1,376 matches
-
sale cu familia Hollinger. În sertare era un talmeș-balmeș de vechi invitații la nuntă, notificări de reînnoire a unor asigurări, cărți poștale de la prieteni, monede franceze și britanice și un pașaport de sănătate cu vaccinări - expirate - Împotriva tetanosului și tifosului, fleacurile de zi cu zi de care ne lepădăm ca de o piele veche. În mod surprinzător, oamenii inspectorului Cabrera nu observaseră o punguță cu cocaină ascunsă Într-un plic cu timbre vechi pe care Frank le dezlipise de pe corespondența sa
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
Ei... cum arată? — E o placă frumoasă, l-am asigurat. Mă bucur c-a venit toată lumea. — Eu am comandat-o. Așa era corect. (Îmi oferi batista lui.) V-ați tăiat la mînă... nu vreți să mă uit puțin? — E un fleac. Și mă grăbesc. M-a atacat un deltaplan. — Un deltaplan...? S-a uitat la cer, apoi, cînd am luat-o spre intrarea principală, a pornit după mine. Am tras de zăvorul porților și am ieșit În stradă, sprijinindu-mă de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1875_a_3200]
-
corrumpit viscera ejus mulieris. "Ce-i asta?" am întrebat-o. Julia a izbucnit în rîs." Acum nu mai ai scăpare. Te-am vrăjit. O să plângi din cauza mea." Și a avut dreptate... O femeie ca Julia nu se sinucide dintr-un fleac. ― Poate că ar trebui să te ascult eu azi... ― Nu, Galilei. Sunt lucruri despre care n-aș vrea să vorbesc. ― În schimb, îmi scormonești mie sufletul. ― Ai vrut să afli ce zice lumea despre tine. Ai simțit nevoia să te
Apărarea lui Galilei by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295601_a_296930]
-
zahăr pentru copilași, acadele, ba făină, că n-aveți, nițel mălai, pastrama, ce nu trebuie la casa omului? Sare, borș, să facă nevasta, aici e aici!" De la lucru mic ies banii! Ascultă ce zic oamenii, pe urmă bagi capital în fleacurile astea și să-mi spui mie cuțu dacă nu ți-o place. - Știu, jupîne, știu... 86 - Păi dacă știi, de ce nu chemi, mă, zugravul să-ți scrie pe ușă: Bun, curat si ieftin? Cumpără-ți un cântar, fii cinstit, că
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
161 ăia din mahalale?! îi stoarce până le iese și sufletu și ce pricopseală mare dă pe capul lor?... Abia au ce număra! Noi sîntem boieri, mă Floreo. Că mai iei câte o mardeală și-un an, doi, de pușcărie, fleac! Nu tu stăpân, nu tu nimic... - Da pe Bozoncea-l uiți? cârâi cu glasul lui dogit ăl bătrin. Paraschiv trăgea cu urechea și nu spunea nimic. Nici în ceata asta hoții nu erau ca degetele de la o mână. Sub vorbele lor
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
mare etapă În istoria cuvântului. Abia atunci substantivul dandy este ridicat la rang de concept și Începe să fie desfășurat pe larg; el devine dandysm. Să nu uităm Însă a preciza de la bun Început ceva ce poate părea multora un fleac, deși nu e deloc lipsit de importanță: transpunerea românească a lui dandy din 1840 până azi. Foarte puțini dintre autorii români lasă cuvântul În original, spre marea noastră surprindere. De cele mai multe ori ei, dar mai ales traducătorii Îl Înlocuiesc invariabil
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
lui Saint-Simon: Viața elegantă pare a fi cea mai gravă boală care poate lovi o societate, dacă acceptăm principiul: „O mare avere este un furt”. După opinia lui Chodruc: Avem de-a face cu o țesătură de frivolități și de fleacuri. De bună seamă, viața elegantă acceptă toate aceste definiții secundare, perifraze ale celui de-al III-lea aforism pe care l-am dat mai sus; Însă, după părerea noastră, ea presupune probleme cu mult mai importante și, prin urmare, spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1926_a_3251]
-
-mi, într-un fel, să nu fi adus subiectul în discuție. Totuși, spre surprinderea mea, Janey nu mă bătu la cap să-i dau detalii, așa cum ar fi procedat în mod normal. Poate că necazurile mele în amor păreau niște fleacuri când le priveai de pe nou cuceritele și amețitoarele piscuri ale angajamentului față de eterna infatuare. În mod clar, slujba asta nouă a ei o schimba. Plusul de responsabilitate i se urcase la cap. Speram numai să-i treacă: o voiam înapoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
încă îmbujorat de propria-i elocvență. Am turnat și ce a mai rămas din șampanie. Am lins totul cu o grabă rușinoasă. Mă simt de parcă ar fi început deja petrecerea, zise Bez. —E, nu ne stă în cale decât un fleac de piesă care trebuie jucată, remarcai eu. —A, da Bez rânji. — Întotdeauna se găsește câte ceva, nu? *** Când am ajuns, petrecerea era deja în toi. Până la urmă, s-a dovedit că, de fapt, casa lui Matthew era casa părinților lui. Se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
