5,108 matches
-
au succes enorm la publicul țintă, ele nu se adresează unei audiențe capabile să le perceapă în context socio-politic, adolescenții fiind cei care au susținut întreaga industrie, și chiar dacă părinți, politicieni, grupuri civice, experți în studiul psihologiei copilului și alți "formatori tradiționali ai caracterului juvenil" au asociat banda desenată cu delincvența juvenilă crescândă, văzând în unele imagini violente ale acesteia "prevestirea unei culturi juvenile conflictuale degenerate și tulburătoare" pe care au încercat să o cenzureze, influența ei a devenit tot mai
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
și pentru că astfel noțiunea de „modernism“ promitea să rămână în proprietatea fermă a Vestului. Când îmi evoc din perspectiva de astăzi această dispută și o cântăresc, devine limpede cât de mult a contat vrajba dintre Hofer și Grohmann, dintre rigurosul formator de oameni și eminența cenușie din arta acelor ani, pentru direcția pe care aveam s-o urmez în munca mea artistică; ca și în cazul disputei dintre Camus și Sartre, care a determinat atitudinea mea politică de mai târziu, când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
Își vindeau cărțile, acțiune comercială Însoțită de o expunere publică, și ea, din câte am auzit, foarte bine recompensată financiar. Iritat de acest star sistem, Cătă a vrut să promoveze un altul și să-i scoată la iveală pe adevărații formatori de conștiințe, pe cei care vindeau mai mult decât toată treimea Humanitasului la un loc. Iar asta În fiecare an, fiindcă librarul vorbea de autorii de manuale și culegeri, nu de toți, ci de cei mai periculoși, cei care puseseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
Drăgan, Viorel Gavrilă și Andreea Andrei, personalități autentice care au încercat, cu argumente solide, să justifice OBLIGATIVITATEA (pentru că să nu uităm că postul public nu este unul comercial, fiind plătit din banii cetățenilor, trebuind să aibă un rol educativ și formator de gust) difuzării marii creații de muzică ușoară românească. Nimeni nu are pretenția să se transmită melodii slabe, tocmai din acest motiv toți redactorii de specialitate de acolo sunt absolvenți de Conservator, capabili să aleagă cele mai valoroase creații de
Paiul din ochiul altuia by Dr. B?rn? () [Corola-journal/Journalistic/83814_a_85139]
-
întâlni la Amara, unde este programat să aibă loc National Preparation Seminar. Acesta va reuni, după cum ne-a informat domnul Victor Bou, responsabil cu relațiile publice în cadrul filialei din Timișoara, 500 de membri, 100 de invitați străini și 40 de formatori. ( O. P.) Certificări Produsele „AEM Luxten“ din Timișoara sunt fabricate în sistem de management al calității certificate în 1994 de SRAC, iar din 1999 până în prezent, de institutul KEMA din Olanda. Încercarea produselor se face în laboratoare acreditate conform ISO-CEI
Agenda2005-48-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284437_a_285766]
-
model de curriculum elaborat în școală privind medierea conflictelor între elevi (Programa „Medierea conflictelor”). Problema: Identificarea elevilor cu abilități de mediatori. Necesități: • Consilieri școlari cu experiență în activitatea de identificare a cauzelor/ factorilor care generează conflicte școlare; • Actori; • Cadre didactice/ formatori care trebuie să organizeze și să desfășoare cursuri de training și să elaboreze modelul curricular. Scop: Proiectarea planului de identificare a elevilor mediatori din clasele a IV-a și a VII a, cu ajutorul cadrelor didactice selecționate pentru a realiza opționalul
Medierea conflictelor by Lorena Bujor () [Corola-publishinghouse/Science/1597_a_3041]
-
sale odată cu viziunea prof. dr. Ștefan BÎrsănescu, continuate În chip magistral de mentorul spiritual al Învățământului medical ieșean acad. Prof. Dr. Grigore T. Popa. Însuși autorii au la activul lor o bogată experiență pedagogică, atât În postura de educatori și formatori de la catedră, cât și prin experiența managerială acumulată În fruntea acestui redutabil for de Învățământ superior: primul autor prof. Dr. Gheorghe Scripcaru este unul dintre foștii rectori ai Universității de Medicină Iași În perioada anilor 70, iar profesorul Vasile Astărăstoaie
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
creează satisfacții? Poate e vorba despre stabilirea unor relații. Dacă lucrezi în domeniul relațiilor cu publicul, ca Barbara, răspunsul poate fi satisfacerea clienților. Dacă ești inginer sau programator - rezolvarea problemelor sau găsirea unor soluții noi și mai eficiente. Dacă ești formator - modul în care ai reușit să optimizezi capacitățile oamenilor și ai reușit să aduci în viața lor ceva pozitiv. Un lucru e sigur: dacă motivația ta e strict financiară și acesta e singurul lucru pe care speri să îl obții
Cum să faci față unui șef dificil by Shaun Belding () [Corola-publishinghouse/Science/1886_a_3211]
-
de destinul României, ca urmaș al urieșeniei naționale basarabene a lui Constantin Stere. Goma trăiește acum sărac și bolnav la Paris, după cum la fel trăiesc mulți scriitori din țară, spre deosebire de o minoritate profitoare, care și-a asumat rolul de neo-activiști, "formatori" și "diriguitori" de opinie, în numele unei pseudo-societăți civile. Adrian Dinu Rachieru a sesizat că există două etape în evoluția postmoderniștilor români, după 1989. În primii ani, ei au fost preocupați mai cu seamă de ocuparea instituțiilor culturale, pe când discuțiile în jurul
