5,879 matches
-
Acum trebuie scos în evidență faptul că pentru a păstra autenticitatea dansurilor din vetrele folclorice Muntenia, Oltenia,Moldova Ardeal,Oaș cât și pentru brâurile argeșene sau călușul oltenesc,trebuia să avem și costumele adecvate fiecărei suite de dansuri din zona folclorică respectivă. Deoarece județul Vâlcea nu dispunea de astfel de costume și accesorii a fost necesar să se facă eforturi deosebite pentru procurarea lor,și aduse din zonele folclorice reprezentate în dansurile din ansamblul nostru.În spiritul adevărului trebuie arătat că
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
trebuia să avem și costumele adecvate fiecărei suite de dansuri din zona folclorică respectivă. Deoarece județul Vâlcea nu dispunea de astfel de costume și accesorii a fost necesar să se facă eforturi deosebite pentru procurarea lor,și aduse din zonele folclorice reprezentate în dansurile din ansamblul nostru.În spiritul adevărului trebuie arătat că ne aflam în fața unui paradox comic și anume că aveam pregătit un spectacol de peste două ore,însă nu dispuneam de costumele necesare pentru fiecare suită de dansuri. În
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
ca; Albania, Grecia,Italia, Franța, Portugalia,Spania, Armenia, Cipru, Rep.Moldova, Ucraina, Turcia, Mexic și altele,s-au arătat interesate și chiar au participat la festivalul nostru ,un interes deosebit in rândul iubitorilor de folclor de pe meleagurile noastre prezentând Ansamblul Folcloric din Mexic prin varietatea dansurilor și coloritul costumelor. La următoarele edițiiaceastă manifestare deosebită a căpătat un binemeritat caracter internațional purtând denumirea generică de “Festivalul Internațional de Folclor Cântecele Oltului” Revenind la activitatea Ansamblului de cântece și dansuri “Doina Oltului vom
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
întrecut în elogii la adresa noastră. Acum după atâția ani,trebuie să recunoaștem că ne mișcă un sentiment de nostalgie la amintirea multelor trăiri, eforturi și împliniri care ne-au marcat viața în peste două decenii de activitate sub egida “ANSAMBLULUI FOLCLORIC DE CÂNTECE ȘI DANSURI AL CASEI DE CULTURĂ DIN CĂLIMĂNEȘTI”. Și ca să fiu și mai înțeles ce am vrut să exprim în ultimele rânduri, aș vrea cu toată modestia să redau emoțiile și sentimentele care mă încearcă prin câteva versuri
SCURT ISTORIC AL ANSAMBLULUI DOINA OLTULUI DE NICOLAE GHINOIU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1345 din 06 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365296_a_366625]
-
fier vechi bunurile realizate de tine, sub oblăduirea șefilor lor, împart banii, apoi sunt judecați de ochii lumii și primesc pedepse cu suspendare, adică mulțumesc, la revedere, te chemăm noi când avem nevoie de serviciile tale.” Croitoru e mai puțin folcloric: „Clicile antreprenorilor de carton ale politicienilor nu se îmbogățesc din riscurile pe care și le asumă pe bani proprii, ci din alocările de la buget, iar cei care plătesc impozite și taxe n-au ce face, au ghinionul de a fi
CONDUCEREA LUMII. de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365346_a_366675]
-
Acasa > Cultural > Modele > GETA POSTOLACHE. PRIMITOARE, PĂSTRĂTOARE ȘI DĂRUITOARE A MOȘTENIRII FOLCLORULUI Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1256 din 09 iunie 2014 Toate Articolele Autorului Vor certa specialiștii pe cineva care îndrăznește să considere muzica folclorică moldovenească atât de vastă și cu iubitori atât de înfierbântați încât nu ea ar fi parte integrată a folclorului românesc ci de la ea începe acest folclor...! Să spună cine, ce vrea, dar dacă se dă drumul la muzică, se găsesc
GETA POSTOLACHE. PRIMITOARE, PĂSTRĂTOARE ŞI DĂRUITOARE A MOŞTENIRII FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365457_a_366786]
-
între inime surori! Indiciul acesta este cel la prima vedere: curățenia sufletească, spiritul vulturului, voioșia, sinceritatea, neocolirea, neascunsul... E un om plăcut pe cât îi este de plăcută vocea, un om frumos pe cât îi sunt de frumoase cântecele. În cosmosul spectacolului folcloric e o lună ce albește drumul între umărul pământului și văzduh și împletește între ele cântece de rară plăcere care n-ar lăsa nici pietrei nefericirea, neiubirea, nebucuria, de n-ar fi totuși piatră...! Are un lirism vocal, se simte
