1,244 matches
-
al doilea: Urban al V-lea, papă din perioada exilului francez, în anul 1370, a suprimat Collegium cantorum din Roma, iar când, în anul 1377, Grigore al XI-lea s-a întors la Roma, a adus cu sine „câțiva cantori flamanzi și francezi, experți în contrapunctul în vogă de atunci, și nu a mai simțit nevoia de a readuce la viață desființata schola cantorum din Lateran”. Astfel, pontiful avea capela sa muzicală, care executa noul gen de muzică polifonică; și tocmai
Repere istorice în muzica sacră şi documente magisteriale by Cristian Dumea () [Corola-publishinghouse/Science/101006_a_102298]
-
aripii mai radicale a VVP pentru a o alipi la formațiunea sa - VNP. Noul partid a continuat să existe sub numele de Vlaams Blok, ca o referință la formațiunea de dinainte de cel de-al Doilea Război Mondial, intitulată Liga Națională Flamandă (Vlaamsch Nationaal Verbond). Dillen a conturat ideologia partidului într-un manifest cunoscut sub numele "Cărticica portocalie" (Oranje Boekje). Aici, el prezintă cei trei piloni ideologici ai VB-ului, și anume: conservatorismul, naționalismul secesionist și solidarismul, declarând totodată că independența Flandrei
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
-și centreze campania pe temele imigrației și integrării străinilor, iar în 1992 a publicat programul în 70 de puncte (70 - puntenplan), în care se susține expedierea imigranților în țările lor de origine (Mudde, 2000; Spruyt, 1995). De asemenea, membrii Blocului Flamand au început să aibă o atitudine din ce în ce mai ostilă față de partidele mai vechi, susținând că acestea au trădat poporul. Pentru a mări impactul acestor transformări ideologice, Dillen a recrutat un număr de politicieni tineri, precum Filip Dewinter, Frank Vanhecke și deja
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
poporul. Pentru a mări impactul acestor transformări ideologice, Dillen a recrutat un număr de politicieni tineri, precum Filip Dewinter, Frank Vanhecke și deja menționatul Annemans, pentru a se putea adresa și a acelor alegători care nu proveneau din mediul naționalismului flamand. Aceste schimbări s-au dovedit de succes, iar în 1998 VB a înregistrat prima victorie electorală consistentă la alegerile locale, obținând 17,7 procente din voturile exprimate în Antwerp, cel mai mare oraș al Flandrei. Acest succes electoral local a
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
stabilit că această formațiune politică "a promovat în mod repetat discriminarea împotriva străinilor" și a pronunțat o condamnare pentru încălcarea legilor anti-rasiste (Bale, 2007; Brems, 2006). Ca urmare a acestui fapt, partidul și-a schimbat numele din Vlaams Blok (Blocul Flamand) în Vlaams Belang (Interesul Flamand), schimbare pe care majoritatea comentatorilor au apreciat-o drept pur cosmetică. Analiza diverselor programe ale VB demonstrează că schimbarea numelui în 2004 nu a antrenat nicio transformare semnificativă (Coffé, 2005b; Erk, 2005). Chiar dacă rezultatele obținute
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
a promovat în mod repetat discriminarea împotriva străinilor" și a pronunțat o condamnare pentru încălcarea legilor anti-rasiste (Bale, 2007; Brems, 2006). Ca urmare a acestui fapt, partidul și-a schimbat numele din Vlaams Blok (Blocul Flamand) în Vlaams Belang (Interesul Flamand), schimbare pe care majoritatea comentatorilor au apreciat-o drept pur cosmetică. Analiza diverselor programe ale VB demonstrează că schimbarea numelui în 2004 nu a antrenat nicio transformare semnificativă (Coffé, 2005b; Erk, 2005). Chiar dacă rezultatele obținute de VB la alegerile din
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
2000; Rink et al., 2009). Electoratul din aceste muncipalități susține VB-ul ca urmare a atractivității programului. Pozițiile anti-imigrație ale VB-ului îi seduc pe acești votanți, care au o atitudine negativă față de imigranți. Mai mult decât votanții altor partide flamande, acești votanți se simt amenințați de imigranți, atât economic, cât și cultural. Alegătorii VB au un atașament mai mare față de naționalismul flamand și au un nivel mai scăzut de încredere în politică și în faptul că ei îi pot influența
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
îi seduc pe acești votanți, care au o atitudine negativă față de imigranți. Mai mult decât votanții altor partide flamande, acești votanți se simt amenințați de imigranți, atât economic, cât și cultural. Alegătorii VB au un atașament mai mare față de naționalismul flamand și au un nivel mai scăzut de încredere în politică și în faptul că ei îi pot influența pe decidenți. Cu toate acestea, votul pentru VB poate fi definit cel mai bine drept un vot anti-imigrație, mai degrabă decât un
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