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
viața în roz, să formeze o anumită opinie a publicului și să-i determine pe oameni să se gândească la tematica impusă de ei. Există un sistem pentru format și dirijat (manipulat) concepția oamenilor despre valoarea creațiilor. Sunt așa zișii formatori de opinie. Uneori, în loc să fie prezentată opera, creația pretinsă a fi de valoare, să prezinte în ce constă valoarea creației respective, la ce folosește ea, discuțiile au ca obiect creatorul, așa încât publicul nu cunoaște creația. Se laudă un nume, i
APOCALIPSA ESTE ÎN DERULARE by NARIH IVONE () [Corola-publishinghouse/Science/810_a_1736]
-
com. Sorin Vlad Predescu este psiholog, lector universitar la Catedra de Științele Educației din cadrul Facultății de Sociologie și Psihologie a Universității de Vest din Timișoara. Domenii de competență: psihologie socială, psihologie politică, psihopedagogie socială, dezvoltare comunitară și educația adulților. Este formator de adulți din 1996 și a colaborat la mai multe cărți, lucrări didactice și articole în domenii conexe educației adulților. Adresă de contact: spredescus@yahoo.com. Simona Sava este conferențiar universitar doctor la Catedra de Științele Educației a Facultății de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
este necesar să cunoască viitorii specialiști educaționali care vor lucra cu adulții, dar și pentru a veni în întâmpinarea diversității nevoilor de informare ale practicienilor care interacționează cu adulții în diferite sectoare ale educației pentru adulți și la diferite paliere (formator, manager, consilier, decident educațional etc.). În plus, problematica domeniului educației pentru adulți este una foarte diversă și complexă, imposibil de cuprins într-un singur volum. Cartea este, de asemenea, utilă pentru aprofundarea ei la nivel masteral (unde aceste aspecte sunt
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
realizată „pe viu”, în contexte profesionale și sociale, sub îndrumarea unui supervizor (mentor, tutore etc.). d) Deplasarea de accent, în procesul învățării, dinspre predare către consiliere În documentele de politică educațională ale diverselor state, precum și în vocabularul practicienilor (educatori, profesori, formatori etc.) se folosesc expresii precum more learning - less teaching („mai multă învățare - mai puțină predare”), from education to learning („de la educație la învățare”) etc., fapt care ilustrează tendința accentuării facilitării învățării. Didactica predării trebuie înlocuită cu cea a învățării, în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
cursanților, la încrederea lor că le sunt respectate și prețuite demnitatea și identitatea. Formatorii de adulți, cu toate că știu aceste lucruri, acceptă cu greu să-și schimbe rolul. Trecerea de la rolul de profesor (cel care predă, transmite cunoștințe) la cele de formator, mentor sau tutore (cei care facilitează realizarea învățării) este percepută și interpretată uneori de către cei care lucrează cu adulții ca o degradare a statutului lor. Multora dintre formatori le vine greu să organizeze și să stimuleze discuțiile, dezbaterile, controversele în cadrul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de la rolul de profesor (cel care predă, transmite cunoștințe) la cele de formator, mentor sau tutore (cei care facilitează realizarea învățării) este percepută și interpretată uneori de către cei care lucrează cu adulții ca o degradare a statutului lor. Multora dintre formatori le vine greu să organizeze și să stimuleze discuțiile, dezbaterile, controversele în cadrul grupului de cursanți (învățarea ca o construcție a cunoașterii), cu toate că cei mai mulți știu că volumul informațiilor oferite prin predare corelează negativ cu succesul și eficiența învățării realizate de elevi
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
răsfrânge asupra noii învățări (sentimente pozitive sau nu, anumite atitudini față de sine, în special, și fațăde educație/formare, în general, prejudecăți, temeri legate de noile experiențe etc.), Pratt (1984) a gândit un model care poate fi folosit ca ghid de către formator, pentru a gestiona mai eficient un curs încă de la debutul său, în special în ceea ce privește crearea climatului psihologic 1. Modelul PERC este structurat pe patru obiective, și anume: - clarificarea scopurilor (Purposes): ce anume i-a determinat pe cursanți să urmeze acest
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
acțiunile desfășurate de profesor, ci presupune și demersuri de pregătire, planificare, proiectare, sistematizare, esențializare, coordonare, dirijare, schimbare. În cadrul activităților cu adulții, accentul se pune pe cel care învață și pe activitatea de învățare și mai puțin pe predare și pe formator. Acesta din urmă este, de fapt, cel care organizează situațiile de instruire, astfel încât să se obțină rezultatele dorite cu economie de timp și efort. Jarvis (1995) trece în revistă trei abordări ale predării în educația adulților, și anume: abordarea didacticistă
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
