3,085 matches
-
Criterii de (auto)evaluare a) Grile de evaluare (Cucoș, C., 2002, p. 322-325) - proiectarea lecției: - documentarea științifică și metodică; - identificarea și precizarea obiectivelor; - corelarea între obiective și celelalte elemente; - creativitatea în structurare; - prezentarea estetică - realizarea lecției: - pregătirea condițiilor necesare; - valențele formative și educative; PREDARE - conținutul științific; - caracterul practic-aplicativ; - alegerea și folosirea metodelor de predare-învățare; - îmbinarea formelor de activitate; - integrarea mijloacelor de învățământ; - dozarea timpului; - realizarea evaluării formative - comportamentul profesorului: - organizarea, îndrumarea, conducerea și controlarea activității de învățare; - conduita în relațiile cu
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
și celelalte elemente; - creativitatea în structurare; - prezentarea estetică - realizarea lecției: - pregătirea condițiilor necesare; - valențele formative și educative; PREDARE - conținutul științific; - caracterul practic-aplicativ; - alegerea și folosirea metodelor de predare-învățare; - îmbinarea formelor de activitate; - integrarea mijloacelor de învățământ; - dozarea timpului; - realizarea evaluării formative - comportamentul profesorului: - organizarea, îndrumarea, conducerea și controlarea activității de învățare; - conduita în relațiile cu elevii; - limbajul; - ținuta - autoevaluarea: receptivitatea, autoanaliza, spiritul critic; - relevarea unor indicatori specifici pentru fiecare disciplină, pentru contextul psihopedagogic al lecției; - formularea de sugestii, recomandări b) Criterii
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
și a progreselor școlare a) Evaluarea inițială - se realizează la începutul unui program de instruire; - are ca scop stabilirea nivelului de pregătire a elevilor, a condițiilor în care a ceștia se pot integra în activitatea ce urmează b) Evaluarea continuă (formativă) - se realizează pe parcursul desfășurării procesului de învățământ; - are ca obiective verificarea sistematică a progreselor elevilor, cunoașterea sistematică a rezultatelor, determinând efecte reglatoare asupra activității și ameliorarea ei continuă c) Evaluarea finală (sumativă) - se realizează la sfârșitul unei perioade mai lungi
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
procesul de instruire: teste inițiale, teste finale și teste de progres - model de elaborare (anexa nr. 5) c) Metodele alternative (complementare) de evaluare (Stoica, A., 2001, Dumitriu, C., 2003) Metodele alternative de evaluare prezintă o serie de caracteristici: - au valențe formative: - realizează evaluarea rezultatelor în strânsă corelație cu instruirea/învățarea; - permit evaluarea produsului și a procesului care a condus la obținerea lui; - realizează evaluarea holistică a progresului elevului; - evaluează gradul de realizare a obiectivelor ce vizează aptitudinile, atitudinile, capacitățile, competențele elevului
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
prestigiului; - efectul datorat tendinței centrale - neacordarea de note minime sau maxime; - efectul blând - aprecierea mai indulgentă a subiecților cunoscuți mai bine de evaluator b) Modalități de corectare (Dumitriu, Gh., Dumitriu, C., 2003, Frăsineanu, E., 2003, p. 275): - creșterea ponderii evaluării formative; - corelarea evaluării formative cu cea sumativă; - asigurarea anonimatului probelor scrise; - introducerea unor bareme de notare; - utilizarea probelor standardizate și a testelor docimologice; - prelucrarea statistico-matematică a rezultatelor; - dezvoltarea la elevi a capacităților de evaluare, prezentarea criteriilor și a grilelor de evaluare
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
tendinței centrale - neacordarea de note minime sau maxime; - efectul blând - aprecierea mai indulgentă a subiecților cunoscuți mai bine de evaluator b) Modalități de corectare (Dumitriu, Gh., Dumitriu, C., 2003, Frăsineanu, E., 2003, p. 275): - creșterea ponderii evaluării formative; - corelarea evaluării formative cu cea sumativă; - asigurarea anonimatului probelor scrise; - introducerea unor bareme de notare; - utilizarea probelor standardizate și a testelor docimologice; - prelucrarea statistico-matematică a rezultatelor; - dezvoltarea la elevi a capacităților de evaluare, prezentarea criteriilor și a grilelor de evaluare; - verificarea ritmică a