Populismul VB Numeroși cercetători au examinat în detaliu ideologia VB (Gijsels, 1992, 1994; Lucardie, 2010; Spruyt, 1995, 2000, Swyngedouw și Ivaldi, 2001). Pare să există un consens între aceștia potrivit căruia ideologia VB se sprijină pe trei piloni principali: naționalismul flamand (Breuning și Ishiyama, 1998), autohtonismul (Mudde, 1995, 2000) și populismul (Jagers, 2006). Cei trei piloni sunt interconectați, deoarece, în fiecare caz, accentul cade pe popor. Acest lucru este ușor de observat într-unul dintre mai vechile sloganuri ale partidului: Eigen
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
francofoni ai Bruxelles-ului și ai Valoniei; (2) cu imigranții sau cu cei care cer azil în Flandra și cu (3) elita politică, atât cea flamandă, cât și cea valonă. În ideologia VB poporul se conturează atât pe orizontală (naționalism flamand și autohtonism), cât și pe verticală (populism). Jagers (2002, 2006) a examinat publicațiile, programele și celelalte materiale propagandistice ale partidului apărute în perioada 2003-2004, câutând acel element specific populist care domină ideologia partidului. Concluzia autorului este că VB-ul este
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
programele și celelalte materiale propagandistice ale partidului apărute în perioada 2003-2004, câutând acel element specific populist care domină ideologia partidului. Concluzia autorului este că VB-ul este un partid pe deplin populist care se referă în mod insistent la poporul flamand ca la o entitate, în același timp omogenă și caracterizată de atribute morale pozitive 1. Flamanzi sunt priviți drept oameni cu bun simț, onești, muncitori, atribute care nu se regăsesc și la valoni. Potrivit lui Jagers (2006: 216): "Proverbialul popor al
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
care domină ideologia partidului. Concluzia autorului este că VB-ul este un partid pe deplin populist care se referă în mod insistent la poporul flamand ca la o entitate, în același timp omogenă și caracterizată de atribute morale pozitive 1. Flamanzi sunt priviți drept oameni cu bun simț, onești, muncitori, atribute care nu se regăsesc și la valoni. Potrivit lui Jagers (2006: 216): "Proverbialul popor al VB reprezintă un grup omogen, aflat în armonie perfectă, ale cărui opinii și interese sunt, în
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
minciună și de fraudarea alegerilor și caracterizează politicienii consacrați drept bandiți și șarlatani. Un aspect demn de notat este faptul că VB-ul descrie elita politică din Flandra în cu totul alți termeni decât elita politică din Valonia. Astfel, politicieni flamanzi sunt înfățișați drept persoane slabe și supuse, în timp ce francofonii sunt văzuți drept oameni vicleni și hotărâți. În plus, VB-ul este mai critic față de politicienii de stânga decât față de cei de dreapta. Lipsa de responsabilitate este una dintre rațiunile pentru
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
sunt primarii sau membrii în consiliul Centrului public pentru asistență socială - Openbaar centrum voor maatschappelijk welzijn (OCMW). În plus, VB-ul ar vrea să introducă mecanismul referendumului cu rezultate obligatorii, pentru a da cetățenilor o voce mai puternică în privința politicii flamande și belgiene. Potrivit VB-ului, partidele consacrate ezită să introducă mecanismul inițiativelor cetățenești sau al referendumurilor, de teama unei confruntări directe cu poporul. Reprezentanții partidului susțin că partidele consacrate se tem de faptul că aceste instrumente vor scoate la lumină
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
sau dreptul de a nu fi discriminat pe criterii etnice sau în baza afilierii religioase. Numeroși politicieni utilizează aceste argumente pentru a întări necesitatea unui cordon sanitar care să izoleze VB-ul, afirmând că: "Prin programul și practicile sale, Blocul Flamand face dovada unei slabe adeziuni la principiile democratice fundamentale și la drepturile omului înscrise în constituție (Geys, 2008: 51). Reprezentanții VB resping cu vehemență aceste acuzații. În numeroase documente partidul afirmă că: Încă de la întemeiere VB-ul a ales în
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
drepturile omului înscrise în constituție (Geys, 2008: 51). Reprezentanții VB resping cu vehemență aceste acuzații. În numeroase documente partidul afirmă că: Încă de la întemeiere VB-ul a ales în mod explicit democrația drept model politic" (VB 2004b) și că: "Blocul Flamand este în favoarea democrației parlamentare prin care înțelegem un sistem politic prin care poporul este condus de către reprezentații aleși din rândurile sale" (VB 1996). În plus partidul subliniază faptul că: Pentru noi, Flandra nu numai că ar trebui să fie o
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
cel mai adesea pe elitele politice și pe imigranți, că nu respectă constituția belgiană și ideile care subîntind trias politica. În multe dintre publicațiile sale, partidul susține că formațiunile politice consacrate nu respectă separația puterilor și drepturile constituționale ale cetățenilor flamanzi. Mai cu seamă după ce partidul a fost condamnat pentru încălcarea legislației anti-rasiste, reprezentanții acestuia au afirmat că formațiunile politice consacrate au instigat autoritățile să însceneze un proces politic, încălcând astfel linia care desparte puterea executivă de cea judecătorească. Potrivit VB
