3,509 matches
-
3.4 Literatura Florentin Smarandache este și un scriitor de excepție, paradoxismul fiind curentul inventat, inițiat, cultivat, promovat de Domnia sa. Este genul în care s-a exprimat în timpul perioadei totalitariste petrecute în România comunistă, pentru a putea transmite gândurile, ideile, frământările Domniei sale. Dacă în știință a cercetat legi, teorii, concepte, a inventat altele noi, a completat multe existente, în artă, ca și în știință a studiat și a dezvăluit locuri speciale din natură văzute prin prisma paradoxistului Smarandache, oferind lumii noi
Mirela Teodorescu: Logica peste care nu poţi trece, posibilul imposibilului, o poveste de viaţă! () [Corola-blog/BlogPost/339433_a_340762]
-
și-a petrecut aproape întreaga viață. În spatele misterioasei fugi stă însă un șir de evenimente tumultuoase pe care Parini le aduce la lumină din jurnalele și însemnările care au însoțit fiecare clipă a existenței marelui scriitor rus. Gloria să universală, frământările în legătură cu opoziția dintre statutul său social și sărăcia în care trăia poporul marchează ultima parte a vieții scriitorului. Tacită lupta dintre Sofia, cea care i-a fost alături jumătate de secol, dăruindu-i treisprezece copii, si Certkov, asistentul și bunul
Jay Parini: Ultima gară. Recenzie, de Mirela Teodorescu () [Corola-blog/BlogPost/339500_a_340829]
-
problemelor abordate, aerul de ușurință în dictareconspirăpentru a face din acest volumomică bijuterie, o gingașa floarede seră din bogată grădinăapoezieifrancezecontemporane. ” Dorința de Absolut, de revelare a acelui Tata Atotcreator, ce pare absent, indiferent față de creația Să, străbate toate interogările și frământările existențiale ale eroului poetic (,,Peut-on se dire seul/ Tânt que Dieu est là?/ Sur quoi Veille l’Eternité?”; ,,L’Homme... se trompe-t-il/ de vie ou de Mort?/ Dieu fait la sourde Oreille”). Poezia de dragoste este un alt teritoriu de
Catinca Agache: Constantin FROSIN, poet francofon şi imbatabil traducător () [Corola-blog/BlogPost/339507_a_340836]
-
pe nimeni să nu le zică copiilor că tatăl lor e un ticălos“ și, adresându-se soției: „Iartă-mă, Ano!“. Dar Ghiță are prea mare slăbiciune pentru aur. Ghiță știa că Lică e un hoț și un ucigaș. După multe frământări, se hotărăște să-l dea pe Lică prins căprarului Pintea, un fost sămădău și hoț de codru, dar care se făcuse jandarm pentru a se răzbuna pe Lică. Pintea și Ghiță se înțeleg să-l prindă pe sămădău cu aurul
Variante Bacalaureat rezolvate. Limba și literatura română () [Corola-blog/BlogPost/339509_a_340838]
-
dar cel mai des întâlnite sunt melancolie, tristețe, toamnă, septembrie, cer, dor, poate și altele care definesc acest debut poetic. Ascund în ele focul nemuritor al eternei iubiri ce definesc sufletul ca esență divină. Căderi și înălțări, pași sau odihnă, frământări și nostalgice amintiri se împletesc în vocea poetei, dezvăluind fată de iarbă mi-ai spus / zămislită din partea albastră / a sufletului (pag. 31, poem cu albastru). Care altă culoare decât seninul poate fi asociată aspirației sufletului către cer? Câte iubiri se-
Emilia Dănescu: Zestrea toamnei () [Corola-blog/BlogPost/339622_a_340951]
-
care a primit-o de la un patron care încerca să convingă un tânăr bărbat, fiul lui / ei, să se căsătorească. Este posibil de asemenea, ca sonetul să fi fost scris în numele altcuiva. Ipostaza ca William Shakespeare să fi exprimat o frământare sufletească sub imperiul unei probleme străine lui, dar cu miezul presupus de propria-i participare, confirmă deducție și capacitate de mare disimulație. La textul propriu-zis al oricărui sonet avut în vedere, se prezintă în diacronie, observațiile critice optime. Versurile sunt
Bunul prieten al sonetului () [Corola-blog/BlogPost/339686_a_341015]
-
