1,627 matches
-
rubrici ale aceleiași gazete ar oferi date prețioase privind sociologia lecturii, gradul de modernizare al variatelor categorii de cititori, atitudinea redactorilor ș.a.m.d. Când pe prima pagină a Curierului românesc, în anii 1847-1848, informațiile zilei îl folosesc pe , iar foiletonul literar pe j, este clar că cititorii foiletonului sunt tratați în altă manieră. Hai să refacem tabloul receptivităților (vezi mai sus, p. 71), de astă dată așezând „clasele“ potrivit ordinii crescătoare a indicelui: Ceea ce vrea să spună că, în cadrul nivelului
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
privind sociologia lecturii, gradul de modernizare al variatelor categorii de cititori, atitudinea redactorilor ș.a.m.d. Când pe prima pagină a Curierului românesc, în anii 1847-1848, informațiile zilei îl folosesc pe , iar foiletonul literar pe j, este clar că cititorii foiletonului sunt tratați în altă manieră. Hai să refacem tabloul receptivităților (vezi mai sus, p. 71), de astă dată așezând „clasele“ potrivit ordinii crescătoare a indicelui: Ceea ce vrea să spună că, în cadrul nivelului I, prezența bărbaților este de trei ori mai
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
împăcă, / În polcul lui az-buche păstrând pe î și .“ Bizareria, cum era de prevăzut, a stârnit ironii și proteste; „pântecosul - scrie G. Sion - [...] se vede că n-au găsit loc în Dâmboviță ca să se înece“ (Literile în țeara Românească, în Foiletonul Zimbrului, 1856, nr. 5). O nouă hotărâre a Eforiei școlilor, adoptată la 23 octombrie 1858, consacră alfabetul latin integral. Moment emoționant: cu doi ani mai târziu, la Ploiești, în septembrie 1860, domnitorul Alexandru Ioan Cuza asistă la deschiderea anului școlar
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
ministru de finanțe al Poloniei, ea rupsese relațiile cu familia sa la 20 de ani și luptase pentru dreptatea clasei muncitoare. Pe aceeași pagină cu prezentarea, a fost publicată prima parte a nuvelei "Curcubeul", ce va fi publicată integral în foileton. Un alt autor sovietic publicat în Scînteia a fost B. Olenin 24, în cadrul rubricii "Literatura sovietică", din a cărui screiere redau o mostră, din motive lesne de înțeles: "Tovarășul Iukmilov, președintele sovietului din satul Karghin, a fost chemat să ia
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
modest, doar patru pagini, dar structura revistei este cea definitivă. Albatros nu este o revistă de poezie, totuși proza publicată aici este, în general, mediocră. De apreciat este poate doar Dinu Pillat care, din primul număr, începe să publice în foileton Jurnalul unui adolescent. Textul lui Dinu Pillat se apropie oarecum de cel al lui Mircea Eliade, Romanul adolescentului miop, dar și de alte scrieri ale epocii în care se încerca oferirea unei imagini necontrafăcute, autentice a lumii adolescenților, a tinerilor
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
cu cît sînt mai misterioase. Se prăpădește mahalaua după astfel de grozăvenii și consoarta cherestegiului are crize de nervi, se dă-n vînt de nerăbdare între o fasciculă și alta...” 5) Pe acest public avid, dar necritic, (de)format de foiletoanele unor ziare (între care cel mai căutat era acela din „Universul”) s-au bazat toate marile succese de la sfîrșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX. Autorii lor au fost cîțiva reporteri travestiți în prozatori, emuli ai celebrului povestitor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
teatrului acestui timp varietatea mică a subiectelor, lipsa de nuanțe și demonstrația moralizanta, dar apreciază că temele gravitează în jurul problemelor de actualitate 174. Sursă unei noi teatralități este în mare parte căutată în literatura: teatrul burghez se inspiră din românul foileton sau monden, opțiunile teatrului naturalist urmează opțiunile românului naturalist, iar teatrul parnasian și simbolist caută surse noi în poezie. Meritul dramaturgilor acestei perioade sunt tehnicile teatrale savant construite (intrigi bine înlănțuite, dialoguri ordonate, ingeniozitate verbală). Metodă fundamentală a epocii realismul
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
de prefaceri rapide, de ascensiuni grăbite, rolul și destinul femeii se schimbă decisiv. 2.2. Stratageme de afirmare ale Parizienei: transcendere a stereotipiei Mediul social și privat din toate timpurile dictează un anume tip de pattern comportamental, spațial, genurial. Românul, foiletonul, teatrul secolului al XIX-lea tratează toate dilemele legate de femeie de pe pozițiile moralei burgheze dominante. Spre deosebire de ocupațiile masculine, măi dinamice (război, revoluții, dueluri, curse de cai, jocuri de pierzanie etc), cele feminine sunt statice și, de aceea, destul de monotone
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
