1,316 matches
-
specii folclorice precum balada, colinda, cântecul bătrânesc ori la specificul unor zone și obiceiuri. În 1979 a apărut Dicționarul literaturii române de la origini până la 1900, lucrare de referință în domeniu, care cuprinde 1311 articole privitoare la autori, traducători, cronicari, copiști, folcloriști, specii folclorice, opere anonime, reviste și ziare, societăți literare. Este vorba de cea dintâi sinteză de amploare pentru perioada respectivă, cu o structură riguroasă, cu informații exacte și, de multe ori, ignorate până la data publicării ei. Specificul literar este înțeles
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]
-
Unii cercetători sunt redactori-șefi, redactori-șefi adjuncți sau membri în colectivele redacționale ale unor publicații academice, universitare ori profesionale, atât din țară, cât și de peste hotare. După ce au alcătuit unul dintre cele mai bogate fonduri de documente etnofolclorice din țară, cercetătorii folcloriști au trecut la realizarea unor monografii tematice, unele vizând zone precum valea Șomuzului Mare sau Tecuciul, altele privind obiceiuri și ceremonialuri calendaristice ș.a.m.d. Totodată, rezultatele cercetărilor sunt prezentate în ședințe de comunicări lunare, în sesiuni științifice anuale, cu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287559_a_288888]
-
, Alexandru I. (4.XII.1921, Valea Stanciului, j. Dolj), folclorist. Este fiul Mariei (n. Dobrotescu) și al lui Ion Amzulescu, țărani. Face studii secundare la Craiova (1930-1938) și studii universitare la Facultatea de Litere din București (1938-1942), devenind doctor în filologie al Universității din București (1968) cu teza Balada populară
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
sectorului de folclor (1971-1983). A fost redactor-șef al „Revistei de etnografie și folclor” (1980-1985) și membru în colegiul de redacție al revistei „Datini”. Colaborează și la „Demos” (Berlin), „Limbă și literatură”, „Memoriile Comisiei de folclor”. În generația sa de folcloriști, A. se distinge prin volumul și calitatea lucrărilor, ilustrându-se atât în cercetările de teren și textologie, cât și în studiile monografice și în propunerile de sinteză novatoare (teoretică și practică). Primul său exercițiu folcloristic, izvorât din cercetarea pasionată de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285330_a_286659]
-
, Gheorghe C. (19.IX.1938, Dăieni, j. Tulcea - 26.VII. 2005, Horia, j. Tulcea), folclorist. Este fiul Marioarei (n. Matei) și al Constantin Tudor Mihalcea. După studii teologice la Buzău (1952-1957) și la București, la Institutul Teologic (1966-1972), este profesor de limba și literatura română și preot la Horia, județul Tulcea (1961-1986), profesor de limbile
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288133_a_289462]
-
de idei morale al căror sens s-ar fi pierdut."7 Gândit, întotdeauna, în "antiteză" cu ceva sau ca "reziduu" a ceva, mitul a avut diferite accepțiuni: * O transformare fantezistă a unor evenimente istorice reale (de la Euhermus la istorici și folcloriști moderni); * Un limbaj "poetic" prin care sunt exprimate cunoștințe despre lumea fizică și socială (de la Theagenes din Regium și Lucretius la Lang, Tylor, Frazer); * O alegorie prin care sunt prezentate valori morale (de la Diodor din Sicilia și Denis din Halicarnas
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
de funcționare, acte de mare valoare. Ea era înființată cu aprobarea Casei Școalelor cu ordinul nr.35478/1931, iar inițiatorii constituirii erau tinerii Gh. I. Micu, Ion C. Vlasie, Vasile Necula, Nicolae Mihai, Vasile Bocan, Gh. Hârtopeanu, I. Catană ș.a. „Folcloristul Iuliu A. Zanne era foarte bine cunoscut celor din Băsești și împrejurimi" se spune în numerele 4-5 ale foii „ Glasul nostru ", care, începând cu numărul 2 apărea în patru pagini. Iuliu A. Zanne (18551924), între anii 1895-1903 a tipărit „Proverbele
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
