9,041 matches
-
infracțiunile din aceeași categorie pot fi săvârșite în maniere foarte diferite, care să denote un pericol social diferit. Altfel spus, individualizarea pedepsei este necesară pentru atingerea scopului său, pedeapsa trebuind să corespundă nevoilor de reeducare ale făptuitorului. Pentru realizarea acestei finalități, individualizarea pedepselor penale este făcută etapizat, mai întâi de legiuitor, prin dispozițiile legii penale, apoi de instanțele de judecată învestite cu soluționarea cauzelor penale, iar, în final, de către organele administrative ale locului de detenție, fiecare dintre ultimele două categorii
DECIZIA nr. 344 din 9 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293601]
-
concretizate în hotărârile judecătorești definitive alăturate recursului în interesul legii. ... 43. Sub aspectul obiectului recursului în interesul legii, acesta se circumscrie dispozițiilor art. 514 din Codul de procedură civilă, întrucât privește o problemă de drept soluționată diferit de instanțele judecătorești, finalitatea recurgerii la această instituție juridică fiind asigurarea interpretării și aplicării unitare a legii, condiție care se reține a fi îndeplinită. ... 44. Înalta Curte de Casație și Justiție reține că sesizarea își păstrează caracterul admisibil, deși, anterior înregistrării ei (26 septembrie
DECIZIA nr. 21 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293882]
-
legea criticată. Ca atare, norma analizată sub aspectul stabilirii unei vechimi efective în funcție de 25 de ani (fără perioade asimilate) nu contravine componentei instituționale a independenței justiției, dar lipsa reglementării unor norme tranzitorii raționale care să conducă treptat la finalitatea urmărită, corelată cu pierderea iremediabilă a perioadei asimilate antereferite, conduce la încălcarea componentei instituționale a independenței justiției, cu referire directă la condițiile necesar a fi îndeplinite pentru acordarea pensiei de serviciu. “ ; ... ... – Decizia Curții Constituționale nr. 900 din 15 decembrie 2020
DECIZIA nr. 90 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293819]
-
de a se ajunge în fața instanței judecătorești. Așadar, acestea cunosc deja care sunt aspectele divergente, fapt care se concretizează, de obicei, în documentația depusă la dosarul cauzei ce urmează să fie soluționat de instanța judecătorească. Mai mult decât atât, finalitatea acestor proceduri de achiziție este, de multe ori, strâns legată și de anualitatea și execuția bugetară, de alocarea unor fonduri atât din bugetul național, cât și din fondurile Uniunii Europene. Or, eventualele încălcări ale termenelor stabilite prin contractele de finanțare
DECIZIA nr. 472 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294941]
-
celeritate a proceselor în materia achizițiilor publice, în scopul evitării tergiversării și pentru realizarea scopului pentru care a fost adoptat cadrul legislativ respectiv. Totodată, prevederile legale criticate au drept scop antrenarea și responsabilizarea tuturor celor care au un interes în finalitatea procedurilor de achiziție publică, cu precădere a participanților la procedură - autoritate contractantă, operatorii economici interesați să participe la procedura de atribuire, respectiv, după caz, operatorii economici participanți la procedura de atribuire. De asemenea, instanța judecătorească trebuie să concure la celeritatea
DECIZIA nr. 472 din 15 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294941]
-
în sensul că diferențele salariale a căror plată se face eșalonat se actualizează cu indicele de inflație, nu reprezintă un impediment pentru acordarea dobânzii legale. Această normă juridică nu exclude repararea prejudiciului încercat prin plata cu întârziere a diferențelor salariale, finalitatea celor două tipuri de actualizare a creanței fiind diferită. ... 42. De altfel, în nota de fundamentare a Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 48/2022 se menționează că aceste sume se actualizează doar în funcție de coeficientul de inflație, fără alte
DECIZIA nr. 95 din 25 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294607]
-
să fie dezbătut/dezbătută în Camera decizională, unde i se pot aduce modificări și completări. Curtea a subliniat că, în acest caz, Camera decizională nu poate însă modifica substanțial obiectul de reglementare și configurația inițiativei legislative, cu consecința deturnării de la finalitatea urmărită de inițiator (Decizia nr. 624 din 26 octombrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 937 din 22 noiembrie 2016, sau Decizia nr. 89 din 28 februarie 2017, paragraful 56). Așa fiind, modificările și completările pe