“Situații tulburi” - folosim frecvent această asociere de cuvinte atunci când vrem să definim perioadele de neliniște, agitație, frământare, neclaritate, incertitudine, criza. În mediul de afaceri, aceaste situații sunt mai degrabă o constantă decât o rărițate. Perioada aceasta este în mod special, una dificilă pentru lideri. Criza globală dar și locală, în domeniul economic, social, politic are în continuare
Comunicare în vremuri tulburi () [Corola-blog/BlogPost/339725_a_341054]
-
SFÂRȘITUL LUI ANDREI MURGESCU ( Fragment din romanul Îngerii de la Casa Morarului de Ion R. Popa, Ed. Autograf, Craiova, 2011) În ajunul Sfintei Maria, la eleșteiele lui Andrei Murgescu erau frământări mari. Ce fusese de construit se încheiase în linii mari, inclusiv împrejmuirea, un gărduleț scund, din scândură frumos lucrată, care acum era vopsit într-o culoare stacojie, ca să fie în contrast cu verdele vegetației. În incintă se găsea clădirea restaurantului, construit sub
SFÂRŞITUL LUI ANDREI MURGESCU. Fragment din romanul Îngerii de la Casa Morarului de Ion R. Popa, Ed. Autograf, Craiova, 2011 () [Corola-blog/BlogPost/339663_a_340992]
-
pe diferiții slujbași și clerici, să-i învețe în primul rând să scrie și să citescă. Situat în apropierea Curții domnești de la Câmpulung, el însuși fiind o vreme, sub Vlad Tepeș, chiar reședință domnească, Rucărul a cunoscut de timpuriu aceste frământări, a fost din vechime preocupat pentru învățătura de carte. Dovezi incontestabile ale vechimii scrierii în această regiune avem din timpuri îndepărtate. Săpăturile arheologice făcute pe la anul 1900 de către Gr. Tocilescu, repetate ceva mai târziu de lingvistul și arheologul rucărean Dumitru
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
carte și cu spiritul creator și administrativ. La aceasta a contribuit existența unei perioade de stabilitate internă, datorată unor lungi domnii (Matei Basarab, Vasile Lupu, Șerban Cantacuzino, C-tin Brâncoveanu) dar și al existenței pe plan internațional, a unor neîncetate frământari, schimbări generatoare de noi perspective. Se poate spune, că veacul al XVII-lea a fost o perioadă de intense și constante contacte și infiltrări ale culturilor răsăritene dar și occidentale în acest spațiu. Deși, începând mai ales din a doua
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SEC. AL XVII-LEA de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 261 din 18 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/340831_a_342160]
-
golului, 2014 (cronică Atracția transcendentului sau trăirile sublimate de lumină publicată în paginile revistei Regatul cuvântului, martie/2015, respectiv în revistă Vatra veche, Anul VIII, nr. 1(85)/2016), Poesis, nr 1-2-3/2016; 2. poetul basarabean, Mihai Doloton, cu volumul Frământări din morminte, 2015 (cronică Mihai Doloton - un poet al nihilomelancoliei publicată în revista Vatra veche, Anul VII, nr. 12(84)/2015), revista Poesis, nr. 1-2-3/2016, revista Poezia - primăvară, 2016 3. poeta bârlădeana, Dorina Stoica, cu volumul Ochiul curat, 2015
MIHAELA OANCEA de MIHAELA OANCEA în ediţia nr. 1157 din 02 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341231_a_342560]
-
împărtășească neliniștile... alungând astfel starea de incertitudine. Odată destrămat vălul cenușiu al îndoielii, iubirea respiră aerul curat și înflorește într-o nouă lumină. Prin versurile delicate așternute pe hârtie, poeta dorește să se destăinuie, să aducă la suprafață trăirile și frământările cele mai profunde. Florentina Dinu “ne vorbește” în poemele sale despre natură, casa părintească, copilărie, timpuri învăluite în ceață. “Când zic Ghimpețeni / zic copilărie.../ aici am crescut/ ca un boboc de floare,/ sădit din iubire./ Îmi amintesc de bunicul,/ ... / “planta
NOTE DE LECTOR .VOLUMUL VIPERA , AUTOR FLORINA DINU de VALENTINA BECART în ediţia nr. 763 din 01 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341367_a_342696]
-
