8,564 matches
-
un concert al creațiilor clasico-romantice, lucrări celebre semnate de Robert Schumann, de Johannes Brahms, de Felix Mendelssohn Bartholdy, concert care a fost prefațat de un tulburător solo pentru violoncel, un Cântec al păsărilor preluat de marele muzician Pablo Casals din folclorul catalan. A fost un concert oferit cu bucurie și primit cu vădit entuziasm de un public în mare parte prezent cu totul circumstanțial la acest eveniment, melomani de ocazie care, când și când, au prilejul de a dobândi conștiința faptului
Tezaur muzical cameral by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/3036_a_4361]
-
istorice. Ifigenia lui Euripide renunță să lupte pentru viață când înțelege că altfel oștile grecești nu vor porni spre Troia. Ifigenia lui Eliade își acceptă cu seninătate moartea transformată în sacrificiu creator. Legenda elină e autohtonizată prin relevarea legăturilor cu folclorul românesc: jertfa Ifigeniei se înrudește cu a Anei lui Manole și cu moartea ciobanului mioritic, transfigurată în nuntă cosmică, atitudinea aparent pasivă a eroilor dovedind înțelegerea superioară a destinului. Piesa ilustrează astfel preocuparea constantă a istoricului religiilor pentru problematica morții
Dramaturgii români și Antichitatea by Alexandra Ciocârlie () [Corola-journal/Journalistic/3035_a_4360]
-
Vâlsanului și-ți mulțumesc călduros pentru prețiosul dar. În vara anului 1953, am stat o lună în Vâlsănești, găzduit de prof[esorul] Vasile Marin, ginerele folcloristului din regiune, Florescu, dacă nu mă înșel, de nume, și m-am informat despre folclorul regiunii. Te felicit pentru ținuta științifică a lucrării, împodobită cu toate lămuririle necesare. Invazia germană în Muntenia, toamna lui 1916, m-a prins la Mioveni, apropiam vârsta de 14 ani. Ședeam chiar lângă biserică, la primarul satului, Pană. Îți voi
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
știu nimic, dar voi afla de la ruda lui, d[oam]na Popovici din București, născută Chiuțescu, avocat, de fel din Racoviță, mort în primul război mondial. D.S. * București, 22 iulie 1981 Iubite și stimate coleg, Am primit simpaticul volum 2, Folclorul poetic din Stroești-Argeș (1980), l-am citit, poezia narativă, până acum, și studiul. Mulțumesc pentru atenție și vă felicit din inimă, cu toată admirația, sinceră, obiectivă pentru munca d[umnea]v[oastră] științifică. Nu-mi închipuiam să supraviețuiască, peste secole
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
socrul lui Vasile Marin a fost un învățător Florescu, folclorist regional, spunea ginerele lui. Ai scris ceva despre el? Când și când mă întreabă dacă știu ceva despre Florescu! Adriana Rujan-Băjan3 mi-a trimis mai de mult un volum cu folclor argeșean. Desigur, îl cunoști: științific întocmit și foarte bogat în specii diferite. Primește urările mele de sănătate și spor la muncă. Dan Simonescu N.B. Lucrezi la monografia Miovenilor? * București, 16 oct[ombrie] 1981 Iubite domnule coleg Robea, Mulțumesc și te
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
și așterne pe alăturata poștală titlurile articolelor 8 ce ai scris despre Rădulescu-Codin. Eu cunosc două, dar necomplete bibliografic: 1. Despre o „carte de citire” a lui și ceva în Vremea? Ce mai spui, ce mai lucrezi? Ocupându- mă despre folclorul Muscelului, ți-am recitit Stroeștii, bună carte. Ar trebui strânse într-un volum ce ai tipărit până acum, bibliografic bogată (vezi Stroeștii, paginile 244-245). Cu mijloace locale, cred că i-ar încânta pe cei în drept să se bucure de
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