GETA POSTOLACHE. PRIMITOARE, PĂSTRĂTOARE ŞI DĂRUITOARE A MOŞTENIRII FOLCLORULUI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365457_a_366786]
-
și gândind la cele văzute și ascultate, putem concluziona, că după zece ani de la organizarea festivalului-concurs „Mugur de dor “, acesta a intrat în tradiția locului, dovedindu-și eficiența în promovarea competiției școlare, pentru afirmarea tinerilor interpreți populari, din toatre zonele folclorice, în scopul conservării diversității temelor folclorice și promovarea acestora pe scena viitorului. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Festivalul Na ional de Folclor Mugur de dor -Poieni, jud.Cluj / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1256, Anul IV
FESTIVALUL NA IONAL DE FOLCLOR MUGUR DE DOR -POIENI, JUD.CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365458_a_366787]
-
ascultate, putem concluziona, că după zece ani de la organizarea festivalului-concurs „Mugur de dor “, acesta a intrat în tradiția locului, dovedindu-și eficiența în promovarea competiției școlare, pentru afirmarea tinerilor interpreți populari, din toatre zonele folclorice, în scopul conservării diversității temelor folclorice și promovarea acestora pe scena viitorului. Al.Florin Țene Referință Bibliografică: Festivalul Na ional de Folclor Mugur de dor -Poieni, jud.Cluj / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1256, Anul IV, 09 iunie 2014. Drepturi de Autor
FESTIVALUL NA IONAL DE FOLCLOR MUGUR DE DOR -POIENI, JUD.CLUJ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1256 din 09 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365458_a_366787]
-
comuna Poenari, județul Argeș, și-au arătat măiestria de a sculpta fluiere și de a cânta la ele. Simfonia Lalelelor de la Pitești este și un simbol al prieteniei între popoare prin prezența persoanelor oficiale din mai multe țări, a ansamblurilor folclorice, a standurilor cu flori, cât și prin cooperarea obținută în cadrul Proiectului European Comenius Regio „Cetățenia Activă” între Grădinița Nr. 14 Pitești, Primăria Pitești și Olanda, având ca scop de a-i învăța pe trecători să confecționeze lalele din carton și
SIMFONIA LALELELOR, PITEŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365491_a_366820]
-
și să te adaptezi lor. Așa au și făcut. Dar mergând la sărbătoarea Târgului de fete, au cunoscut unicitatea acestui mit arhaic românesc, și-au dat seama și de diversitatea, bogăția și frumusețea geniului nostru popular. Mircea Eliade scria: „Creația folclorică este un proces nedisociat de subconștientul uman din toate timpurile. Este un contact direct cu fantasticul”. Târgul este atestat documentar din 1816, dar are o vechime mult mai mare. Există și aici mai multe legende legate de zona muntelui. Și
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
pretutindeni, ca parte a istoriei naționale. Manifestările au fost întregite de participarea la Liturghia Arhierească săvârșită de IPS Ioan Selejan cu prilejul hramului Mânăstirii „Adormirea Maicii Domnului”, o expoziție de icoane pe sticlă, o expoziție de carte cu vânzare, momente folclorice, lansări de carte, dezbateri libere, drumeții. Au participat înalți demnitari ai statului român - în frunte cu președintele Traian Băsescu, membri ai Parlamentelor de la București și Chișinău, lideri ai românilor de pretutindeni, profesori, jurnaliști, cercetători. Conform rezoluției transmise presei la încheierea
EDITORIAL, DE MARIANA CRISTESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 963 din 20 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/365002_a_366331]
-
versul tău viu» (p. 47), cochetează cu micropoemul-haiku / senryu («miros în copaci / verde de Paris galeș / năzdrăvan final» - p. 48 / iha ! în versuri / cu perdeaua norii scunzi / trei cartofi un leu» - p. 51), ori se trezește într-o ironică zariște folclorică, într-o gorjană hăulită la titlu - «helău mama, văleu tata, vă ia soarta cu lopata» (p. 60) - și sorcovită-n conținut (cules din „strigătura peste sat“): cu pețitu’om primi / dar pe urmă greeeu va fi / să alegem dintre doi
