2,904 matches
-
oprim. Apoi auzim spunându-se că mai-binele se află mai departe și, neobosiți, pornim din nou la drum” (p. 49) Avertismentele primite, direct sau indirect, din partea celor care nu mai au deja nici o scăpare asupra „pericolului” pe care îl reprezintă fortăreața nu fac decât să provoace și mai mult curiozitatea protagonistului. Într-un anume sens, destinul personajului este trasat încă de la început: „Așa trebuia să se întâmple, și asta fusese poate hotărât de multă vreme, adică din ziua aceea îndepărtată când
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
sens, destinul personajului este trasat încă de la început: „Așa trebuia să se întâmple, și asta fusese poate hotărât de multă vreme, adică din ziua aceea îndepărtată când Drogo ajunsese pentru prima oară, alături de căpitanul Ortiz, la marginea podișului deschis, iar Fortăreața îi apăruse în fața ochilor în strălucirea apăsătoare a după-amiezii”. (p.70) Refuzul personajului de a pleca după patru luni, sub pretextul unei boli imaginare, deși aparent reprezintă o alegere conștientă, confirmă puterile magice ale fortăreței, atracția pe care ea o
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
la marginea podișului deschis, iar Fortăreața îi apăruse în fața ochilor în strălucirea apăsătoare a după-amiezii”. (p.70) Refuzul personajului de a pleca după patru luni, sub pretextul unei boli imaginare, deși aparent reprezintă o alegere conștientă, confirmă puterile magice ale fortăreței, atracția pe care ea o exercită asupra celor care, o dată prinși în mrejele sale, nu mai au scăpare. Puterea obișnuinței constituie esența acestei atracții. Din rutina la care sunt supuși clipă de clipă cei pentru care fortul este un adevărat
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
mod aproape excesiv, în capitolul al X-lea, în care nu mai puțin de șapte paragrafe încep cu vocabula „obișnuință”. Deși la început era înfricoșat de gândul de a rămâne, fie chiar și pentru o perioadă scurtă de timp, în fortăreață, personajul este cuprins treptat de sentimentul că „toate acestea îi aparțineau acum” (p.73), că „deveniseră ale sale și ar fi suferit dacă ar fi trebuit să se despartă de ele” (p.73). Acesta este doar începutul unei drame intense
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
că „toate acestea îi aparțineau acum” (p.73), că „deveniseră ale sale și ar fi suferit dacă ar fi trebuit să se despartă de ele” (p.73). Acesta este doar începutul unei drame intense care se va amplifica pe parcursul romanului. Fortăreața care, inițial, părea un fel de fata morgana izolată pe vârful unei stânci, la care Locotenentul Drogo nu mai reușea să ajungă, devine un spațiu familiar dar și un teritoriu al himerelor, în care speranța absurdă a războiului tulbură mințile
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
erai mereu cât pe-aici să le prinzi înțelesul, dar care îți scăpa de fiecare dată.” (p. 77) Chinuindu-se să înțeleagă unde își are rădăcinile speranța războiului și a eroismului care îi ține pe loc pe cei ajunși în fortăreață, Giovanni Drogo este el însuși copleșit de această speranță, devenind treptat unul dintre cei care se supun de bună voie lungii așteptări a miracolului. Anii trec însă și nu se întâmplă nimic. Speranțele eroului se transformă treptat într-o așteptare
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
cei care se supun de bună voie lungii așteptări a miracolului. Anii trec însă și nu se întâmplă nimic. Speranțele eroului se transformă treptat într-o așteptare beckettiană, care-i intensifică obsesia. Pe acest fundal al monotoniei care planează asupra fortăreței („Existența lui Drogo însă părea că s-a oprit în loc. aceeași zi, cu întâmplările ei identice, se repetase de sute de ori, fără să facă măcar un pas înainte.” - p. 78) și care pare a fi cuprins totul pentru veșnicie
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
Visul avut de Drogo, cu toată simbolistica lui, se înscrie în aceeași direcție a unui fantastic de tip existențial. Tot ce se întâmplă în vis este psihanalizabil și introduce în text sugestia morții, ca finalitate posibilă a idealului celor din fortăreață. Spațiul oniric e populat de aceleași năluci care vor invada și planul real. Ipostaza ludică în care este prezentată moartea lui Angustina în vis îl derutează pe Drogo, care nu înțelege decât spre final ceea ce se petrece. Visul acesta este
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
care nu înțelege decât spre final ceea ce se petrece. Visul acesta este de fapt o anticipare a destinului protagonistului. La fel ca în vis, Drogo nu-și va da seama decât spre sfârșitul vieții că finalitatea „jocului” său cu nălucile fortăreței nu este alta decât moartea, că speranța nu înseamnă decât o joacă cu timpul, care se termină simultan cu scurgerea lui. Glasurile care se aud în depărtare printre stânci și siluetele negre care apar din când în când pe fundalul