Nou și vă mulțumesc din inimă. Din partea mea aceleași urări de ani mulți și fericiți. 1987 cu sănătate și noroc, cu realizări frumoase și rodnice, în continuare. M-am bucurat că ești cooptat în comitetul de redacție al Revistei de folclor, în noua serie. Dobre fiind la Academie, cunoscut ca etnograf, cu un cuvânt greu la Editură, sper ca revista să-și asigure o existență de durată și în bune condiții. Azi am primit de la Pitești, de la fostul meu student, d
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
și ați găsit-o științifică și justă, este evidențiată în mod special. Pentru toate aceste atenții primește, te rog, mulțumirile mele devotate și recunoscătoare. Ieri am primit de la Academie o adresă, semnată de prof. dr. Zoe Bușulenga, președinta Comisiei de folclor, de curând (decembrie 1986) înființată. M-a surprins absența d[umi]tale printre membrii citați. Eu le răspund chiar azi că sunt de acord să fiu membru al Comisiei și le voi sugera (recomanda) persoana dșumițtale ca membru al Comisiei
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
Al meu: 11.01.69, seara, ora 20-22. Dragi salutări, Dan Simonescu Note *Originalele celor șase epistole, necunoscute până acum, se află în biblioteca profesorului Mihail M. Robea din București. 1. Mihail M. Robea - Basme, snoave, legende și povestiri populare. Folclor din Valea Vâlsanului-Argeș. Ediție nouă, adăugită. București, 1979, 232 pagini + ilustrații. (Societatea literară „Relief Românesc“ ). 2. M. Robea - Folclorul poetic din Stroești-Argeș. București, 1980, 248 pagini + 1 f.h. (Societatea cultural-științifică „Stroești-Argeș“ ). 3. Adriana Rujan-Băjan (n. 1944), autoarea cărții Folclor poetic
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
acum, se află în biblioteca profesorului Mihail M. Robea din București. 1. Mihail M. Robea - Basme, snoave, legende și povestiri populare. Folclor din Valea Vâlsanului-Argeș. Ediție nouă, adăugită. București, 1979, 232 pagini + ilustrații. (Societatea literară „Relief Românesc“ ). 2. M. Robea - Folclorul poetic din Stroești-Argeș. București, 1980, 248 pagini + 1 f.h. (Societatea cultural-științifică „Stroești-Argeș“ ). 3. Adriana Rujan-Băjan (n. 1944), autoarea cărții Folclor poetic din Argeș. Cuvânt înainte de Costin Alexandrescu. Pitești, 1979, 422 pagini. 4. Mihail M. Robea - Vechi orații de nuntă în
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
populare. Folclor din Valea Vâlsanului-Argeș. Ediție nouă, adăugită. București, 1979, 232 pagini + ilustrații. (Societatea literară „Relief Românesc“ ). 2. M. Robea - Folclorul poetic din Stroești-Argeș. București, 1980, 248 pagini + 1 f.h. (Societatea cultural-științifică „Stroești-Argeș“ ). 3. Adriana Rujan-Băjan (n. 1944), autoarea cărții Folclor poetic din Argeș. Cuvânt înainte de Costin Alexandrescu. Pitești, 1979, 422 pagini. 4. Mihail M. Robea - Vechi orații de nuntă în Argeș în Interferențe. Volumul 1, 1978, p. 189-196. 5. Dumitru Udrescu (1892-1981), învățător și folclorist. Este autorul a două culegeri
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
obiceiurile, credințele și unele tradiții legate de ele. Culegere din părțile Muscelului. București, 1902, 122 pagini. [În colaborare cu C. Rădulescu-Codin]. Opera integrală a acestui folclorist a fost restituită, în ediția critică, de Mihail M. Robea. 7. Mihail. M. Robea, Folclorul din Valea Vâlsanului-Argeș. Volumul I-II, 1978. [Coordonator științific: prof.univ.dr.doc. Mihai Pop]. 8. Îi trimite titlurile a patru articole despre C. Rădulescu-Codin, pe care Dan Simonescu le menționează în bibliografia existentă în volumul Literatura populară, I, București, Editura Minerva, 1986
Dan Simonescu și unul dintre discipolii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/3514_a_4839]
-