ROSTIRI DE ROSTUIRI ÎN DOI de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 849 din 28 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365173_a_366502]
-
la nivelul unei simple exprimări declarative (Paște și Crăciun transformate în evenimente mondene, cu relevanță preponderent gastronomică, sau, mai nou, experimentate prin turism „exotic” sau celebrate „tinerește” în cluburi și discoteci; slujbele de botez, nuntă, înmormântare - privite doar ca exprimări folclorice, cu o prezență a invitaților în continuă scădere la ritualul religios). Cauza majoră a acestor stări de lucruri rezidă în conceperea lumii ca fiind autonomă și, implicit, idolatrizarea ei, și impunerea unui abis între transcendența Divinității și imanența lumii. c
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
credință mântuitoare și erezie, în plan ecclesial” . Nu ne miră acest lucru, atâta vreme cât observăm atât respingerea transcendenței lui Dumnezeu, cât și a contingenței lumii. Se propune o spiritualitate nouă, de tip individualist, dublată de o revalorificare a religiosului de tip folcloric, dând Tradiției doar un simplu rol de transmițătoare a unei moșteniri etno-culturale și, abia în planul al doilea, religioase. O ofensivă fără precedent s-a declanșat recent împotriva lui Iisus Hristos. Confuzia dintre diferitele moduri în care El este perceput
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
surplus, fără grija față de aproapele și fără cuget treaz la propria mântuire, la care bunurile materiale nu pot contribui decât în măsura în care au fost convertite în fapte ale milei trupești și sufletești. i) Confuzia între spiritualitatea ortodoxă și ocultismul păgân, datinile folclorice, superstițiile și magia demonică, divinațiile și ghicitoria de orice fel, inclusiv horoscoapele și astrogramele. Este tipică pentru a ilustra consecințele nefaste ale New Age-ului în România. Omul postmodern este victimă sigură: trăiește drama acestei confuzii, în timp ce declamă, autoritar, că nu
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
public, laureații au recitat din creațiile lor, primind furtunoase aplauze. Spectacolul a continuat cu desfășurarea de forțe a tinerilor artiști din Geoagiu. Mădălina Glonța, elevă în clasa a IX-a, a interpretat două piese pop aflate în topurile internaționale. Ansamblul Folcloric „Germisara“ al Casei de Cultură „I. Budai-Deleanu“ din Geoagiu, condus de Giani Vlad, recent revenit de la un concurs internațional unde a fost premiat, a oferit un spectacol de dansuri folclorice. Soliștii adolescenți Olguța Istici și Răzvan Furdui, dar și Mihai
SĂRBĂTOAREA POEZIEI LA GEOAGIU, REPORTAJ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364955_a_366284]
-
a interpretat două piese pop aflate în topurile internaționale. Ansamblul Folcloric „Germisara“ al Casei de Cultură „I. Budai-Deleanu“ din Geoagiu, condus de Giani Vlad, recent revenit de la un concurs internațional unde a fost premiat, a oferit un spectacol de dansuri folclorice. Soliștii adolescenți Olguța Istici și Răzvan Furdui, dar și Mihai Feher (care, la doar 20 de ani, este director al Casei de Cultură) au impresionat cu vocile lor frumoase și cu repertoriul ales. Spectacolul s-a încheiat cu o reprezentație
SĂRBĂTOAREA POEZIEI LA GEOAGIU, REPORTAJ DE VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364955_a_366284]
-
aromânul Dumitru Caracostea, „critic literar, istoric și teoretician al limbii române, folclorist, profesor universitar, conducător de reviste literare, fondatoral Institutului de istorie și critică literară, membru al Academiei Române”, care este prezent în antologie cu studiul de istorie literară „O frescă folclorică”. Ion Minulescu este ilustrat în aceeași antologie prin poeziile „Spre soare”, „Rugă pentru Duminica Floriilor”, „A XI-a poruncă” și „Poveste scurtă”. Alexandru Busuioceanu a studiat estetica și istoria artei la Viena și a obținut două doctorate, la Roma și
,,POPASURI SCRIITORIEȘTI PE OLT ȘI OLTEȚ, II (2016) – O NOUĂ ANTOLOGIE ALCĂTUITĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1869 din 12 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366411_a_367740]