printre ei pe Costache Caragiale, unchiul său. Lăsând la o parte munca de copist de roluri, de sufleor, de traducător și adaptor de roluri, tânărul candidat la gloria teatrului Își Însușise deja o concepție despre teatru exprimată Întro suită de foiletoane publicate Între anii 1877-1878 În ziarul „România liberă”, sub un titlu generic, „Cercetare critică asupra teatrului românesc”, chiar dintr-o cronică Întitulată, „Teatrul cel mare - Urâta satului” (un vodevil În două acte, prelucrat de Eugeniu Carada, muzica de Alexandru Flechtenmacher
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
de vizită cea mai importantă a literaturii fineze până la acea dată. Demn de reținut este paralelismul pe care acesta îl stabilește între opera celor doi romancieri amintiți mai sus și romanul românesc al lui Sadoveanu și Rebreanu. Au urmat alte foiletoane ale lui Horia Oprișan tot atât de interesante și informate, încât demersurile sale privitoare la succesele obținute pe drumul modernizării țării și ridicării standardului de viață al acestei țări nordice se constituie în ultimă instanță ca o mică micromonografie asupra Finlandei, atrăgând
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
cele mai importante figuri ale literaturii finlandeze contemporane, inclusiv apariția unui val de literatură feminină demnă de a fi luată în seamă, dar și valorile din teatru, muzică, edituri, arte plastice etc., impresiile sale publicate de-a lungul mai multor foiletoane, având darul de a fi produs un impact imagologic de reală notorietate. În mod nedrept este neglijată în acest sector activitatea de mediator de cultură fineză a lui Aurel George Stino, ziarist bucovinean cu vechi state de serviciu, care în
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
oficiale, interne și externe erau separate de discursurile parlamentare și de secțiunea „diverse“ - partea neoficială, așadar - care includea cam ceea găsim azi într-un cotidian sub aspectul informației largi. Ziarul publica, de asemenea, traduceri ale unor scrieri literare, așa-numitele „foiletoane“, precum și anunțuri și reclame. Toate secțiunile arată preocuparea redactorilor de a avea o gazetă bine scrisă, proaspătă, diversă - fapt ce o diferențiază net de alte ziare din aceeași perioadă. E o plăcere și o destindere să-i parcurgi colecția chiar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2204_a_3529]
-
hitleriști are, din această perspectivă, toate datele României sub sovietici. O privire comparativă oferă cititorului o dovadă a integrării jurnalismului românesc în cel european. Dacă ar fi să luăm fie și numai "ingredientul" ce a făcut să sporească lectoratele presei foiletonul vom observa că apare pentru prima oară în spațiul francez la 1810, ocazional și cu regularitate începînd cu anul 1836, în ziarul "Presse" (Paris). Primul foileton a fost tipărit în România în anul 1839, în paginile "Albinei românești" (Iași), ulterior
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
fi să luăm fie și numai "ingredientul" ce a făcut să sporească lectoratele presei foiletonul vom observa că apare pentru prima oară în spațiul francez la 1810, ocazional și cu regularitate începînd cu anul 1836, în ziarul "Presse" (Paris). Primul foileton a fost tipărit în România în anul 1839, în paginile "Albinei românești" (Iași), ulterior extinzîndu-se în ziare ca "Dîmbovița", "Naționalul" și altele. Elemente specifice prototipului presei populare vezi "Le Petit Journal", Paris, 1863 stil "suplu", fapte diverse, foiletoane, absența angajamentului
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
Paris). Primul foileton a fost tipărit în România în anul 1839, în paginile "Albinei românești" (Iași), ulterior extinzîndu-se în ziare ca "Dîmbovița", "Naționalul" și altele. Elemente specifice prototipului presei populare vezi "Le Petit Journal", Paris, 1863 stil "suplu", fapte diverse, foiletoane, absența angajamentului politic vom regăsi, de asemenea, în presa românească, îndeosebi în paginile "Universului" lui Luigi Cazavillan (1884), dar și în alte titluri. De altfel, trebuie să remarcăm o anumită formă de mimetism în gazetărie: "Duminica" (București, 1890) era inspirat
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
mai hotărîtoare decît cea a presei. La sfîrșitul secolului al XIX-lea, presa ieftină a condus la dispariția acestor forme primare de informare, ba mai mult, stilul jurnalismului popular s-a inspirat din cel al publicațiilor canards de la care romanele foileton au preluat și subiectele și temele. III. Primele gazete Condițiile publicării unui periodic erau, a(adar, întrunite, iar încercările de apariție pe piață au fost numeroase. Neajunsurile provocate de Războiului de Treizeci de ani (1618-1648) au stimulat piața gazetelor. În
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
i apoi la exilul temporar. Unul din episoadele cele mai celebre ale istoriei presei engleze a fost publicarea în Public Advertiser, între 1769 și 1772, a faimoaselor scrisori pamflet ale misteriosului Junius. Daniel Defoe (i-a publicat Robinson Crusoe în foileton în The Daily Post în 1719, acesta fiind primul roman-foileton. În provincie, presa începe să se dezvolte spre sfîrșitul secolului al XVII-lea. Primul titlu a fost, în 1690, The Worcester Postman. II. Începuturile presei în Statele Unite (1690-1830) Prima publicație