nitroglicerină înăuntru. —Toarn-o ca pe bere, îi dădui eu instrucțiuni, pe marginea paharului. Urmărea rezultatul foarte mândru de el. Am ridicat paharul în cinstea lui. — Mulțumesc că m-ai ajutat cu sculpturile, Lurch, zisei eu. Ai fost genial. O, un fleac, zise el. Adică, eu m-am distrat, înțelegi tu. Parcă nici nu era muncă. Am râs de ne-am spart, nu? Cred că nu mai treci pe la noi. Părea melancolic. — Tocmai îl întrebam pe Bez dacă ai putea să vii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
oțel. După o secundă sau două, acesta începu să se ridice, acționat parcă de un mecanism electric. Înăuntru străluceau lumini fluorescente, dezvăluind ceea ce părea a fi un magazin de suvenire: vitrine mari de sticlă și, în spatele lor, o grămadă de fleacuri. Haide, haide. Niște ceai? Mahmud încuviință din cap în timp ce studia marfa. Cadrane de ceas pe fâșii de lemn fin lustruite; borcane cu nisip colorat și sticle cu apă „Garantat din râul Iordan“. Numai prostii, cumpărătorii fiind cu siguranță pelerinii creștini
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
s-ar fi putut ghici că era un cercel care a fost îngropat cu patru mii cinci sute de ani în urmă, împreună cu o prințesă din Sumer. Pe masa de lucru a lui Jaafar, printre toate nimicurile alea, părea un fleac. Urmau sigiliile, cilindri mici, de piatră, cu un model cuneiform unic. Acum cinci mii de ani, acestea erau rotite peste plăcile de argilă și lăsau o semnătură. Ingenioase pentru vremea lor, dar nu mai ingenioase ca ascunzătoarea pe care o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
nici un fir de praf neverificat. Directorul fusese extrem de explicit: „A fost nevoit să ascundă obiectul ăsta în grabă. N-a avut timp să-l pună la loc sigur. Dacă e acolo, o să-l găsești“. Ziad verifică mai întâi sertarele biroului. Fleacurile obișnuite: curele de cauciuc, cărți de vizită, bandă adezivă, plicuri. Găsi o cutie veche de metal, de genul celor în care se ține tutunul de pipă, care părea să aibă potențial: cântărea cam cât trebuia. Dar înăuntru era doar un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
principal sfeșnice, printre care multe exemplare din cele cu opt brațe, menora tradițională folosită de evrei în timpul sărbătorii Hanuka. Întotdeauna l-a izbit pe Guttman, ca ultimul nivel de pragmatism în comerț, această silință a negustorilor arabi de a vinde fleacuri evreiești. Inspectă rafturile aproape sperând să nu găsească nimic demn de văzut, ca să se poată întoarce mai repede la programul lui. Bună ziua, profesore. Ce plăcere să te revăd. Era proprietarul, Afif Aweida, ieșind din spatele tejghelei bijutierului, care se afla în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
ești? Soția. — Da, nu stau mult. Voi fi în camera de lucru. —Ai mâncat? Shimon n-o luă în seamă și se duse direct în biroul său, închizând ușa după el. Dădu la o parte cu brațul o grămadă de fleacuri - camera video, recorderul digital și teancuri de hârtii -, ca să-și facă loc. Scoase încet tăblița de lut pe care i-o dăduse Afif Aweida cu o oră mai devreme. În ultima parte a drumului său o ținuse înfășurată într-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
renunțat. Vor să-i conducem la ea. —Păi, spuse Uri, citind notița lui Maggie și scuturând din cap. Ouăle nu sunt rele. Și cafeaua. O servesc în căni mari. Aproape cât niște castroane. Continuară în felul ăla, discutând tot felul fleacuri. Vorbiră despre ce s-a întâmplat, știind că ar părea ciudat dacă nu ar face-o. Dar nu rostiră nici un cuvânt despre ce aveau să facă în continuare. Cel puțin, nu cu voce tare. Erau mai puține mașini pe drum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
faunistice influențate de bestiarul domestic pe care l-a deținut tot timpul, și nu de rezultatele unor cercetări zoologice directe. Astfel, În prima versiune a acestui capitol, când am descris Însemnele heraldice ale familiei Nabokov (uitându-mă neglijent prin niște fleacuri ale familiei cu mulți ani În urmă), am reușit să le deformez, Înfățișându-le drept un fel de ilustrație la un basm bun de spus la gura sobei, cu doi urși ce pozează cu o tablă mare de șah proptită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
