565,769 matches
-
priveghiare, debutând cu anixandarele mari, precedate de cântarea introductivă Veniți să ne închinăm... Fila de titlu a Ms. greco - românesc nr. 45, caligrafiat de Nicolae Ivanovici, cu începutul anixandarelor Într-o situație asemănătoare sunt unele cărți și manuscrise muzicale din fondul Mănăstirii Sinaia provenind de la unul și același psalt, amintit mai sus, Gheorghe Ucenescu - ucenic al lui Varlaam Barancescu Sinaitul și al lui Anton Pann caligraf și traducător din limba greacă a unui important fond de cântări de cult, considerat deopotrivă
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
unele cărți și manuscrise muzicale din fondul Mănăstirii Sinaia provenind de la unul și același psalt, amintit mai sus, Gheorghe Ucenescu - ucenic al lui Varlaam Barancescu Sinaitul și al lui Anton Pann caligraf și traducător din limba greacă a unui important fond de cântări de cult, considerat deopotrivă de muzicologi și bizantinologi „psalt cu ca mai mare autoritate în Transilvania secolului XIX (...) profesor eminent, folclorist, compozitor, copist caligraf, pictor și miniaturist”<footnote onescu, Gheorghe C. Muzica bisericească în România Dicționar cronologic, București
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
găsim un argument pentru a crede că autorul operației de ștergere a numelui copistului ar fi Varlaam, deoarece aceeași operație de radiere a numelui copistului am întâlnit-o pe un manuscris al lui Visarion de la Mănăstirea Neamț, aparținând în prezent fondului bibliotecii Mănăstirii Ciolanu, nume ce l-am identificat pe baza restului păstrat din însemnarea răzuită și mai ales a scrierii cu cerdac a calității de duhovnic al lui Visarion de la Mănăstirea Neamț. Se impun două observații importante determinate de acest
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
Bucur, unde numărul de inventar este fictiv<footnote Bucur, Sebastian Barbu - Op. cit., pp., pp. 59 60, nr. 21/97. footnote>, respectiv al autorului acestui studiu<footnote Vasile, Vasile Tezaur muzical..., vol. II, p. 101; footnote>; Manuscrisul nr. 59 are în fondul Mănăstirii Sinaia numărul 42; Manuscrisul nr. 60 este cel cu numărul 43 din același fond sinait; Manuscrisul nr. 63 este în prezent în biblioteca chiliei românești Sfântul Ipatie, la fel prezentat succint de Sebastian Barbu Bucur, în volumul citat și
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
60, nr. 21/97. footnote>, respectiv al autorului acestui studiu<footnote Vasile, Vasile Tezaur muzical..., vol. II, p. 101; footnote>; Manuscrisul nr. 59 are în fondul Mănăstirii Sinaia numărul 42; Manuscrisul nr. 60 este cel cu numărul 43 din același fond sinait; Manuscrisul nr. 63 este în prezent în biblioteca chiliei românești Sfântul Ipatie, la fel prezentat succint de Sebastian Barbu Bucur, în volumul citat și în cel de-al doilea catalog amintit<footnote Vasile, Vasile Tezaur muzical..., vol. I, 2007
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
bizantinologului Sebastian Barbu Bucur<footnote Bucur, Sebastian Barbu George Ucenescu și manuscrisele sale muzicale autografe din Muntele Athos; în: Muzica, București, Serie nouă, An XIII, nr. 4 (2), octombrie - decembrie 2002, pp. 136 144; footnote>, Manuscrisul nr. 64 are în fondul Mănăstirii Sinaia numărul 44; Reconstituirea catalogului creației protosinghelului Varlaam poate porni de la documentele de la Sinaia, în care se găsesc câteva dintre „facerile” sale, dar va trebui extinsă în multe alte fonduri monastice și de stat, la loc de cinste situându
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
pp. 136 144; footnote>, Manuscrisul nr. 64 are în fondul Mănăstirii Sinaia numărul 44; Reconstituirea catalogului creației protosinghelului Varlaam poate porni de la documentele de la Sinaia, în care se găsesc câteva dintre „facerile” sale, dar va trebui extinsă în multe alte fonduri monastice și de stat, la loc de cinste situându-se Manuscrisul românesc nr. 4266 din Biblioteca Academiei Române, o psaltichie româno - grecească caligrafiată la Sinaia, în care apare o creație importată a protosinghelului Varlaam de la Mănăstirea Sinaia, datată 1868 Fericit bărbatul
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
dascălului Costache Chiosea, de la Podul lui Șerban Vodă, Ioniță Stoicescu a devenit logofețel la Ministerul Justiției - de unde și adaosul numelui și a fost și este cunoscut în primul rând în calitate de copist al celor trei manuscrise psaltice aflate în prezent în fondul Bibliotecii Academiei Române: Manuscrisul grecesc - românesc 680 un Heruvico-Chinonicar; Manuscrisul grecesc - românesc 2434 Anthologie musicească, ambele scrise pentru Mănăstirea Ghighiu și Manuscrisul grecesc - românesc 3552Tomos al Anthologhiei, scris pentru cântărețul Isaia de la Mănăstirea Căldărușani, astfel că manuscrisul sinait completează lista documentelor
UN VALOROS ŞI INEDIT FOND DE MANUSCRISE MUZICALE DE LA MĂNĂSTIREA SINAIA. In: Revista MUZICA by Vasile Vasile () [Corola-journal/Science/244_a_488]