diferite 70 probleme, ghicitori și șarade " pentru care dezlegătorilor li se acordau premii în cărți. De asemenea, avea ca obiectiv „ informarea cititorilor cu știri despre lucruri și fapte de mare importanță, atât din țara noastră cât și din alte țări". „Folcloristul Iuliu A. Zanne se spune în publicație (1-25 decembre 1931) a adunat proverbele tuturor românilor existenți pe suprafața pământului și le-a tipărit în zece mari volume. Pentru aceasta i-a trebuit ani întregi de cercetare, ani întregi a întreținut
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Cazimir, Al. Cazaban, Victor Ion Popa, Theodor Roseu, I. Mihail, Gheorghe Arteni („Scriitorul Virgil Caraivan"), Anton Romila („O figură originală: Moș Virgil Caraivan"), „I. Catană („Tovărășie"), Ioan D. Sandu („Spre progres"), Ioan Chichiță („Cooperația este scăparea"), Nicu Delabăsești („Un uitat folcloristul Iuliu A. Zanne") etc. Mai semnau articole: preot Ioan Dănilă de la Horga, Florin Cherinback, inginer agronom, Victor Al. Glinsky, învățător („Ce-ți dorim noi ție dulce Românie"), Petre Marinică, Iosif N. Dumitrescu, V. Măgureanu, dr. I. Arteni de la spitalul Ungheni-Iași
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
broaște"; 1901 „Povestea norocului", legenda „De ce cântă cucul numai la Sânzenie" etc.; 1907-1908 evocarea „Cum se făcea șezătoarea mai înainte vreme", „Plugușorul"-, la revista „Ion Creangă" de la Bârlad, în anul 1908 Al. Vasiliu este ales în comitetul diriguitor al Societății folcloriștilor din România care îl avea ca președinte pe Artur Gorovei. În urma recomandării lui Gh. I. Kirileanu, ca „unul din cei mai buni folcloriști români" la acea dată, la 25-28 martie 1908, Secțiunea Literară a Academiei Române aprobă raportul lui Titu Maiorescu
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
revista „Ion Creangă" de la Bârlad, în anul 1908 Al. Vasiliu este ales în comitetul diriguitor al Societății folcloriștilor din România care îl avea ca președinte pe Artur Gorovei. În urma recomandării lui Gh. I. Kirileanu, ca „unul din cei mai buni folcloriști români" la acea dată, la 25-28 martie 1908, Secțiunea Literară a Academiei Române aprobă raportul lui Titu Maiorescu prin care propune tipărirea culegerii lui Al. Vasiliu care apare sub titlul „Cântece, urături și bocete de-ale poporului", la București în 1909
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
într‐un atelier, fost pe vremuri grajd, în care dormeau, luau masa și făceau și școală. Bucătăria era în poiata găinilor, iar celelalte lucruri, averea copiilor, grămădită pe unde s‐a putut...” Foto: Mihai Lupescu, directorul Orfelinatului „Pr. Ferdinand” Zorleni, folclorist, membru al Academiei Bârlădene, colaborator al folcloristului Simion Florea Marian. * Calendarul Tutova pe anul 1888 Conținea pe lângă materia calendaristică, tarifele scrisorilor și imprimatelor, mandatelor poștale, scrieri literare și amuzante. Calendarul Tutova pe 1888, anul I, care cuprindea și scrieri literare
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
în care dormeau, luau masa și făceau și școală. Bucătăria era în poiata găinilor, iar celelalte lucruri, averea copiilor, grămădită pe unde s‐a putut...” Foto: Mihai Lupescu, directorul Orfelinatului „Pr. Ferdinand” Zorleni, folclorist, membru al Academiei Bârlădene, colaborator al folcloristului Simion Florea Marian. * Calendarul Tutova pe anul 1888 Conținea pe lângă materia calendaristică, tarifele scrisorilor și imprimatelor, mandatelor poștale, scrieri literare și amuzante. Calendarul Tutova pe 1888, anul I, care cuprindea și scrieri literare și amuzante, apărea tot la tipografia Cațafany
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
limbă, literatură și artă populară, cu apariție o dată pe lună, editată în anii 1928‐ 1929 de către preotul P.G. Savin - Jorăști Covurlui, la Tipografia C.D. Lupașcu din Bârlad, strada Ștefan cel Mare. În cuprinsul numărului 6 / 0ctombrie 1928 citim: 304 editorialul: Folcloriștii noștri Pompeiu Hossu Longin, născut la 30 august 1897, în comuna Cormenin, plasa Ileanda Mare, județul Someș; „Studii și cercetări” de C. Enescu - Bughea; „Datine și credințe” de Const P. Beldie, Ion C. Mara, Ion N. Niculescu - Vătășoiu, Ionel I.
