, spre o altă filosofie față de minte, de trup, de viață și de moarte. Și de aceea mi se pare o schimbare fundamentală de ton și de atitudine, probate în spectacol, în stilul regizorului Alexandru Tocilescu. El nu mai este interesat de frivolități, de scandal
Răsărit de soare deasupra pădurii by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15771_a_17096]
-
plină de năduf e caracteristică!) "i s-a părut că în fața lui s-a deschis întreg universul, cu toate secretele", și-a îngăduit a-l analiza: "Pastișează, comentează și reface carnetele lui Cioran. În treacăt fie spus, dacă există o filosofie mai contraindicată stadiului actual al culturii și civilizației române este tocmai negativismul, nihilismul, obsesia "descompunerii" și a "neantului valah" din opera lui Cioran". Să fie oare acestea forme critice ale deschiderii spre Occident, ale asimilării valorilor naționale, ale libertății de
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
noi, deși cu întîrziere, spiritul înnoitor și luminat al capitalismului. Civilizația română modernă ar reprezenta triumful europenității asupra autohtonității, al culturii majore (în sensul lui Blaga) asupra celei minore, al civilizației burgheze raționale și deschise asupra naționalismului nostalgic și reacționar. Filosofia politică lovinesciană este la fel de actuală după comunism cum a fost înainte de el. Raționalismul lui Lovinescu n-a fost legat doar de felul cum concepea el istoria civilizației române, ci și de întreg modul lui de a se raporta la lume
Lecția lui Lovinescu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15793_a_17118]
-
Z. Ornea Anton Golopenția, după terminarea studiilor universitare (Dreptul și Filosofia), a fost "selectat" (vorba lui Ibrăileanu) de prof. Dimitrie Gusti, după ce l-a văzut lucrînd în echipa de monografiști din satul Cornova din Basarabia. În 1932-1933, D. Gusti, ajuns ministru al Învățămîntului, îl instalează pe tînărul Golopenția drept șef de
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
din lagărul de la Caransebeș, dăduse o mînă de ajutor pentru anunțarea la radio a actului de la 23 august, refuzînd, apoi, să facă politică, din principiu, alături de PCR. Pătrășcanu, care îi trimisese, în șpalturi, manuscrisul lucrării sale Curente și tendințe în filosofia românească pentru a recolta observații (de care n-a prea ținut seama) îl prețuia pe Golopenția ca intelectual democrat. El, sau la sugestia lui Belu Silber (pe care Golopenția îl știa, de prin 1932-1934, cînd Silber era factotum la Institutul
Cazul Anton Golopenția by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15785_a_17110]
-
a construirii textului poate fi invocată, scriitorul nu e nicidecum străin de montajul complex al prozei scurte optzeciste, dar insist să cred că nu preocupările de acest tip au întîietate în cazul acestui scriitor, ci ele sînt cumva subordonate unei filosofii a omului între două lumi ce transcende problemele de alcătuire literară. Fără ca prin asta să devină superioară sau mai adîncă, ci pur și simplu altfel. Iar receptorul ei trebuie să fie la rîndul lui un receptor predispus la a înțelege
"Nu fac evocare, ci revelare" by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15812_a_17137]