-
pe care istoria le declară aduse din Thracia,- marile Eleusinii, tragedia și filosofia greacă s-au putut ivi. Ideea religioasă thracică a promovat, așadar, cea mai nobilă eflorescență a spiritului uman.„(Dan Botta, Limite,-eseuri- București, col.” Gândirea, 1936 “.). Filoanele folclorice din literatura și arta românească, obiceiurile, ritualurile și ceremonialurile, întrupate în capodopere nepieritoare, sunt mărturii că în aceste creații există partea cea mai aleasă a omului, “cea nemuritoare “ prin care credința strămoșilor noștri s-a perpetuat în eternitate. În sprijinul
MIRACOLUL PERENITĂŢII TRADIŢIILOR POPULARE ROMÂNEŞTI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366538_a_367867]
-
Deschide catalogul, Cerneala și stiloul, Pune 4 la băiat... -Mie-mi plac fetițele, Jocul și fundițele. -Mie-mi plac băieții, Jocul și studenții! Legătura om-natură, atăt de frecventă în folclorul românesc, oferă de această dată și o surpriză;depășind cadrul obișnuit creației folclorice universale, folclorul copiilor se apropie mult de fabula cultă: Un țânțar milionar Venea de la dispensar Și urla cât putea Că îl doare o măsea. Și de-atunci și de-atunci, Vulpea-i cu papuci. Ursul cu nădragi Umblă după fragi
FOLCLORUL COPIILOR de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366718_a_368047]
-
a trăi sub clopotul orchestrei glorioase pentru oamenii curentului politic e cald și bine oricui, dar ea a ales să străbată calea pe care numai stânca nu se clatină! „O prețuiesc și admir pe Cristina Țopescu!”, mărturisește interpreta de muzică folclorică Maria Șalaru, membru de onoare al Uniunii Naționale Culturale pentru Monarhie. „Dăruie națiunii române trei roade: bucurie, luptă, speranță! Cine o cunoaște, o cercetează, o înțelege, află că îi datoreză rezistența spirituală în fața apăsărilor care-i pot copleși. Cristina Țopescu
CRISTINA ŢOPESCU. TRECUT, SPERANŢĂ, STATORNICIE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/365619_a_366948]
-
2012 este referent principal la cultură, știință și învățământ în Aparatul Președintelui Republicii Moldova, apoi, din 2012 funcționează ca redactor prezentator al emisiunii de etnologie „Dor de izvor” la Radio România Chișinău.Toată activitatea sa artistică este fundamentată de nenumărate expediții folclorice în Basarabia, Ucraina, România și Iugoslavia, precum și de participarea la diverse manifestări științifice din aceste țări. Nu de mică elevație artistică sunt turneele de spectacole de muzică populară și muzică folk în Moldova, Ucraina, România, Ungaria, Iugoslavia, Austria, Italia, Franța
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
-
România, Ungaria, Iugoslavia, Austria, Italia, Franța, Elveția ș.a., nici realizările discografice, albumele muzicale, casetele, CD-urile, multe la număr și apreciabile. Reversul unor astfel de realizări, enumeră într-o spicuire valorică următoarele recompense: Laureat al Festivalului republican al interpreților cântecului folcloric tradițional „TamaraCiobanu” (ediția II), Chișinău, (premiul (II), 1991; Marele Premiu la Festivalul Internațional de muzică folk „Galbenă gutuie” (secțiunea interpretare), Chișinău (ediția 1), 1991; Laureată a Concursului Republican de Romanțe „Crizantema de argint”, (Premiul special al Ministerului Culturii), 2004; Premiul
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]
-
Salonului muzical de la Biblioteca „Onisifor Ghibu” din Chișinău, de Director de program la seria de albume audio „Fonoteca de aur” cu muzică populară autentică din Republica Moldova (În 2003 a fost lansat primul album „Ici în vale la izvoare” cu ansamblul folcloric „Tălăncuța”, editura „Etnomuzic”), de organizator al Festivalului Concurs al Cântecului Patriotic „Hai să dăm mînă cu mînă” 2005, de coordonatoral Festivalului de obiceiuri calendaristice„Duminica, la Florii”,Cîșlița Prut, Giurgiulești-Cahul, de expert național la proiectul: „Activități culturale transfrontaliere - premisă a
MARIA MOCANU. NĂSCUTĂ ÎNTR-O ZI PREVIZIONARĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365712_a_367041]