-
1897- ? ), licențiat în drept la București, a studiat Științele comerciale la Neuchâtel, Elveția. Cunoștea patru limbi. Expert financiar, a lucrat la diferite bănci din București, a fost director al unei societăți de automobile, a lucrat în Ministerul Finanțelor, la Casa Fondului Național al Aviației. A fost un apropiat al lui Enescu, însoțindu-l în calitate de secretar la New York și Buenos Aires. S-a stabilit un timp în Elveția, ocupându-se de „interesele materiale” ale Maesterului. S-a ocupat de vânzarea viorilor maestrului. footnote
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea Viorel COSMA Unul dintre cei mai loviți de soartă muzicieni români a fost fără îndoială, dirijorul, compozitorul și profesorul Ionel Perlea (1900 - 1970). Un infarct în timpul concertului, un atac de congestie cerebrală, urmat de paralizia brațului drept, o
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
de repere și coordonate. Obiectual, DMz este configurabil printr-un limbaj tehnic-compozițional, pe coordonatele de: spațiu - ca intensitate, timbru, înălțime (în aspectele de sunet și acord); timp - ca durată (în aspectele de ritm și pulsație). Ambele subîntind o dimensiune de fond: energia - ca stare sau caracter (în aspectele de dinamică și agogică). Pe plan artistic DMz este un melos (diasonie) alcătuit din mulțimi (discret-finite) de sunete (succesive și/sau simultane) nuanțabile vocal, din perspectiva unei percepții sensibile (psiho-afective). Astfel, în genericul
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
stare de vibrație. Această stare este conținutul care, printr-un fapt intuitiv de limbaj artistic, poate fi nuanțat muzical cu un anume contur/figură melodică. Melodicitatea sau melosul denumește așadar aspectul general de nuanță a unei vibrații lăuntric-necontenite, considerată ca fond (modosonie). Pe analogia (intuitivă) suflet - muzică, diferitele melo-modosonii corespund unui fel sau altul de trăire sau emoție sufletească. Termenul de vocal/vocalizare indică un mod subiectiv al caracterului de fapt artistic, ca atribut specific persoanei-anume. Un melos vocal este un
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
alta. Prin aceasta capătă relevanță principiul de discursivitate-în-cursivitate, în baza căruia devine posibilă unitatea-în-discurs a unei expresii. Tot astfel, considerăm două dimensiuni generice ale Vf: de adâncime și de suprafață. În adâncime se instituie câmpul sau starea vocii formale, ca fond de invarianță sau continuitate. La suprafață se developează discursul sau accentuarea Vf, ca nuanțe de surprindere sau discontinuitate. În aspectul său general Vf este un discontinuu-pe- fond-de-continuu. Trebuie să ținem cont că dimensiunii teoretice de câmp (mod) al Vf îi
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
instrument. Adesea, diferitele moduri de instrumentare muzicală, în aspectele de: articulare instrumentală (staccato, legato); dinamică (p, f, crescendo), tempo (adagio, presto) sau agogică (accelerando, ritenuto) ori chiar de percepție subiectivă (precum etosul unui mod), pot constitui stări de câmp sau fonduri peste care se nuanțează ample secvențe din discursul Vf. Într-o perspectivă și mai generală, câmpul poate fi doar un concept ideatic (un titlu sau tip formal exprimate literar sau simbolic), ceea ce echivalează pe plan sonor cu aspectul de tăcere
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
ceea ce echivalează pe plan sonor cu aspectul de tăcere. La urma urmei (în maximum de adâncime), orice DMz se desfășoară pe/într-un un câmp de liniște, respectiv de inefectivitate sonoră. De aceea considerăm câmpul ca fiind un aspect de fond al Vf, peste care se pot nuanța una sau mai multe înfățișări simultan/succesive, de suprafață. o Reprezentare grafică: formă de undă - proiecție (chip); cuprindere (contur); surprindere (moment) Pe planul unei reprezentări grafice, Vf poate fi imaginată ca formă de
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
se distribuie în raport cu valorile sonore spațiale - pe axa verticală, a registrelor sonore ITH (intensitate, timbru, înălțime)-, și cu cele temporale - pe axa orizontală, a momentelor sau evenimentelor durate (și orientate către sfârșit). Din perspectiva curpinderii ondulare Vf se derulează ca fond (în adâncime) și nuanță (la suprafață). Sub aspectul surprinderii secvențiale Vf prezintă aspectele de câmp sau stare (de adâncime) și de discurs sau accentuare expresivă (la suprafață). • REPERE ale Vf - perspectivă obiectuală / ◦ Profil; ◦ Volum; Masă; ◦ Orizont Ca obiect, Vf se
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
este exprimat convențional (proporțional) ca șaisprezecime, spunem că nivelul de către-sfârșit corespunde acestei valori în sumă de 1 (o șaisprezecime). Însă dacă am avea 3 pătrimi pe do, urmate de 8 optimi, urcând treptat pînă la si, am delimita două fonduri de profil: neutru - suitor, în două trepte de pulsație (lent-repede); și două nuanțe de volum: doime cu punct (suma din 3 pătrimi) - unime (suma din 8 optimi). Observăm că deși profilul indică spre mai-repede-către-sfârșit, volumul se amplifică cu 1 pătrime