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
liberă asociere și la liberă exprimare, precum și al principiului elementar al separației puterilor (VB2004b)2. În egală măsură, partidul a atacat și actorii nonpolitici, precum organizațiile societății civile și presa, acuzându-i că vor să limiteze drepturile constituționale ale cetățenilor flamanzi. Potrivit partidului: Centrum voor Gelijkheid van Kansen en voor Racismebestrijding (Centrul pentru egalitatea de șanse și combaterea rasismului) ar trebui desființat. Sub aparența luptei împotriva rasismului, această instituție impiedică libertatea de exprimare (VB, 2010). Criticile VB, privind încălcarea principiilor constituționale
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
inacceptabile (VB 2004b). O serie de critici ai VB au mai arătat că partidul apără în continuare ideea etnocrației (Spruyt, 2000). Chiar și după schimbarea numelui, în 2004, în Vlaams Belang, VB-ul continuă să argumenteze că: "Doar un stat flamand ar putea să reprezinte baza unui consens privind normele și valorile sociale, astfel încât conflictele să poată fi rezolvate democratic și rezonabil (VB, 2004b). În declarația de principii schițată în același an, partidul afirma că: "erorile multiculturalismului trebuie corectate" (VB, 2004a
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
partidului și afișând noi lideri de partid tineri. În 1992, liberalii au dat tonul și și-au schimbat numele din Partij voor Vrijheid en Vooruitgang (Partidul pentru libertate și progres) (PVV) în Open Vlaamse Liberalen en Democraten (Liberalii și Democrații Flamanzi) VLD. Schimbarea a fost inițiată de Guy Verhofstadt, noul lider al PVV, care și-a prezentat ideile privind reformarea politicii belgiene într-o serie de "Manifeste Cetățenești" publicate între 1989 și 2006. În aceste manifeste, Verhofstadt a afirmat că grupurile
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
fost doar una cosmetică, ci și ideologică 3. PVV a impus un trend. Începând cu 2003, Mișcarea Agalev a devenit Groen! (Verde!), în 2001, Christelijke Volkspartij- Partidul Creștin al Poporului (CVP) a devenit Christen-Democratisch en Vlaams - Partidul Creștin Democrat și Flamand (CD&V), iar, în același an, Socialistische Partij (SP) - Partidul Socialist și-a luat denumirea de Socialistische Partij Anders (SP.A) Partidul Socialist Alternativ. În acest din urmă caz, schimbarea numelui partidului a fost urmată de o perioadă de reorientare
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
VB, partidele consacrate au ajuns să includă, din ce în ce mai mult, în manifestele electorale temele imigrației integrării și pe cele ale legii și ordinii. Studii științifice demonstrează faptul că în ultimii ani, tema imigrației a devenit a doua ca importanță în politica flamandă. După VB (cu un punctaj de 19,8, pe o scară de 1 la 20), imigrația se regăsește și în discursul Groen! (16,4), al VLD (13,5) și al SP.A (13,2) (Benoit și Laver, 2006). Succesul electoral
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
în raport cu chestiunea imigrației și a integrării străinilor, încercând să răspundă insatisfacțiilor cetățenești, care susțin partidele populiste de dreapta și contracarând succesul electoral al acestora (Bale, 2003; Carter, 2005; Meguid, 2005; Norris, 2005; Van Spanje, 2010). Figura 2.2 Poziționarea partidelor flamande pe axa stânga/dreapta, 1985-2005 Sursa: Benoit & Laver (2006), Castles & Mair (1982), Huber & Inglehart (1993), Laver & Hunt (1989), Lubbers (2001). Figura 2.2 arată că mai multe partide din Belgia au reacționat într-o manieră similară la succesul electoral al
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
aceste cereri impuse de VB și de votanții săi. Este vorba de solicitări privind transferul de autoritate către instituțiile locale, reforma instituțională și o legislație mai strictă a imigrării și integrării străinilor. În privința transferului de autoritate către instituțiile locale, partidele flamande și cele valone nu se aflau într-un acord perfect, astfel încât le-a fost imposibil să ajungă la un compromis privind decuparea administrativă și electorală a districtului Brussels-Halle-Vilvoorde, pentru a ne referi doar la unul dintre exemplele problematice. De asemenea
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
coopereze în interiorul unor coaliții eterogene ideologic, de tip curcubeu (rainbow coalitions)7. De exemplu, în 2006, la alegerile locale din Antwerp, acolo unde VB a câștigat 33,5% din voturi în 2006, a fost necesară cooperarea între creștin-democrați, verzi, naționaliștii flamanzi, liberali, socialiști, pentru a creea un comitet executiv și a recruta consilierii locali. Acest comitet executiv a fost condus de către primarul socialist Patrick Janssens și a inclus CD&V, Groen!, N-VA, SP.A și VLD, însă nu a reușit
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]