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
nu poate să câștige. La fel ca în visul lui Drogo Angustina se „joacă” nepăsător cu moartea, care, în cele din urmă, îl prinde în mrejele ei. Un al treilea moment în care speranțele lui Drogo și ale celor din fortăreață legate de declanșarea războiului este atunci când „cei din nord” încep să construiască o șosea care taie deșertul și care stă la baza a numeroase supoziții care mai de care mai fabuloase, pe care le fac cei din fortăreață. Himera apare
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
celor din fortăreață legate de declanșarea războiului este atunci când „cei din nord” încep să construiască o șosea care taie deșertul și care stă la baza a numeroase supoziții care mai de care mai fabuloase, pe care le fac cei din fortăreață. Himera apare și de această dată sub forma unei pete negre care devine tot mai amenințătoare prin apropierea de fortăreață. Alarma se dovedește a fi falsă și de această dată. Eventualitatea atacului și, implicit, a unui act de eroism al
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
și care stă la baza a numeroase supoziții care mai de care mai fabuloase, pe care le fac cei din fortăreață. Himera apare și de această dată sub forma unei pete negre care devine tot mai amenințătoare prin apropierea de fortăreață. Alarma se dovedește a fi falsă și de această dată. Eventualitatea atacului și, implicit, a unui act de eroism al celor care apără granița în Fortul Bastiani se îndepărtează tot mai mult. O reorganizare a forțelor militare din zonă permite
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
și se simte dezarmat de faptul „că la mai mult de patruzeci de ani, fără să fi făcut nimic deosebit în viață, fără copii” (p. 197) este „într-adevăr singur pe lume” (p. 197) Ajuns maior și comandant secund al fortăreței, Drogo nu renunță să spere. Îl cuprinde însă tot mai mult frica de a nu-și vedea împlinit visul din cauza unei boli care a pus stăpânire pe el și care îi micșorează tot mai mult posibilitatea de a-și împlini
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
cele mai multe ori, dar nu întotdeauna complet, Gramsci aseamănă societatea civilă cu sistemul de tranșee labirintice de pe fronturile războaielor moderne. Așezate în spațiul îngust dintre stat și economia structurată pe clase observați inedita geografie a prezentării societății civile de către Gramsci aceste "fortărețe și întărituri" protejează în mod normal "șanțul exterior" al puterii de stat și apără clasele conducătoare de undele de șoc produse de crizele economice. Tocmai această complexitate a societății civile îi ajută pe cei bine organizați și inteligenți să pătrundă
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
o familiaritate de mai bine de un secol cu hanurile domnești, mănăstirești sau boierești așezate în importante noduri stradale ale orașelor sau târgurilor de provincie; la răscruci mari și mici de drumuri comerciale. Orășenii cu precădere văd hanul ca o fortăreață în care pot găsi cel mai bun adăpost în cazul confruntărilor armate sau a situațiilor de calamitate. "A fi fost hangiu pe vremea aceea nu era treabă rea. Multe averi s-au făcut așa. spunea G.M. Cantacuzino în 1932 într-
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
sau mai degrabă două feluri de gândire total opuse. Unii sunt în întregime preocupați de logică; citindu-le lucrările, ești tentat să crezi că au avansat doar pas cu pas, cu metoda unui Vauban care își pregătește atacul asupra unei fortărețe fără să lase nimic la voia întâmplării. Ceilalți se lasă ghidați de intuiție și fac (din prima) cuceriri rapide, deși precare uneori, asemenea cavalerilor îndrăzneți din avangardă. În fapt, nu subiectul tratat le impune una sau alta dintre metode. Dacă
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
progres constant către mai bine, și pe care Hegel, deși controlând-o în identitatea dintre realitate și raționalitate, o menținea aprinsă în mișcarea vieții spiritului astăzi se consumă și scade. După ce s-au stins vulcanii marxismului, după ce au căzut ultimele fortărețe ale gândirii utopice, se instaurează convingerea că nu mai pot fi anticipate conținuturile vieții fericite, nici măcar într-o descriere factuală. Voința de a imagina un final fericit a dispărut și nu se mai riscă filozofii ale istoriei decât în planul
Nihilismul by FRANCO VOLPI [Corola-publishinghouse/Science/1116_a_2624]
-