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
ia lui Bertin, a cărui tiraj atingea 20.000 de exemplare, era relativ moderată. Aceasta putea s(-(i v(nd( influen(a, dar calitatea redact(rii sale, în care Chateaubriand deținea un rol important și unde Geoffroy adusese la modă foiletonul un fel de supliment literar, îi asigurau, în mijlocul înaltei burghezii pariziene și a notabililor locali, o influență considerabilă. Le Constitutionnel, după debuturi dificile, s-a constituit în organ al opoziției liberale și anticlericale. Sub influența lui Etienne, acest jurnal al
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
ale ziarului lor, ci pur și simplu de satisfacerea curiozității, de gusturile sau obișnuințe străine politicii sau civismului. Politica era înfățișată din ce în ce mai mult în marile ziare "dincolo de cerințele pieței". Benzile desenate jucau într-un fel de pe acum rolul vechilor romane foileton, asigur(nd continuitatea cumpărării de către cititorii curioși pentru ceea ce "va urma". Presa, care rămîne o autoritate, deja nu mai este o putere. Ea poate încă să influențeze modurile de viață și de gîndire, însă este incapabilă, (n perioada amintit(, să
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]
-
de apariția noilor mijloace de comunicare. Ea a beneficiat mai ales de îmbinarea inovațiilor tehnice în fabricarea hîrtiei, mecanizarea tipăririi și a culegerii. Avîntul său se conturează în cursul secolului al XIX-lea, o dată cu aportul publicității, înmulțirea știrilor scurte, a foiletoanelor și a cronicilor, ridicarea restricțiilor legislative în 1881 și scăderea sensibilă a prețului unui număr. Acest fenomen merită o atenție aparte în Anglia (în 1989, 22 527 000 de exemplare pentru presa cotidiană), în Statele Unite (în 1990, 62 649 000
Istoria cărții by ALBERT LABARRE [Corola-publishinghouse/Science/966_a_2474]
-
talentat, dar, în același timp, serios și de o mare luciditate, un roman care își poate găsi ușor cititorii, de la cei mai protențioși până la cititorii obișnuiți. Înainte de prima ediție din ’92, romanul lui Ioan Groșan a apărut în regim de foileton în „Viața Studențească“, reușind să amuze chiar și cenzura comunistă. La fel ca și Craii de Curtea-Veche al lui Mateiu Caragiale sau Levantul lui Mircea Cărtărescu, romanul lui Ioan Groșan, O sută de ani de zile la Porțile Orientului, roman
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2188_a_3513]
-
literatură se formula tot ceea ce conta într-adevăr în societate: ea constituia spațiul cel mai prestigios al cuvântului și ni se înfățișa prin intermediul celui mai performant mijloc de atunci, cartea. Un romancier din secolul al XIX-lea care publica în foileton într-un mare cotidian lua parte la un mediu tehnologic și social dominant în epoca lui, un mediu care, o dată trecut în stadiul industrial grație rotativei, modela opinia publică. Astăzi, scriitorul tradițional produce opere care țin de o tehnologie veche
Literatura pornografică by DOMINIQUE MAINGUENEAU [Corola-publishinghouse/Science/983_a_2491]
-
Allianz Kulturstiftung (Fundația Culturală Allianză, Ulrich Janetzky - director Literarisches Colloquium Berlin (Colocviul Literar Berlină, Claudia Schütze - manager al proiectului Literaturport, Aylin Rieger - manager al proiectului Halma, Oliver Zille - director Leipziger Buchmesse (Târgul de Carte de la Leipzigă, Ina Hartwig - director al foiletonului Frankfurter Rundschau, Katrin Hillgruber - jurnalist freelancer. Programul festivalului Sâmbătă, 9 iunie 10.00 - Deschiderea oficială - Casa de cultură „Mihai Ursachi“ 11. 00 - Lectură Nichita Danilov, Nicu Ghenadie - Casa de cultură „Mihai Ursachi“ 13.00 - Lectură Filip Florian, Attila Bartis - Sage
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2165_a_3490]
-
este, Autobiografia lui I. Negoițescu va marca, în mod sigur, maniera de a scrie proză subiectivă la noi. PREFAȚĂ Notă asupra ediției I. Negoițescu a transmis pe cale testamentară revistei Apostrof dreptul de publicare în țară a Autobiografiei (Straja dragonilor): în foileton în numerele revistei și, separat, în volum editat de „Biblioteca Apostrof“. Din nefericire, scriitorul a reușit să termine doar primele două capitole ale Autobiografiei: „Rochia de bal“ și „Convocat la director“. Aceste capitole au fost publicate de autor, mai întâi
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
de la Dietzenbach (redactor responsabil: dr. Ion Solacolu): capitolul 2, „Convocat la director“, în numărul cvadruplu 27-28-29-30 din mai 1992, iar capitolul 1, „Rochia de bal“, în numărul 31-32-33 -34 din decembrie 1992. Cele două capitole au fost apoi republicate, în foileton, în revista Apostrof, începând cu numărul 5/1993 și sfârșind cu numărul 5-6-7/1994. În toamna anului 1994, Straja dragonilor a apărut, în volum, la „Biblioteca Apostrof“. Ediția Humanitas a Strajei dragonilor are la bază - ca și ediția „Biblioteca Apostrof
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]