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
Dumitriu, C., 2003): - modernizarea metodelor de evaluare: creșterea calităților tehnice, diversificarea lor; - înlocuirea evaluării subiective nerelevante cu evaluarea calitativă: accent pe evaluarea capacităților, competențelor; - înlocuirea probelor de evaluare clasice cu teste de evaluare obiective; - modificarea raportului dintre evaluarea sumativă și formativă; - stabilirea unui echilibru între probele orale și scrise; - promovarea metodelor alternative; - realizarea concordanței dintre procedurile de evaluare și obiective, conținuturi; - formarea și dezvoltarea competenței docimologice a cadrelor didactice; - dezvoltarea metodologiilor de evaluare specifice examenelor de admitere și certificare în învățământ
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
următoarele afirmații. În cazul în care apreciați că afirmația este adevărată, încercuiți litera A; dacă apreciați că afirmația nu este adevărată, încercuiți litera F. A F 1. Aprecierea reprezintă una din funcțiile principale ale evaluării. A F 2. Evaluarea continuă (formativă) se realizează la sfârșitul unei perioade mai lungi de instruire. A F 3. Probele practice evaluează capacitatea elevilor de a aplica anumite cunoștințe teoretice, priceperile și deprinderile practice ale elevilor. A F 4. Testul docimologic reprezintă o metodă alternativă de
Teoria și metodologia instruirii și a evaluării: ghid pentru seminar by Sacară Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/1796_a_92287]
-
portofoliul de practică pedagogic în fața metodicienilor desemnați de Consiliul facultății și agreați de Departamentul pentru Pregătirea Personalului Didactic. Aprecierea se va face cu note de la 1 la 10. Se va urmări dacă au fost punctate de către studenții practicanți următoarele activități formative și aprofundări care vor fi considerate esențiale pentru a atinge un nivel minimal necesar competenței didactice (Jinga, 2005; Frumos, 2008:129): asistențele și observarea la orele mentorului; asistențele la orele colegilor; proiectarea activităților didactice elementare/lecțiile în colaborare cu mentorul
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
didactic, indiferent de extensie/durata sa temporală (lecție, unitate de învățare, semestru, an școlar) trebuie să fie un act creativ din partea autorului acesteia, să reflectă cerințele impuse prin curriculum național, particularitățile de vârstă ale grupului educat și să fie stimulativ, formativ, asigurând transferul/formarea competențelor transversale în timp. Pentru început realizăm o analiză a curriculum ului național, specific clasei a V-a (TC), care cuprinde sistemul de competențe specifice și conținuturi aferente (după Mândruț, 2010, cu revizuiri), în funcție de care se va
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
unități de învățare care trebuie să asigure atingerea competențelor transversale. La cererea metodicienilor dar și a ”tradiționaliștilor”(mentori) din învățământul preuniversitar ieșean, s-a acceptat ca proiectul didactic al lecției -ora de curs(cu caracter preponderent informativ! și foarte puțin formativ, n.a.) să fie acceptat ca element de evaluare, cuantificabil calitativ, în portofoliile studenților practicanți, întrucât aceștia nu susțin decât lecții de probă (1-2) și, în funcție de evaluarea acestora de către profesorul mentor, urmează lecția finală. Ca atare este imposibil ca un student
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
modul, capitol, unitate de învățare etc; finală cu scop de verificare la sfârșitul unui capitol, modul, unitate de învățare, an școlar. b) După funcția pedagogică specifică pot fi identificate trei strategii de evaluare: predictivă cu funcție diagnostică, cognostică și prognostică; formativă cu funcție de observare, intervenție și reglare-autoreglare imediată; sumativă (cumulativă) cu funcții definitorii pentru examinare globală. c) După scopul pedagogic deosebim următoarele strategii de evaluare (Dulamă, 2005; Ilinca și Pârvu, 2006; Radu, 2007) criterială prin raportarea rezultatelor elevilor la obiective și
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