priceperi, deprinderi, abilități, comportamente specifice domeniului în care se formează cursantul adult. Conținuturile trebuie alese în funcție de nevoile identificate, să aibă un puternic caracter practic-aplicativ și să fie organizate sintetic, în funcție de resursa timp. Conținuturile, în educația adulților, pot fi propuse de formatori sau de cursanți, nefiind conținuturi obligatorii, prestabilite în cadrul unui curriculum formal, chiar dacă anumite standarde ocupaționale și profiluri de competență trasează indirect anumite jaloane. Într-o situație de predare, mai multe tipuri de conținuturi pot fi puse în practică împreună: - în
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
pe care ar dori să le predea, deoarece este constrâns de o serie de limitări precum: timpul disponibil, experiențele și background-urile diferite ale cursanților adulți, resursele materiale disponibile. Cu toate aceste constrângeri, unitățile de conținut selectate și prelucrate de formator trebuie să aibă legătură cu informațiile anterioare ale cursantului, să fie relevante pentru obiectivele pe care le avem în vedere și să fie preponderent practic-aplicative, iar cursantul să poată conștientiza importanța și utilitatea lor în cadrul propriului proces de formare. Conținuturile
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
activități de formare este un instrument de lucru util formatorului care se pregătește să desfășoare activități cu cursanții adulți. În continuare propunem câteva modele grafice orientative pentru cele trei niveluri menționate anterior. Precizăm că ele au doar valoare orientativă; fiecare formator de adulți va alege structura care i se potrivește cel mai bine și despre care crede că este oportună în anumite contexte. Planificarea activității anualetc "Planificarea activității anuale" Instituția: Anul: Planificarea detaliată a cursuluitc "Planificarea detaliată a cursului" Instituția: Durata
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
bine și despre care crede că este oportună în anumite contexte. Planificarea activității anualetc "Planificarea activității anuale" Instituția: Anul: Planificarea detaliată a cursuluitc "Planificarea detaliată a cursului" Instituția: Durata cursului: Propunător: Locația desfășurării cursului: Număr optim de cursanți: Ehipa de formatori (traineri): Proiectul orientativ al activitățiitc "Proiectul orientativ al activității" Instituția: Propunător: Titlul cursului: Durata activității: Număr de participanți: Obiectivele concrete practice: Strategiile folosite: Resurse necesare formatorilor și cursanților: Echipamente necesare: Surse bibliografice: Plan de activitate (vezi Stewart, 1993)tc "Plan
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
de o perpetuă vigilență și precauție, în raport cu avantajele comunicative aparente ale educabililor adulți care nu se dovedesc întotdeauna reale și pe deplin funcționale, în sensul de plenar profitabile. Într-adevăr, nu de puține ori, ceea ce îndeobște se presupune (inclusiv de către formatori/instructori etc.) a fi o abilitate, o caracteristică, o specificitate comunicațională pozitivă asiguratoare pentru un educabil adult, neevaluate corect în prealabil și nevalorificate potrivit cu împrejurările, pot derapa în mod periculos spre zona negativului, a disfuncțiilor, în multe dintre actele comunicative
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
periculos spre zona negativului, a disfuncțiilor, în multe dintre actele comunicative curente din aria educației adulților. De aceea, am considerat necesar să-i avertizăm pe toți cei care activează în ceea ce denumim generic „educația adulților” (și în special pe traineri/formatori) asupra unui potențial fenomen de genul „bun eșuând în... rău”, când se bazează, a priori și mult prea încrezători, pe avantaje ale vârstelor adulte, implicate plenar, dar, uneori, insidios și bivalent în comunicarea educațională specifică, cum ar fi cele de
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
în activitatea într-un grup mic sau mare (class discussion), și totuși educația adulților permite, ba chiar reclamă recurgerea la intensificarea strategică a redundanței, tot ca o pârghie intenționată, dar în alt scop, mai ales în ceea ce-l privește pe formator. Totul pleacă de la asumarea și aplicarea de către acesta a principiului de bază în sfera practicii educației adulților, conform căruia experiența și cunoștințele anterioare ale cursanților adulți trebuie valorificate din plin și cu orice prilej, atunci când urmează să se transmită noi
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
a persoanei adulte nu sunt, de regulă, dezvoltate în aceeași măsură la același nivel, existând discrepanțe de la sensibil la semnificativ între ele, ceea ce diminuează, în cele din urmă, competența sa lingvistică, forța comunicantă fiind astfel dizarmonică, derutantă, înșelătoare chiar pentru formator. Nici aportul gradului de educare prealabilă a individului nu este întotdeauna cert, dat fiind faptul că, de exemplu, în materie de productivitate și abilitate verbală/lingvistică, persoanele cu educație precară pot „excela” totuși conjunctural, datorită „exploatării” excesive a unui repertoriul
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]