1,316 matches
-
(n. 10 iunie 1853, Reteag, districtul Năsăud - d. 3 aprilie 1905, Reteag) a fost un pedagog, prozator, publicist și folclorist, reprezentativ pentru epoca sa, apreciat de Ion Mușlea drept „cel mai mare folclorist al Ardealului.” A urmat școala din Reteag, două clase de gimnaziu la Năsăud (1864-1867), cursurile Preparandiei (Școlii Normale) din Gherla și Deva (1870-1871). Timp de douăzeci de ani a activat ca învățător în localități din mai multe districte și comitate
Ion Pop-Reteganul () [Corola-website/Science/307655_a_308984]
-
(n. 1887, Brăila - d. 1918) a fost poet, fin literat și remarcabil om de cultură, stins din viață prematur, la 31 ani, pe care academicianul Perpessicius îl evocă cu multă căldură, acordându-i înalta s-a prețuire. Dialectolog, filolog, folclorist și clasicist remarcabil, autor al unui important studiu despre "Graiul din țara Oltului", distins cu premiul "Hillel" al "Universității din București" - în aceeași măsură în care a fost și un talentat critic și poet - elev preferat al lui Ovid Densușianu
Titu Dinu () [Corola-website/Science/306957_a_308286]
-
și consilier municipal. În anul 1992 a înființat rețeaua Radio Transilvania, iar în anul 2002 a înființat Editura Arca. s-a născut la data de 14 ianuarie 1937 în Lăzăreni, județul Bihor, unde părinții săi erau învățători. Este fiul reputatului folclorist și publicist Ion Bradu. La absolvirea Colegiului Național „Emanuil Gojdu” din Oradea (1954) se înscrie la Facultatea de filologie a Universității de Stat București, la Secția de Literatură și Critică Literară pe care o termină în 1959 când revine la
Mircea Bradu () [Corola-website/Science/307793_a_309122]
-
Gruber, a lui A. D. Xenopol și a lui Grigore Alexandrescu în 1892 (la rugămintea fiului scriitorului, Constantin). A doua astfel de ediție a făcut parte și din prima ediție completă a operelor lui Creangă, publicată între 1902 și 1906 de către folcloristul Gheorghe T. Kirileanu. Rezultatul muncii lui Creangă a fost remarcat pentru contextul său lingvistic relativ izolat, adesea bazat pe elemente obscure din vocabularul românesc, adoptând formulări populare, arhaice și regional-moldovenești. Asemenea elemente au făcut din "Amintiri din copilărie" o carte
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
a aborda problematica structurii societății rurale românești din Moldova, o societate relativ mai înstărită, datorită activităților în domeniul industriei textile, decât Muntenia, concluzionând că: „dacă ne gândim la satele de bordeie din lunca Dunării, aici ne aflăm în altă țară”. Folcloristul și criticul Marcu Beza a folosit opera ca material de studiu asupra folclorului românesc, a varietăților sale și a impactului său, observând că episodul în care cântăreții din buhai sunt goniți de gospodarii furioși arată că unii țărani preferau o
Amintiri din copilărie () [Corola-website/Science/307831_a_309160]
-
este denumirea atribuită prin Hotărârea Guvernului României nr. 742/2003, art. 18 lit. instituției ce purta numele de Muzeul Satului, o creație a folcloristului și sociologului Dimitrie Gusti. Muzeul a fost inaugurat la 10 mai 1936, în prezența regelui Carol al II-lea al României, iar pentru public, pe 17 mai 1936, fiind în prezent una dintre cele mai mari atracții turistice ale Bucureștiului
Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti” () [Corola-website/Science/302254_a_303583]
-
comunei Șerbănești este Titi Peligrad (2016), ales din partea Partidul Social Democrat, viceprimar este Florea Ispas, din partea PSD, în timp ce secretarul comunei este Florin Ilie. Consiliul Local este unul bicolor, compus din 11 consilieri, grupați astfel: Dumitru Caracostea - critic, istoric literar și folclorist Dumitru Popovici - critic și istoric literar Dumitru Caciona - inginer agronom de elită, poet clasic aromân (alias Tache Caciona) Teiu Păunescu - senator Anual, începând din 2010, are loc la Șerbănești, pe 20 iulie, în ziua de Sfântul Ilie, manifestarea culturală ”Sărbătoarea
Comuna Șerbănești, Olt () [Corola-website/Science/302022_a_303351]
-
(n. ianuarie 1830, București — d. 21 noiembrie, sau 27 noiembrie după alte surse, 1887), a fost un editor, folclorist, povestitor, scriitor și tipograf român. Este cunoscut mai ales datorită activitații sale de culegător de basme populare românești pe care le-a repovestit cu un har remarcabil. s-a născut în ianuarie 1830, la București, în mahalaua Pescăria Veche, în
Petre Ispirescu () [Corola-website/Science/302067_a_303396]
-