DECIZIA nr. 556 din 29 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294683]
-
de libertate, prin valorificarea resurselor umane și logistice disponibile la nivel zonal, șeful structurii prevăzute la art. 239 alin. (1) poate dispune comasarea misiunilor de escortare planificate a se desfășura în circumscripția mai multor unități administrativ-teritoriale, raportat la dinamica și finalitatea activităților judiciare dispuse. ... 32. La articolul 244, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 244 (1) Normele privind amenajarea spațiilor destinate asigurării asistenței medicale, consultației și efectuării triajului epidemiologic sunt prevăzute în anexa nr. 1. ... 33. La
ORDIN nr. 20 din 3 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294748]
-
procedurii prevăzute de art. 519 din Codul de procedură civilă constă în interpretarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a unor norme de drept îndoielnice, lacunare sau neclare, care sunt determinante pentru soluționarea pe fond a cauzei, iar finalitatea demersului constă în împiedicarea apariției unei jurisprudențe neunitare în materie, apreciem că instanța supremă nu poate fi învestită în cadrul acestei proceduri cu însăși aplicarea legii în scopul soluționării cauzei respective, atribut ce intră și trebuie să rămână în sfera
DECIZIA nr. 8 din 20 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/294865]
-
afla despre existența lui, spre a solicita să i se asigure accesul la textul respectivului act și dacă acesta a fost împiedicat să cunoască reglementările relevante, în pofida demersurilor utile și adecvate pe care le-a întreprins pentru o atare finalitate. Într-un context particular precum cel din litigiul aflat pe rolul instanței de trimitere trebuie verificat și dacă regulile de funcționare internă ale instituției deținătoare obligă la informarea persoanei interesate cu privire la conținutul actului normativ nepublicat care privește statutul
DECIZIA nr. 107 din 9 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294247]
-
procedura administrativă, iar hotărârea judecătorească ține locul acestei decizii, art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 trebuie interpretat în sensul că măsurile compensatorii prin puncte trebuie determinate prin raportare la grilele notariale valabile pentru anul precedent pronunțării hotărârii judecătorești. Finalitatea urmărită de legiuitor a fost ca persoanele îndreptățite la obținerea de măsuri compensatorii să beneficieze de stabilirea unor despăgubiri compensatorii care să fie evaluate în funcție de grilele cele mai apropiate de momentul primirii efective a acestora. ... 24. În ilustrarea
DECIZIA nr. 19 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292035]
-
emisă în procedura administrativă, iar hotărârea judecătorească ține locul acestei decizii, art. 21 alin. (6) trebuie interpretat în sensul că măsurile compensatorii prin puncte trebuie determinate prin raportare la grilele notariale valabile pentru anul precedent pronunțării hotărârii judecătorești“ și că „Finalitatea urmărită de legiuitor a fost ca persoanele îndreptățite la obținerea de măsuri compensatorii să beneficieze de stabilirea unor despăgubiri compensatorii care să fie evaluate în funcție de grilele cele mai apropiate de momentul primirii efective a acestora“ (Decizia nr. 9
DECIZIA nr. 19 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292035]
-
subliniat contextul în care a fost adoptat acest act normativ (cum s-a arătat, ca urmare a pronunțării de către instanța de contencios european a Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010 în Cauza Maria Atanasiu și alții împotriva României), scopul sau finalitatea urmărită de legiuitor fiind în sensul celor indicate în hotărârea menționată (paragraful 216), respectiv adoptarea de măsuri pentru realizarea efectivă și rapidă a dreptului la restituire în materia imobilelor preluate abuziv. ... 73. Or, efectivitatea dreptului la despăgubiri presupune și stabilirea
DECIZIA nr. 19 din 21 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292035]
-
corupției în rândul personalului propriu. Rezultă deci, în mod evident, că legiuitorul a avut în vedere două tipuri distincte de activități. ... 67. Împrejurarea că activitățile privind prevenirea și combaterea corupției în rândul personalului propriu au același scop și urmăresc aceeași finalitate, aceea a eradicării corupției în rândul acestui personal, este lipsită de relevanță din perspectiva reglementărilor privind salarizarea, prin raportare la principiul consacrat expres în art. 6 alin. (1) lit. d) din Legea-cadru nr. 153/2017, cel al importanței sociale a muncii