de apărare, susținând că ele reprezintă "garanția respectului față de noi înșine (...) proiecția asupra lumii a felului în care ne înțelegem propria valoare, propria poziție și propriile drepturi. Stereotipurile sunt, deci, extrem de încărcate de sentimentele care le sunt atașate. Ele sunt fortăreața tradiției noastre, iar la adăpostul zidurilor sale putem continua să ne simțim în siguranță în poziția pe care o ocupăm"549. Mai mult decât atât, putem afirma că stă în natura omului să se raporteze la un grup, să se
Morfologia Imaginii by CORINA DABA-BUZOIANU [Corola-publishinghouse/Science/1013_a_2521]
-
de zahăr, străjuind cîmpiile printre care șerpuiește rîul Charente. Stînca se leagă înspre Perigord cu o colină lungă ce se curmă brusc în șoseaua Paris-Bordeaux, alcătuind un fel de promontoriu mărginit de trei văi pitorești. Întăriturile, porțile și ruinele unei fortărețe așezate pe vîrful stîncii dovedesc importanța pe care orașul a avut-o pe vremea războaielor religioase. Într-adevăr, poziția lui îl făcea odinioară să fie un punct strategic deopotrivă de prețios, atît catolicilor, cît și calviniștilor; numai că forța lui
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
episcop de Acri (Ptolemaida) de Honoriu al III-lea, care tocmai în acele zile îi succedase lui Inocențiu al III-lea. După câteva luni, a plecat pentru a-și ocupa scaunul episcopal, însoțind cruciații în timpul asediului, în timpul cuceririi și pierderii fortăreței Damietta, până la evacuarea totală a acestora din Egipt, în 1221. În 1228, a fost numit cardinal și episcop de Frascati. A murit în 1240. A lăsat în urmă mărturii de o valoare inestimabilă despre Sfântul Francisc și despre răspândirea Ordinul
Viaţa Sfântului Francisc de Assisi : cronici şi mărturii medievale franciscane şi non-franciscane by Accrocca Felice, Aquini Gilberto, Costanzo Cargnoni, Olgiati Feliciano () [Corola-publishinghouse/Science/100973_a_102265]
-
să vorbească și să scrie împotriva monotelismului și monoergismului, după care au fost trimiși din nou în exil la Lazika, pe țărmul răsăritean al Mării Negre. Maxim, bătrân de 82 de ani, a murit de dureri la 13 august 662, în fortăreața Semalion, în apropiere de localitatea Muri de azi. Știința, credința și dârzenia cu care și-a apărat convingerile sale, în special existența a două voințe și a două lucrări în Mântuitorul, i-au adus supranumele de „Mărturisitorul”. A fost un
Părinții Capadocieni. In: CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/127_a_437]
-
Dumnezeu, eroi fără fraze": Serghei Ghenadevici Neciaev. Neciaev sosise la Geneva pe 4 martie 1869. El afirma, într-o proclamație adresată "studenților Universității, ai Academiei și ai Institutului de Tehnologie", că reușise "grație fericitei sale îndrăzneli, să scape de zidurile fortăreței Petru și Pavel"... (Franco Venturi, op. cit., vol. I, pag. 633). O asemenea evadare, ca și multe altele, reprezintă o enigmă care deschide poate o perspectivă asupra raporturilor întotdeauna posibile dintre terorism și provocarea polițistă cel puțin în Rusia țaristă a
Terorismul by Jean Servier [Corola-publishinghouse/Science/1077_a_2585]
-
încă din vremea lui Petru cel mare și a războaielor sale de cucerire către marile accesibile din sud. Alexandr Dughin și geopolitică rusă contemporană Războaiele menționate de cele mai multe ori au fost duse pentru a depăși "complexul încercuirii"26 sau al "fortăreței asediate"27 pe care l-au avut și îl au în continuare rușii. Din acest motiv strategii ruși au considerat "indispensabilă transformarea teritoriilor periferice în aliați, căci singură integrare continentală centrată în jurul Rusiei poate să asigure tuturor popoarelor din Eurasia
Relația Uniunea Europeană-Rusia. Problemă energetică by Paula Daniela Gânga () [Corola-publishinghouse/Science/1034_a_2542]
-
ochi ca să readucă în minte oglinda apei nemișcate, pentru că lui i se părea că are în față panorama dezolantă a deșertului pietros căruia îi învățase în copilărie toate amănuntele, stând de pază în arșiță sau în ger acolo, pe meterezele fortăreței școlii de ieniceri din podișul Anatoliei. Cantacuzinul îl privea îngrijorat. Expresia feței lui Selin era tristă, ba chiar speriată, așa că întrerupse tăcerea: — Domnia ta ești obosit sau te încearcă vreo durere... — Nu... Ia, ce se aude? Peste zumzetul gâzelor venea de
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
și să trimită în Turcia ce mai rămăsese din averea mobilă a voievodului. După trei săptămâni de drum, intrând pe poarta Adrianopolului, Constantin Vodă constată că nu erau conduși pe drumul spre Vlah serai, reședința ambasadorilor Țării Românești, ci spre fortăreața Ediculé - a Celor Șapte Turnuri -, închisoarea care avea cel mai trist renume în istoria imperiului bizantin și, de peste două sute cincizeci de ani, a celui otoman. Fortăreața Celor Șapte Turnuri din Istanbul fusese ridicată de către bazilei în partea de miazăzi a
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]