a apărut și "Snoave sau povești populare", iar în 1876, "Ispravele și viața lui Mihai Viteazul". După ce a rămas unic asociat al imprimeriei sale, Ispirescu a redenumit-o "Tipografia Academiei Române". Activitatea sa a fost subiectul unui articol elogios scris de folcloristul evreu Moses Gaster și publicat în "Magasin fur die Literatur des Auslandes". În 1879, editura sa a imprimat o colecție de basme culte ce reprezentau prelucrări în limbaj autohton ale unor mituri ale folclorului universal și ale unor fragmente din
Petre Ispirescu () [Corola-website/Science/302067_a_303396]
-
(18 august 1941, Crasna Putnei, Storojineț, Ucraina, d. 26 iulie 1969, Crasna) a fost un poet, prozator, profesor, publicist, ziarist, folclorist și muzician român, angajat activ în lupta pentru eliberarea teritoriilor românești aflate sub ocupația sovietică. s-a născut la 18 august 1941 la Crasna Putnei, pe Valea Siretului, în județul Storojineț, într-o familie de reprezentativi gospodari și meseriași români
Ilie Motrescu () [Corola-website/Science/302407_a_303736]
-
(n. 20 octombrie 1872, Avdela, Grecia - d. 20 ianuarie 1943, Silistra, Bulgaria) a fost un lingvist, filolog și folclorist român de origine aromână (macedoromână), un neobosit culegător de folclor și cercetător în domeniul aromânei, editor al celor mai vechi texte aromânești. Clasele primare le-a făcut în comuna natală, Avdela, iar cursul secundar în Bitolia. În 1891 devine student
Pericle Papahagi () [Corola-website/Science/302889_a_304218]
-
(n. 18 noiembrie 1907, satul Glod, comuna Strâmtura, Județul Maramureș - d. 8 octombrie 2000, București), a fost un folclorist, antropolog cultural și etnolog român, renumit cercetător al culturilor din sud-estul Europei, laureat al premiului Herder (1967), membru de onoare al Academiei Române (2000). S-a născut la data de 18 noiembrie 1907 în satul Glod, comuna Strâmtura, județul Maramureș, provenind
Mihai Pop () [Corola-website/Science/302912_a_304241]
-
împreună cu Anton Golopenția grupul de cercetări sociologice în plasa Dâmbovnic, județul Argeș, rezultatele acestei anchete de teren fiind publicate trei ani mai târziu, în revista „Sociologie românească”. Între membrii echipei se numărau sociologul Miron Constantinescu, etnograful N. M. Dunăre și folcloristul Ovidiu Bârlea. În 1942 obține titlul de doctor în filologie la Universitatea din Bratislava, cu teza "Cuvinte compuse de origine veche slavă bisericească în vechea limbă scrisă", lucrare elaborată sub îndrumarea științifică a lui M. Weingart și susținută apoi cu
Mihai Pop () [Corola-website/Science/302912_a_304241]
-
M. Weingart și susținută apoi cu I. Stanislav. În anii celui de-al Doilea Război Mondial (1941-1944) a fost numit atașat cultural la ambasada română din Bratislava. Îndepărtat din învățământ în 1948, s-a ocupat, începând cu anul 1949, împreună cu folcloristul Harry Brauner, de organizarea Institutului de Folclor din București Între 1949-1954 lucrează în calitate de coordonator al activității științifice în cadrul nou înființatului Institut de Folclor, ajungând apoi director adjunct științific (între 1954-1965) și, ulterior, director al Institutului de Etnografie și Folclor (într-
Mihai Pop () [Corola-website/Science/302912_a_304241]
-
Cantemir le numea cu unul dintre epitete, "Frumoasele", simplificându-le funcția mitologică la domeniul erotic și considerându-le deci niște „Nimfe ale aerului, îndrăgostite cel mai des de tinerii frumoși” Mitul Ielelor este de origine incertă. Etimologiile speculate de mulți folcloriști sunt oarecum fanteziste, întrucât "Iele" nu este un nume, ci pronumele personal, la persoana a treia, plural, feminin "ele" (sinonim în alte regiuni cu "Dânsele"); numele lor, real tainic și inaccesibil, este înlocuit cu simboluri atributive clasificate, de obicei, în
Iele () [Corola-website/Science/299510_a_300839]
-
() a fost un critic, istoric literar și folclorist român. Este considerat a fi, alături de Tudor Vianu, unul dintre cei mai mari stilisticieni ai literaturii române. În pofida vârstei sale înaintate, a fost arestat de autoritățile comuniste în anul 1950 și ținut la închisoare timp de cinci ani ca deținut
Dumitru Caracostea () [Corola-website/Science/298999_a_300328]
-
- Dumitru S. Panaitescu (n. 21 octombrie 1891, Brăila — d. 29 martie 1971, București) a fost un istoric și critic literar, folclorist, eseist și poet român, cercetător și editor al operei eminesciene, membru titular al Academiei Române. S-a născut la Brăila, la 21 octombrie 1891, ca al doilea fiu al lui Ștefan Panait, muncitor, originar din Ianina, și al Elisabetei Panait, născută