DECIZIA nr. 60 din 28 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/292173]
-
executării pedepsei amenzii, în vederea confiscării speciale sau a confiscării extinse sau în scopul reparării pagubei produse prin infracțiune și pentru garantarea plății amenzilor și a cheltuielilor judiciare, ce ar putea fi dispuse în soluționarea respectivei cauze. În realizarea acestei finalități, măsurile asigurătorii constau în indisponibilizarea bunurilor avute în vedere, prin instituirea unui sechestru asupra lor. ... 26. Așa fiind, măsurile asigurătorii au un caracter provizoriu, având rolul de a bloca orice activitate a suspectului, a inculpatului, a persoanei responsabile civilmente sau
DECIZIA nr. 435 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293674]
-
litigiului, iar nu determinarea, în concret, de către instanța supremă, a elementelor care conturează raționamentul juridic, pentru ca, ulterior, instanța de trimitere să recurgă la punerea punctuală în aplicare a acestuia la raportul juridic dedus judecății, întrucât nu aceasta este finalitatea mecanismului de unificare a practicii judiciare. Instanța supremă nu poate fi învestită, în cadrul acestei proceduri, cu interpretarea și aplicarea legii la circumstanțele concrete ale cauzei aflate pe rol, atribut care se impune cu necesitate să rămână în sfera de
DECIZIA nr. 84 din 18 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293482]
-
de abținere sau de recuzare constând în existența unor relații anterioare de colegialitate între judecătorul cauzei și avocatul fost judecător al aceleiași instanțe. ... 16. Totodată, continuând verificarea îndeplinirii condițiilor fixate prin art. 53 din Constituție, Curtea a constatat că, prin finalitatea urmărită, este evident că restrângerea criticată este necesară în actuala societate românească democratică, pentru înfăptuirea justiției în condiții de natură să consolideze încrederea în sistemul judiciar, prin înlăturarea oricăror posibile incertitudini privitoare la imparțialitatea judecătorilor. ... 17. Tot astfel, Curtea a
DECIZIA nr. 383 din 17 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293758]
-
procedură ce implică mai multe etape. Astfel, pentru soluționarea sesizărilor referitoare la posibila săvârșire a unor abateri disciplinare de către magistrați, Inspecția Judiciară procedează, mai întâi, la efectuarea unor verificări prealabile cu privire la aspectele semnalate prin sesizare, a căror finalitate este aceea de a determina dacă există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare [art. 45 alin. (3) din Legea nr. 317/2004]. În acest scop, inspectorii judiciari pot solicita, în condițiile legii, inclusiv conducătorilor instanțelor sau parchetelor, orice informații, date, documente sau
DECIZIA nr. 362 din 11 iulie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293146]
-
a avizului de etică (aplicații pentru lucrarea de licență) Instruire: teorii, design și practici • Analiza conceptuală a procesului didactic • Modele, strategii și metode de instruire • Organizarea procesului didactic • Resurse didactice specifice învățământului primar; aspecte aplicative ale corelării resurselor didactice cu finalitățile procesului educațional • Planificarea și proiectarea activității didactice, inclusiv organizarea spațiului de învățare, valorificarea spațiilor alternative • Planul educațional personalizat Psihologia educației • Învățarea: concept, mecanisme, principii • Teorii contemporane ale învățării și implicațiile lor practice • Condiții ale învățării eficiente • Motivația și învățarea • Atenția
METODOLOGIE din 20 decembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/293477]
-
teză care atrage îndreptățirea la acordarea sporului pentru condiții deosebit de periculoase, respectiv „Pe durata situațiilor de risc epidemiologic și biologic prevăzute la art. 6 lit. a), c) și d) din Legea nr. 136/2020 (...)“, de a doua teză cu aceeași finalitate constând în „contextul riscului epidemiologic determinat de răspândirea virusului SARS-CoV-2 pe teritoriul României (…)“. ... 73. Astfel, locuțiunea conjuncțională „precum și“ evidențiază două situații factuale diferite, circumscrise lit. A pct. 9 din anexa nr. 2 la Regulamentul aprobat prin Hotărârea Guvernului nr.