proiectării unui test sunt prezentate schematic în figura nr. 3 și este o etapizare logică a circuitului evaluării. NOTE Teoreticienii didacticieni reclamă și, evident, recomandă mutarea accentului de la evaluarea sumativă, specifică evaluării competențelor la sfârșitul unităților de învățare spre evaluarea formativă, orală, care evaluează mai multe aspecte educative, inclusiv comportamentul comunicativ și de inter-relaționare al elevilor. Numai că, acțional, este imposibilă aplicarea recomandării/cerinței respective în totalitate, în condițiile actualului curriculum și a plajei orare aferente disciplinei curriculare Geografie de o
Mentoratul în geografie: Ghid metodologic pentru practică pedagogică - studenţi, absolvenţi şi profesori-mentori by Viorel Paraschiv () [Corola-publishinghouse/Science/1702_a_3117]
-
la linia de intersecție dintre finalitățile pedagogice macrostructurale și microstructurale; - angajarea tuturor elementelor activității didactice: obiective, conținuturi, metodologie, evaluare; - proiectarea curriculară centrată pe obiective, strategii și comportamente; - valorificarea tuturor resurselor cognitive, afective, volitive, psihomotorii ale activității didactice pe criterii prioritar formative; - adaptarea multiplă și creativă a tuturor mijloacelor pedagogice disponibile la varietatea situațiilor educaționale Întâlnite sau provocate. Aceste obiective pun În valoare o parte din funcțiile managementului, care au stat la baza activității mele de manager: - planificarea, organizarea grădiniței la nivel
Modernizarea carierei de manager în instituţia de învăţământ preprimar by Dorina Buhuş () [Corola-publishinghouse/Science/1725_a_92277]
-
să suplinească această carență, deschizând ferestre spre creații artistice remarcabile. (Dezvoltarea argumentului poate viza modul în care studiul sistematic al marilor creații literare poate declanșa dorința de a citi integral cartea.) ARGUMENT 2: Un al doilea argument rezidă în rolul formativ pe care îl are contactul cu experiențe umane, cu personaje și aventuri ale cunoașterii ori ale trăirilor interioare închise în paginile marii literaturi. (Dezvoltarea argumentului, ilustrarea lui cu experiențe/cu revelații personale) CONCLUZIE: În concluzie, generalizarea studiului literaturii universale la
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
fi lumea noastră fără tărâmul magic al cărților, fără AlbăcaZăpada ori Romeo și Julieta, fără poezie, fără cărțile de istorie sau de alte științe? Cum am evolua fără să citim? În opinia mea, lectura este o activitate cu puternic rol formativ, având o importanță majoră în dobândirea diverselor informații, în dezvoltarea gândirii și a imaginației, a limbajului și creativității. În primul rând, actul lecturii asigură transmiterea unor informații din cele mai diverse domenii, fiindcă atât creațiile artistice, cât și textele nonliterare
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
creștin prin excelență, "organizarea politică și socială care tinde să dezvolte la maximum conștiința și responsabilitatea fiecăruia"12. Ambiția sa era aceea de a reuși acolo unde ralierea dorită de Leon al XIII-lea nu dăduse decît rezultate negative. Aspectele formative și educative erau dezvoltate prin intermediul ziarului L'Eveil démocratique, al Cercurilor de Studii Sociale, al Instituțiilor Populare, prin Tînăra Gardă creată în 1902 pentru a apăra manifestările silloniste. Era un catolicism de cucerire, foarte deschis din punct de vedere social
Europa democraţiei creştine by Jean-Dominique Durand () [Corola-publishinghouse/Science/1434_a_2676]
-
constituția somatică a acestor bolnavi făcute în mod independent Kretschmer și de mine însumi și confirmate ulterior de numeroși autori". El vede în această constituție, denumită astenică, existența, în special, unor aspecte de ordin hipoplazic. Este vorba de o deficiență formativă, de o stare hipoplazică, de un deficit asimilator. Astenia acestor bolnavi este corelativul acestei situații somatice. Astenia bolnavilor, excesul lor de sensibilitate în unele cazuri, de iritabilitate sau de irascibilitate sau de indeferentism, sunt în legătură cu o anumită cenestezie. În sfârșit
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