pe drum... căruța să dea peste o groapă și, din neatenție, să-i cadă în barțe „zâna” boierului. Ochii verzi ca frunza de cireș înrourată, în revărsat de zori, aveau unduirirea unei ape tainice din care nu puteai să deslușești frământarea sufletului ei. Inima îi bătea din ce în ce mai tare, iar "amărâtul" de Naie o uitase pe Didina și nici pică nu-i purta boierului Pandele că o posedase cu acordul lui. Acum îl pizmia: „A dracului lichea, ce noroc are!... Doamne, ce
PARTEA A X-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 769 din 07 februarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341400_a_342729]
-
criză, dar de îndată ce se trezește, își dă seama de șubrezenia temerilor sale și chiar se simte, în sinea lui, rușinat de felul în care a putut să gândească. „O fi de la țuica lu’ nea Marin”, încercă o nouă explicație pentru frământările sale. „Și totuși!... Ce-am băut?!... Doar nu m-am îmbătat dintr-o gură de rachiu!...” Își propuse să se găndească cu orice chip la altceva. Încercă să se înduioșeze, așa cum i se întâmpla de fiecare dată, gândindu-se la
BANCUL de LIVIU GOGU în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341970_a_343299]
-
331 pagini ... Cartea aceasta - apărută la Editura Patmos din municipiul Cluj Napoca în anul 2009, și care cu adevărat zidește, este foarte binevenită deoarece tema și problema abordată este una stringentă, esențială și mereu actuală, căci vine în întâmpinarea întrebărilor și frământărilor noastre cu privire la modul, timpul și perioada îmărtășirii cu Mântuitorul nostru Iisus Hristos în chip Euharistic. Este bine și corect să ne împărtășim cu Sfintele Taine numai în cele patru posturi de peste an? Putem să ne împărtășim mai des? Este obligatorie
RECENZIE: PR. DR. IOAN BIZĂU, LITURGHIE ŞI TEOLOGIE, EDITURA PATMOS, CLUJ-NAPOCA, 2009, 331 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341978_a_343307]
-
să fie cele mai fericite zile din viața mea. - Și eu doresc acest lucru, iubito. Săndica se așeză deasupra lui, se arcui și se făcu una cu trupul său. Nu-i mai puteau despărți nimeni și nimic. Când, după îndelungi frământări, răsturnări și reluări, s-au liniștit, zâmbeau fericiți, presărându-și frânturi de săruturi pe pieptul celuilalt. - Mulțumesc, iubito, ai fost un deliciu al vieții mele și te rog să mă scuzi că ți-am întrerupt plăcerea dușului. Mai ai timp
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. X SINAIA, ORASUL IUBIRII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1135 din 08 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341985_a_343314]
-
taie varză. Se ia mâna de pe varză și se duce la dulapul cu oale unde ascundeți restul de la piață fiindcă e o ascunzătoare perfectă. Se frământă varza cu sare. Eu mă frământ ce să vă mai spun. După cele două frământări se trece la prepararea cârnaților fiindcă eram sigur că ia-ți uitat în tramvai pe cei de la piață. Copiați fidel, din memorie, structura moleculară cât și analiza chimică a cârnaților adăugând cu priceperea simțului olfactiv un miros cutremurător de pofticios
REŢETE CULINARE ... ILARE de LICĂ BARBU în ediţia nr. 807 din 17 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342135_a_343464]
-
pace sufletească, au recitat, au arătat vigoarea și autenticitatea eternului omenesc și s-a observat lupta dusă între dihotomia omenească. Asemenea eroului din epopeea lui Ghilgameș, care petrece în desfătări, natura din care plecase nu-l mai primește este și frământarea autoarei oglindită în metafore de excepție. Mai mult, coboară, ca în epopee, la Uta-Napiștim pentru a găsi elixirul vieții. Acesta este găsit la fericitul Augustin care spune: „Ne-ai făcut pentru Tine, Doamne, și neliniștit este sufletul meu până se
SEARA DE LEGENDA de LAURENŢIU BĂNUŢ în ediţia nr. 53 din 22 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341661_a_342990]
-