DECIZIA nr. 19 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295107]
-
în bugetul de venituri și cheltuieli“) se oferă soluția în ceea ce privește îndreptățirea reclamanților la acordarea sporului pentru condiții periculoase reglementat de art. 7 alin. (1) lit. b) din capitolul II din anexa nr. II la Legea-cadru nr. 153/2017, finalitatea acordului încheiat între conducerea fiecărei unități sanitare cu personalitate juridică și sindicatele reprezentative semnatare ale contractului colectiv de muncă la nivel de sistem sanitar constând exclusiv în stabilirea nivelului sporului, și nu în stabilirea îndreptățirii ori neîndreptățirii reclamanților la plata
DECIZIA nr. 19 din 27 ianuarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295107]
-
învestite, această operațiune este realizată de instanțele judecătorești, în mod necesar, prin recurgerea la metodele interpretative. Interpretarea astfel realizată indică instanței constituționale înțelesul normei juridice supuse controlului de constituționalitate, obiectivizându-i și circumscriindu-i conținutul normativ. În vederea atingerii acestei finalități, interpretarea dată normelor juridice trebuie să fie una general acceptată, aceasta putându-se realiza fie prin pronunțarea de către Înalta Curte de Casație și Justiție a unor hotărâri prealabile sau în soluționarea unor recursuri în interesul legii, fie printr-o
DECIZIA nr. 424 din 24 septembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295245]
-
procedură ce implică mai multe etape. Astfel, pentru soluționarea sesizărilor referitoare la posibila săvârșire a unor abateri disciplinare de către magistrați, Inspecția Judiciară procedează, mai întâi, la efectuarea unor verificări prealabile cu privire la aspectele semnalate prin sesizare, a căror finalitate este aceea de a determina dacă există indiciile săvârșirii unei abateri disciplinare [art. 45 alin. (3) din Legea nr. 317/2004]. În acest scop, inspectorii judiciari pot solicita, în condițiile legii, inclusiv conducătorilor instanțelor sau parchetelor, orice informații, date, documente sau
DECIZIA nr. 562 din 31 octombrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295142]
-
prin prisma art. 1 alin. (5) din Constituție, este un document de motivare necesar în cadrul procedurii de adoptare a legilor, însă, odată adoptată legea, rolul său se reduce la facilitarea înțelegerii acesteia“, cu toate acestea, expunerea de motive dezvăluie finalitatea urmărită de legiuitor la adoptarea actului normativ, fiind un instrument important în folosirea metodei teleologice. În acest sens, Curtea Constituțională a arătat că „expunerea de motive a legii nu este decât un instrument al uneia dintre metodele de interpretare consacrate
DECIZIA nr. 72 din 11 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294610]
-
În acest sens, Curtea Constituțională a arătat că „expunerea de motive a legii nu este decât un instrument al uneia dintre metodele de interpretare consacrate - metoda de interpretare teleologică. Aceasta presupune stabilirea sensului unei dispoziții legale ținându-se seama de finalitatea urmărită de legiuitor la adoptarea actului normativ din care face parte acea dispoziție. Astfel, expunerea de motive este doar un instrument din multe altele ale unei metode interpretative. Faptul că aceasta nu este suficient de precisă sau că nu lămurește
DECIZIA nr. 72 din 11 noiembrie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/294610]