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
conjuncte într-o secvență. Înălțimile dintr-un pachet sunt simultane și/sau succesive, însă doar prin conjuncție temporală. Aceasta înseamnă că, exceptând prima articulare a secvenței, oricare înălțime ulterioară survine înainte ca cea anterioară să se fi terminat. Pe acest fond de continuitate rezultă aspectul de variabilitate a masei din cuprinsul unei secvențe. De la începutul secvenței, intervalele temporale între aparițiile înălțimilor succesiv-conjuncte le numim clipe. Echivalând cu 1 numărul duratelor egal-simultane dintr-o secvență, rezultă un număr egal cu cel al
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
de mic (dar mai mult de 1), numărul clipelor dintr-o secvență formează o singură pereche. În general, pentru a vorbi de orizontul interior al unui obiect formal, este necesar ca acesta să prezinte un caracter de variabilitate pe un fond de continuitate, derulându-se în minimum două clipe. Dar și atunci când exprimăm sintetic un profil ale cărui variații subântind totuși o singură direcție (chiar dacă nu avem durate conjuncte), putem spune că ea exprimă un aspect de orizont interior al secvenței
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
Dar și atunci când exprimăm sintetic un profil ale cărui variații subântind totuși o singură direcție (chiar dacă nu avem durate conjuncte), putem spune că ea exprimă un aspect de orizont interior al secvenței pe care o desenează. În concluzie, pe un fond de continuitate temporală sau sintetică, modificările sau variabilitatea unui secvențe condiționează ineluctabil aspectarea orizontului ei interior. N.B. Despre o secvență cu doar o clipă nu se poate spune că are orizont interior. Cel mult are potențialul unui orizont exterior, în
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
mai ample, grupând cele patru repere particulare în perechi de câte două, pe coordonatele de: a) cuprindere ondulară sau undă, ca aspectare în-continuitate: profil - volum; b) surprindere secvențială sau secvență, ca aspectare din- continuitate: masă - orizont; c) de adâncime sau fond, ca repere prime: profil - masă; d) de suprafață sau nuanță, ca repere secunde: volum - orizont; e) intuitiv-subiectivă (relativ unei convenții sau tradiții), ca repere calitative de estetică/stil: profil - orizont; f) rațional-obiectivă (relativ unei științe sau discipline), ca repere cantitative
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
N.B. La suprafață, unisonia nu are relevanță decât contextual, între segmente succesive. Pe plan sonor însă, cântul la unison este specific vocilor instrumentale sau vocale colective, de tip partidă sau compartiment, situație în care unisonia se constituie ca sintaxă de fond, pe latura de adâncime a Vf. b) dacă înfățișările Vf sunt relativ identice, doar în unison ritmic, prezintă o nuanță de omosonie; c) dacă înfățișările Vf sunt diferite absolut sau (doar) ritmic, se relevă nuanța de polisonie; d) dacă înfățișările
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
întrucât acompaniamentul nu poate fi definit în absența referentului (cântecului), el ține de natura aceluiași demers interpretativ, de particularizare în rezonanță, ca mod de susținere sau suport sonor (muzical) a unui cântec. El se relevă astfel și ca extensie (de fond), într-o nuanțare interpretativă a cântecului. Astfel, acompaniamentul constituie o valoare relativă, în raport cu cântecul pe care-l susține. Ca obiect însă, întrucât comportă aspectele formale proprii oricărui DMz, și acompaniamentul este livrabil unei sintaxe. Prin urmare, cântecul acompaniat prezintă o
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
se adaugă ca moduri de interpretare instrumentală, la nivelul expresivității muzicale. Dubla sintaxă a cântecului acompaniat prezintă o aceeași Vf, ale cărei laturi - de adâncime și de suprafață - au fiecare, propria concretitudine sonoră. Din această perspectivă, acompaniamentul reprezintă latura de fond, în vreme ce cântecul se desfășoară pe/la suprafață. Pe plan ideatic (abstract), cântecul acompaniat este o Vf în registru plurivocal, cu tipologie sintaxică categorică de polifonie (în nuanță generică de polisonie). N.B. Se prea poate ca, pe latura de suprafață a
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
Aspecte ale relației timp - operă în actul sonor George Balint În mod curent, când ascultăm o operă muzicală, deja prin adjectivul de muzical îi și prezumăm o valoare estetică. În fond, la scară umană, a fi muzical înseamnă a fi cantabil, adică a putea fi abordat intonațional, printr-o redare vocală. Nu totdeauna însă muzicalitatea este reductibilă cantabilității și nu mereu autorul unei opere muzicale dorește să ne-o prezinte astfel
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]