avute în vedere în primul rînd patru funcții ale limbii: funcția comunicativă, care înlesnește contactele și legăturile dintre oameni și schimburile de experiență, funcția cumulativă, care presupune consemnarea și păstrarea experienței colective (a ideilor, a conceptelor, a învățăturilor etc.), funcția formativă, care constă din însușirea limbii și în încadrarea într-o comunitate și într-o cultură, și funcția noologică, care indică participarea la nașterea și la dezvoltarea spiritului uman96. În această variație a numărului și a tipurilor de funcții atribuite limbii
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
arbitru, ci în limitele funcționării normale a limbii. Teoria limbii literare Cînd a cercetat problema limbii de cultură (a limbii literare), Alexandru P h i l i p p i d e a constatat că aceasta diferă sub aspectul principiilor formative și evolutive de cea populară și, de aceea, a crezut necesară fundamentarea unei teorii speciale, adecvate particularităților ei. Philippide constată pe terenul limbii literare o creștere a rolului factori-lor volitivi în schimbarea limbii, dar nu aderă la opiniile lui Benedetto
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
se poate îmbogăți și prin performanța vorbitorului de a-și însuși, alături de limba maternă și o altă limbă sau alte limbi. Conștiința lingvistică Știința lingvistică fundamentează o structurare interioară, spirituală a vorbitorului, devine deci un fapt de conștiință cu caracter formativ, constitutiv și distinctiv. Conștiința lingvistică se formează treptat, fără a putea fi impusă 245 și dă vorbitorului identitate în raport cu cei care folosesc alte limbi și sentimentul comuniunii cu ceilalți vorbitori ai limbii sale. Conștiința, în general, este facultatea omului de
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
cunoașterii cu modificările limbii. Se poate naște în acest context predispoziția de a accepta noutăți lingvistice neîntemeiate, de a adera, din frivolitate, chiar la aspecte specifice semidocților (precum accentuarea greșită a cuvîn-tului prevedere [prevédere] sau pronunția neromânească [sunt]). Ca factor formativ, conștiința lingvistică se manifestă la nivel individual din direcția socialului, în sensul că integrarea în societate presupune o anumită orientare a factorilor mentali interpretativi și de raportare la sine a realităților naturale și sociale. Limba maternă, prima și esențiala formă
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
în conștiință și transmiterea, comunicarea acestor judecăți presupun existența limbii. Tot limba face însă posibilă și orice construcție intelectuală încît în relația ei cu cultura se adaugă dimensiunii constitutive și o dimensiune constructivă. În sfîrșit, limba are și o dimensiune formativă în raport cu cultura, în sensul că reprezintă materialul din care se alcătuiesc operele culturale, determinînd într-o mare măsură aspectul acestor opere. Aceste constatări explică de ce Eugen C o ș e r i u277, deși constată că istoria limbilor nu este
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de la aceleași premise inițiatoare. Ca atare, forma jocului dintre individual și general este aceeași atît în cazul filozofiei, cît și în cazul poeziei, deși din punctul de vedere al fundamentelor și al perspectivelor ele se diferențiază. De altfel, sub raport formativ, fiind oameni cu dotare deosebită, creatorii filozofiei și poeziei trebuie să fie autodidacți, deoarece ei nu pot învăța la fel ca ceilalți. Autodidacții sînt însă foarte subiectivi și interpretează lucrurile într-un mod particular, nefiind conduși de cineva în interpretare
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]
-
de cum se face în mod obișnuit, punînd pe primul plan efortul de a-i atrage în proiectul cosmic realizat de ei. Înțeleasă numai în maniera vizată de Coșeriu, alteritatea este funcțională, de altfel, numai în comunicarea informativă, deoarece în comunicarea formativă, în cadrul căreia se distinge discursul didactic, este preponderentă intropatia cognitivă. Textul filozofic și textul poetic au o accentuată latură formativă, întrucît gradul de noutate în informație și în expresie depășesc media din comunicarea informativă. Așadar, ceea ce caracterizează creațiile puternic individualizate
Elemente de filozofia limbii by Ioan Oprea () [Corola-publishinghouse/Science/1424_a_2666]