timpul, o legendă a Literelor bucureștene. Primește chiar, din partea unor necunoscuți, cereri de „intrare în roman”. Despre această faimă orală vorbește, de altfel, și Nicolae Manolescu pe coperta a patra a volumului Aide mémoire. „Versurile lui, știute tuturor, alcătuiau un folclor la care se făceau permanent referințe”, scrie, de pildă, criticul despre acest volum de debut, amânat până în ajunul revoluției. Păcat însă că, odată cu ieșirea la rampă, gloria poetului începe să se estompeze. Faptul că a îndrăznit să „se copilărească” (formula
Saturnalii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3050_a_4375]
-
bine, Emanoil Bucuța * București, 15 iulie 1944 Bade Gheorghe, Mi se pare că nu ne-am mai scris de mult? Dar cel care-ai scris cel din urmă tot dumneata ai fost. De atunci am mai apucat să-ți trimit Folclorul medical român al lui Candrea 8. Cartea e foarte bună, dar miroase, cel puțin unele pagini, a vin. Am vorbit de curând despre dumneata cu Virgil Cioflec. Vine câte o dată prin București și dă atunci și pe la mine. S-a
Emanoil Bucuța și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4506_a_5831]
-
Am să ți-l trimit și dumitale prin poștă. Îmi spuneai odată ceva de Vianu. Să-l vezi aci, trăgându-l la față pe A.D. Xenopol și făcându-l părintele ideilor naționaliste ale lui Iorga. Candrea de o parte, cu folclorul, Vianu, de alta, cu estetica: ce ne mai rămâne nouă? Să ne înfățișăm la judecată, înaintea lor. Sunt aproape singur acasă. Nu m-am dus cu serviciile și Ministerul, care sunt la Pucioasa. Băieții mei sunt, unul pilot, și altul
Emanoil Bucuța și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4506_a_5831]
-
1943]. 6. Nicolae Bagdasar, Virgil Bogdan și Constantin Narly, Antologie filosofică. Filosofi străini, București, 1943, XV + 574 pagini. 7. E. Lovinescu, Antologia scriitorilor ocazionali. Cu o postfață de Anonymus Notarius. București, Casa Școalelor, [1943], 422 pagini. 8. Ion A. Candrea, Folclorul medical român. Privire generală. Medicina magică. [București], Casa Școalelor, 1944, XXX + 478 pagini. 9. Șerban Cioculescu, Vladimir Streinu, Tudor Vianu, Istoria literaturii române moderne. [Volumul]1. [București], Casa Școalelor, 1944, 384 pagini.
Emanoil Bucuța și contemporanii săi by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4506_a_5831]
-
timp, și un punct slab pentru Iohannis deoarece, spun sociologii, nu toți românii sunt deschiși în fața ideii ca un străin să obțină cea mai înaltă funcție în stat. • Dezavantaje: - nu are o poveste. Traian Băsescu, de exemplu, avea deja un folclor când s-a luptat pentru primul mandat: războiul cu Năstase, promitea răzbunare ș.a; - pentru mulți alegători, alegerea președintelui este una emoțională, iar Iohannis nu stârnește emoții, are un discurs sterp; - există un curent european naționalist și ar fi greu
Analiza sociologilor: Puncte slabe și puncte forte ale prezidențiabilului Klaus Iohannis by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/29726_a_31051]
-
Radu Cernătescu Există în colindele românești un misterios marginal survival, un relict suspectat de etnologi că ar fi una din acele urme care conduc până la substratul precreștin al folclorului românesc. Este vorba de sintagma lerui ler, cu variante în care ler rămâne elementul principal. Istoricul abordărilor începe cu semnalarea făcută de Dimitrie Cantemir în Hronicul vechimii româno-moldo-vlahilor și continuă și astăzi, fără însă a se fi făcut vreo lumină
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
lui la tânărul acela care locuia într-un bordei..., în cele din urmă, Lerul împărat... s-a smintit, și-a pierdut toată averea, murind nebun”. Analizând mai atent informația, observăm că fetele lui Ler împărat apar și ele frecvent în folclorul românesc, cu precădere în descântece, acolo unde se spune: „Tu, bubă.../ Să te duci la fetele lui Ler împărat”; sau: „Fetele lui Lei împărat!/ Ele te-au scuipat” (Gr. G. Tocilescu, Materialuri folkloristice, Buc. 1900, I, 1, p. 609 et