Perpessicius () [Corola-website/Science/299023_a_300352]
-
Hossu (viitorul Cardinal), au consemnat buna rânduială și meticulozitatea preotului. Preotul Vasile Coșbuc a fost contemporanul, nicidecum pasiv, al activității echipelor regale în Leșu. Personalități de marcă, prezente frecvent în Leșu timp de câțiva ani, precum sociologul Dimitrie Gusti sau folcloristul Constantin Brăiloiu, au poposit adesea în casa parohială, având în persoana preotului Vasile Coșbuc un sprijin permanent. Colaborarea preotului cu Reuniunea Mariană, care avea drept scop promovarea învățământului năsăudean, se înscrie în cadrul cultural general în care se desfășoară activitatea preotului
Istoria parohiei din Leșu () [Corola-website/Science/304177_a_305506]
-
ale Barocului. Ghidându-ne după codice, în viața muzicală a epocii pare să fi coexistat o mare diversitate a preferințelor. Deși materialele culese cel mai probabil aparțin de mediul orășenesc, melodiile unor dansuri românești prezente în codice au atras atenția folcloriștilor români. De interes s-a dovedit a fi marcarea provenienței unor piese („dans valah” - "Olah Tancz", „dans din Nireș“ - "Nyiri Tancz"), cât și confirmarea răspândirii unor dansuri practicate și azi - este cazul „dansului lui Lazăr Apor” ("Apor Lazar Tancza"), foarte
Codex Caioni () [Corola-website/Science/311547_a_312876]
-
pe 31 mai 1935, în comuna Trușeni, județul Lăpușna, Regatul României, în familia lui Constantin și a Victoriei Madan (născută Grozavu). Ambii părinți ai săi sunt descendenți din vechi familii de răzeși. Pe linia tatălui este rudă cu scriitorul și folcloristul Gheorghe V. Madan. În anul 1958 a absolvit Facultatea de Istorie și Filologie, secția Limba și Literatura Română. Și-a început cariera în 1958 în calitate de colaborator literar la ziarul „Moldova Socialistă”, unde a lucrat timp de doi ani. Următorii zece
Ion Madan () [Corola-website/Science/311722_a_313051]
-
(n. 11 iulie 1855, Brusa, Turcia - d. 14 februarie 1924, București) a fost un folclorist român. Fiul pașoptistului Alexandru Zane, exilat în Turcia, urmează cursurile Școlii Centrale de Ingineri din Paris (1880). A fost inginer de căi ferate la Serviciul de poduri și șosele și subdirector la Serviciul tehnic al Primăriei Capitalei. Discipol al unei
Iuliu A. Zanne () [Corola-website/Science/311151_a_312480]
-
nedormite pentru a aduna și așeza proverbele și zicătorile culese, după alfabet, fiecare numerotat și cu explicațiile necesare, și, mai presus de toate, cât de mult a trebuit să citească, ce adânc cunoscător al scrierilor românești și chiar străine era folcloristul, căci găsim acolo proverbe și zicători din operele tuturor scriitorilor de seamă din acel timp” (Glasul nostru (1-25 decembrie 1931). Despre „Cuconu Janne”, cum îi ziceau țăranii locului, se scriu și alte lucruri interesante. El este „omul care era sculat
Iuliu A. Zanne () [Corola-website/Science/311151_a_312480]
-
(n. 24 februarie 1908, Piatra Neamț — d. 11 martie 1988, București) a fost un folclorist și etnomuzicolog român, de origine evreu, fratele pictorului suprarealist Victor Brauner și al fotografului Théodore (Teddy) Brauner. A fost căsătorit cu artista plastică și folclorista Lena Constante. A fost unul din cei care au descoperit-o pe cântăreața de muzică
Harry Brauner () [Corola-website/Science/311889_a_313218]
-
cu tradițiile de pe Valea Mureșului, întocmind o serie de memorii în care evocă locurile vizitate și oamenii de cultură pe care i-a întâlnit. Printre persoanele pe care le cunoaște în această perioadă se numără: Theodor A. Bogdan (1877-1945) - învățător, folclorist, autor al culegerii intitulate "Ștefan cel Mare, Tradiții legende, balade colinde", doctorul Aurel Moldovan - membru al societății "România Jună", Vasile Berbecaru Muntenescu - preot și poet, întemnițat în Ungaria datorită ideila sale naționale, Iosif ioan Șchiopul, etc. Între anii 1936-1937 scoate
Vasile Netea () [Corola-website/Science/311898_a_313227]
-
sens fiind analiza lui Nicolae E. Idieru. Este de presupus că pictorul ar fi avut la începutul studiilor sale la Buda unele noțiuni despre pictură, deoarece la Brașov este de notorietate că existau deja iconari și zugravi de biserici. După folcloristul Ion Mușlea, la Brașov ar fi existat și iconari care pictau pe sticlă, mult mai experimentați decât în alte părți ale Transilvaniei. Biserica "Sfântul Nicolae" din Scheii Brașovului era la acea dată deja pictată de către familia de zugravi Popp, în
Constantin Lecca () [Corola-website/Science/311240_a_312569]