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
s‐au 305 mirat că așa de tânăr stingându‐se, a rămas cu o valoroasă operă în patrimoniul național”... G.G. Ursu din „Jurnal literar” ‐ Bârladul odinioară și astăzi. În Vremea nouă Vaslui, nr.110/28 iunie 1968. Vezi „Medalion. Un folclorist pasionat: Tudor Pamile ” de Constantin Parfene. * Părintele econ. Petru G. Savin din Jorăști - Covurlui n‐a fost numai conducătorul publicației Doina. Alături de alți entuziaști Petru G. Savin a făcut parte din comitetul de conducere a publicației Tudor Pamile, revistă de
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Lupescu, a întemeiat revista „Ion Creangă ”, un adevărat tezaur al literaturii noastre”... „Ion Creangă - o însemnată revistă de folclor” - de Constantin Parfene, în Vremea nouă Vaslui din 18 august 19 68. * Neinspirat a fost Ion H. Ciobotaru, când în prezentarea folcloristului Simion Florea Marian în Dicționarul Literaturii Române de la origini până la 1900, editura Academiei, 1979, a omis să prezinte colaborarea acestuia cu folclo riștii de la revista Ion Creangă din Bârlad: Tudor Pamfile și Mihai Lupescu. Mai ales că directorul Orfelinatului agricol
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
Mai ales că directorul Orfelinatului agricol de la Zorleni - Bârlad - Mihai Lupescu - a publicat folclor în colaborare cu S.Fl. M. (Legendele Maicii Domnului), bogatele sale colecții de obiceiuri, tradiții, basme, superstiții, strigături, proverbe, descântece, medicină populară, stându‐i la dispoziție folcloristului bucovinean. Mărturie stau , fără a fi relevate, scrisori in edite dintre cei doi, aflate în arhiva „Fondului memorial - documentar” S. Fl. M. de la Suceava, referitoare la „Povestea Maicii Domnului”, manuscrisul „Omul ca iarba, zilele lui ca floarea câmpului...” referitoare la
Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
-
, Alexandru (8.VIII.1906, Medgidia - ?), folclorist, istoric literar și publicist. Urmează școală primară în localitatea natală, apoi liceul la Constantă și la Silistra (bacalaureat în 1926). Absolvent al Facultății de Litere din București (1930), își susține doctoratul tot la București (1936). Din 1928 până în preajma celui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287604_a_288933]
-
MOISE, Ilie (13.II.1948, Cut, j. Alba), folclorist. Este fiul Susanei (n. Hârjoc) și al lui George Moise, țărani. După studii universitare de limba și literatura română la Cluj (1967-1972), devine metodist la Centrul de Îndrumare a Creației Populare și a Mișcării Artistice de Masă (1972-1975), inspector la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288207_a_289536]
-
, Victor (2.VI.1933, Lipcani, j. Edineț), folclorist. Este fiul Olgăi și al lui Mihail Gațac. A absolvit Facultatea de Litere a Universității de Stat din Chișinău (1955) și a făcut aspirantura la Institutul de Literatură Universală al Academiei Ruse. A fost colaborator științific la secția de folclor
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287173_a_288502]
-
RĂDULESCU-CODIN, Constantin (1.XI.1875, Zgripcești, j. Argeș - 29.III.1926, Priboieni, j. Argeș), folclorist. Este fiul Stanei și al lui Radu Uța, țărani. Face clasele primare în satul natal și la Pitești, iar Școala Normală la București și la Câmpulung (1891-1896), timp în care se formează sub îndrumarea profesorului de limba și literatura română
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
al lui B. P. Hasdeu. Din 1897 a fost învățător în comuna argeșeană Priboieni și apoi revizor școlar al județului Muscel (1914-1926). A condus publicațiile „Prietenul nostru” (1911-1916, 1923-1926), „Gazeta țăranilor din Muscel” (1920-1921) și „Revista pentru popor”. Debutează ca folclorist în 1896, publicând o poezie populară în „Convorbiri literare”, și editorial în același an, cu volumul Din Muscel. Cântece poporane. Colaborează la „Albina”, „Ion Creangă”, „Neamul românesc literar”, „Sămănătorul”, „Ramuri”, „Șezătoarea”, „Foaia interesantă” ș.a. Culege proză populară, îndeosebi legende, pe
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
cu vorbă, așa cum le-am auzit din gura povestitorilor, și la foarte puține povești n-am putut da pe lângă fondul - care e nealterat - forma așa cum am auzit-o; am căutat să le scriu totuși în felul cum le spun povestitorii.” Folcloristul se apropie în colecția alcătuită încă din 1913, rămasă în manuscris și apărută postum, Literatură populară, volumul I: Cântece și descântece ale poporului (1986), de exigențe ale cercetării moderne a creației populare, îndeosebi prin atenția acordată culegerii mai multor variante
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
poporului, îngr. Ioan Șerb și Florica Șerb, pref. Dan Simonescu, București, 1986. Repere bibliografice: I. Bianu, „Comorile poporului. Literatură, obiceiuri și credințe”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXIX, 1906-1907; Vasile Bogrea, „Muscelul nostru”, DR, 1922-1923; Dan Simonescu, În amintirea folcloristului C. Rădulescu-Codin, „Șezătoarea”, 1927, 1-2; M. Robea, C. Rădulescu-Codin - un pasionat și harnic folclorist, „Cultura poporului”, 1956, 5; Dan Simonescu, Folcloristul C. Rădulescu-Codin, REF, 1958, 4; D. Udrescu, Învățători de altădată, ARG, 1968, 1; Bârlea, Ist. folc., 383-387; Silvestru Voinescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]
-
I. Bianu, „Comorile poporului. Literatură, obiceiuri și credințe”, AAR, partea administrativă și dezbaterile, t. XXIX, 1906-1907; Vasile Bogrea, „Muscelul nostru”, DR, 1922-1923; Dan Simonescu, În amintirea folcloristului C. Rădulescu-Codin, „Șezătoarea”, 1927, 1-2; M. Robea, C. Rădulescu-Codin - un pasionat și harnic folclorist, „Cultura poporului”, 1956, 5; Dan Simonescu, Folcloristul C. Rădulescu-Codin, REF, 1958, 4; D. Udrescu, Învățători de altădată, ARG, 1968, 1; Bârlea, Ist. folc., 383-387; Silvestru Voinescu, Argeșeni în spiritualitatea românească, Pitești, 1980, 94-99; Ion M. Dinu, Figuri de dascăli argeșeni
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289107_a_290436]