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
Această schemă narativă este decelabilă unitar sau fragmentar și în multe dintre basmele românești, exemple fiind Zâna munților și Găinăreasa, basme culese de Ispirescu și publicate la 1872. Faptul că acest model narativ poate fi găsit concomitent și independent în folclorul mai multor popoare face din el un arhetip mitologic susceptibil a depăși tiparele mitului și a căpăta, concretețe istorică. Îi putem găsi urmele în cunoscutul basm despre Cenușăreasa-Cendrillon-Aschenputtel, ca și în panetnica poveste Ca sarea în bucate. Nu la urmă
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
zeu apolinic considerat unul dintre primii regi legendari ai Ulster-ului și erou în saga medievală irlandeză intitulată Călătoria lui Bran fiul lui Febal. Dar ce legătură ar putea fi între un rege/ zeu al celților și Ler împărat din folclorul românesc? Paleoetnologia aduce câteva clarificări. Spre sfârșitul secolului al V-lea î.d.Ch, în timpul marii migrații celtice, triburile tauriscilor s-au stabilit în nord-vestul viitoarei Dacii (să nu uităm, colindele cu Ler împărat au o densitate mai mare în
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
regiunea orașului Belgrad (Singiduum), și în estul Balcanilor, acolo unde au format efemerul regat de la Tylis, semnalat de Polibios. Acestor insule celtice din arealul tracic suddună rean le putem atribui relictele lihngvistice croato-slovene: bog-lero și Hoja, lero, Dolerija. Întâlnit în folclorul croat, dar și la poeții raguzani Zlataric (sec. XVI), Gundulic și Palmotic (sec. XVII), lerul sud-dunărean este considerat de lingviștii de la sud de Dunăre când o locuție cu „semantică obscură”, când „numele a trei zei raguzani șsic!ț” (cf. A
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
la Samothrace. Aceeași legendă celtică pomenește și de o „insulă a bucuriei”, în care „oamenii râd în hohote cu gura până la urechi” - posibilă reminescență a mitului grec despre „insulele fericiților” (eadem Leuce et Macaron appellata), mirificul topos cu ecouri în folclorul românesc, unde avem colinzi despre mânăstirea Albă din „al mării negre prund/ Ler, Doamne, Ler”, „mănăstirea cu nouă altare/ Hoi Leronda Lerului Doamne”, construită de mândrul Soare, „Nici de largă nu-i prea largă/ Făr-cuprinde lumeantreagă”... Pentru a ajunge la
Shakespeare și colindele românilor by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/2971_a_4296]
-
a fiecărui cuvânt aparent banal al textului, ca să poată înțelege de ce atât de nevinovate cuvinte au putut părea cenzurii comuniste subversive și cititorului român incendiare. Unele cuvinte erau explicate prin mici povestiri ale unor întâmplări reale sau doar circulând în folclorul bucureștean (cuvântul pisici pus în legătură cu demolarea Spitalului Brâncovenesc, Cântarea României cu o adevărată definire a fenomenului), altele erau descrierea unor cutume ținând de istoria comunismului (întâmplări la aeroport, stegulețe, portrete cunoscute, lupta popoarelor pentru pace) sau a vieții cotidiene în
A convinge și a manipula by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/2982_a_4307]
-
scrise cu alte prilejuri și slujind altor motivații, dau senzația de corp străin în armonia întregului. Prezența lor e oțioasă și aduce a gratuită îndopare a conținutului. Chiar lăsate deoparte, ele nu aduc impietate viziunii maniheiste. O figură ambiguă a folclorului românesc este solomonarul, genul de șaman înzestrat cu puteri nefirești, al cărui rol e de a influența fenomenele meteorologice, împotrivindu-se astfel demonilor climatici. Solomonarul e vraciul cu înfățișare de sihastru cerșetor, călătorind pe nori spre a căuta balaurii cerului
A călări pe nori by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3009_a_4334]