pictate ale unui trecut poleit cu aur, a ajuns printr-un gest curtenitor până la mine, În Berlinul răsunând de Heil Hitler, În 1936, când moștenirea familiei Graun, constând În esență dintr-o colecție de frumoase tabachere pentru prizat și alte fleacuri prețioase, a căror valoare - după ce trecuse prin numeroase avataruri În băncile statului prusac - se redusese la suma de 43.000 de mărci ale Reich-ului (aproximativ 10.000 de dolari), a fost Împărțită Între urmașii economului compozitor, clanurile von Korff, von
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
de aici s-au tras căutările lui după o umbră călătoare. În tinerețe, fusese ținta dușmăniei tatălui său, un nobil de țară din vechea școală (vânătoare de urși, teatru privat, câteva tablouri pictate de vechi maeștri alături de o mulțime de fleacuri), despre ale cărui crize de furie nestăpânită se zvonea că ar fi pus În pericol chiar viața băiatului. Mama mi-a povestit mai târziu despre Încordarea care se simțea În casa de la Vira, În copilăria ei, despre scenele cumplite care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
recruți - verișori de aceeași vârstă cu noi care Întâmplător erau disponibili, diverși copii cu care ne Întâlneam În fiecare iarnă la petreceri mai mult sau mai puțin plicticoase, câțiva colegi de școală (neobișnuit de tăcuți - dar din păcate observau fiecare fleac) și copiii servitorilor. După ce blânda și optimista mea mamă i-a dat mână liberă, Lenski a Închiriat un aparat complicat și a angajat un student de la universitate, cu o figură abătută, pentru a-l manevra; acum Înțeleg că generosul Lenski
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
lăuntrică, pe care o ascundea, persiflând-o. Din diverse motive, Îmi este extrem de greu să vorbesc despre celălalt frate. Întortocheata căutare a fluturelui Sebastian Knight (1940), a cărui evoluție semăna cu cele mai sofisticate mutări de șah, a fost un fleac pe lângă sarcina la care m-am Înhămat În prima versiune a acestei autobiografii și cu care mă confrunt acum. Cu excepția a două sau trei mici aventuri amărâte pe care le-am schițat În capitolele anterioare, adolescența mea și a lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
dă satisfacție. Tactica Însemna În concepția mea o Înșelătorie aproape diabolică și o originalitate vecină cu grotescul; și, deși În chestiuni de construcție Încercam să mă conformez, ori de câte ori era posibil, regulilor clasice, cum ar fi economia forței, a unității, eliminarea fleacurilor, eram Întotdeauna gata să sacrific puritatea formei exigențelor conținutului fantastic, făcând forma să se umple și să exploadeze ca un săculeț de burete În care se află un drăcușor furios. Una este să concepi operațiunea principală și alta este s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2082_a_3407]
-
multe ori) și orice discuție prelungită cu ei mi se părea pierdere de timp. Dar dincolo de aceste mofturi de ins țâfnos rămâne marea lumină a prieteniei care ne-a unit în anii noștri tineri și care și acum, în pofida acestor fleacuri de izmeniri ale mele (și poate nu numai ale mele), încă ne luminează sufletele, ne spuzește nostalgiile. Rămâne tonic sentimentul că suntem împreună, literar, orice am face, orice am crede, oricum ne-am socoti că suntem sau am vrea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
un autor lipsit de talent. Îi cunoșteam, i-am cunoscut destul de bine pe colegii mei. Cunoscându-i, nu am mers decât alături de foarte puțini. Nu mă interesau, oricât de apreciați sau de bine situați erau, odată cu trecerea timpului. Acestea sunt fleacuri, nimicuri ale conjuncturilor și ale feluritelor jocuri. Știam că mulți dintre ei, odată cu trecerea timpului, vor trăda sentimentul acesta pur al generației, vor lovi, vor mușca, se vor dezice. Se vor ploconi, vor îngenunchea la primul pumn de bani azvârlit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
dura mult timp, uneori chiar ani întregi. Cu greu iertăm și nu ușor ne cerem iertare. Ne orbește orgoliul. Nu suntem sinceri precum copiii, nu ne spunem tot ce gândim, mereu ascundem ceva, din mai multe motive. Ne supărăm de la fleacuri, de cele mai multe ori. Îmi amintesc, când eram mică, ne certam și noi, copiii, ne supăram unii pe alții, dar repede de tot ne împăcam atunci când nu interveneau maturii. Era deajuns să se implice cei maturi, că supărarea dura mai mult
La lumina candelei by Lidia Vrabie () [Corola-publishinghouse/Imaginative/100967_a_102259]