plângeam în vânt / Noaptea-mi arăta Calea Robilor. Pe buze simțeam bucuria stropilor / Când sărutam flori și păpuși de pământ” - ce dovadă mai clară a legăturii cu locul în care a fost plăsmuit, vrem, oare? Mai bine să-i deslușim frământările ce transpar din următoarele versuri: „Anii m-au fugărit și m-au pierdut în vreme./ M-am îmbătat cu picurări de flaut / Ca între stele și ceruri să mă caut, / Dar din uitare, cine-o să mă cheme?” Într-un
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341707_a_343036]
-
torturi inimaginabile. O singură privire plină de compasiune și prietenie, care nu durează mai mult de o clipă și o șoaptă strecurată este, în reeducarea de la Pitești, echivalent cu a-și risca viața pentru aproapele: „În acele clipe, de mari frământări de conștiință, am avut lângă mine pe Gelu Gheorghiu, căruia nu i se putea reproșa nimic. Într-un moment de neatenție a celor din comitet și a celor de pe prici, Gelu mi-a strâns mâna și, cu o voce care
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
Vaca, satul lui Cișan. În revista „Hotarul”, An. IV. Nr. 6-8, iunie 1937, colegii săi de redacție consemnau următoarele: ” Marcel Olinescu, prietenul primelor începuturi ale Ateneului Popular, ne părăsește pentru a-și înoda bucuriile visate cu realitatea unui deceniu de frământări, aici, în mijlocul nostru. Micul nostru Leonardo- așa cum obișnuiam să-i zicem între noi- vrăjit de lumina Capitalei, s-a vrut cetățean al ei și-a reușit [ ... ] Marcel Olinescu, deși pleacă din Arad, rămâne cu sufletul între noi , cari l-am
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR (MARCEL OLINESCU) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 173 din 22 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341814_a_343143]
-
cautî starea de-a realiza dorința propusă.Poți deduce cu multă ușurință acest lucru prin lirismul arbitrar al culorilor ți prin intuiția că zborul celor doi, duce la necesitatea de multă intimitate, favorizând nu numai pasiunea și idila, dar și frământările și incertitudinile firești dintre doi oameni maturi. Fiind în fața lucrării , te gândești să-ți nuanțezi stările sufletești și să zbori o zi cu cineva drag, într-un loc extrem de plăcut, unde să-ți mulțumești sufletul între umbră și lumină. Această
MAIA MARTIN ŞI PICTURA SA de CONSTANŢA ABĂLAŞEI DONOSĂ în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341817_a_343146]
-
și a marii mistici, ca aceea a lui Meister Eckhart - este viziunea unei dumnezeiri nenumite; “Străinul, origine și scop a toate” - “îndepărtat, inaccesibil” (și, totuși, erosul transcens în Eros Agapé este, la Eminescu, în linia Ortodoxiei, o cale de acces). Frământarea și neliniștea Logos-ului eminescian sunt atitudini gnostice. Dar eliberarea în liturghia Ritualului-Logos, Eros-ul sacralizat, jertfirea Sinelui pentru regăsirea și împăcarea, întru Spirit prin orfismul-finalitate a poeziei, a Logos-ului - sunt expresia ortodoxiei creștine celei mai curate: este însăși
HRISTICUL EMINESCU de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341754_a_343083]
-
în expoziții că cele din sediul UNESCO Alcoy, galeria Nicole- Blanco, Institutul Cultural Român - Madrid, sau Ambasada României din Madrid, ideile prind conturul culorii într-un mod ce nu te poate lăsa fără întrebări. Din acest sincretism de talent, sentimente, frământare și vopsea, apare ultima serie a artistului, „Condiția umană”. Seria da formă sistemului filozofic pe care Constantin Popa l-a conceput ca răspuns la întrebările născute din confruntările cu existența. Fiecare tablou ilustrează un concept filosofic, provocând la gândire așa cum
METAFIZICA (3) – „NAŞTEREA LUMII MATERIALE” 80X60 CM de CONSTANTIN POPA în ediţia nr. 556 din 09 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341937_a_343266]
-
CREȘTERII Autor: Titiana Dumitrana Publicat în: Ediția nr. 242 din 30 august 2011 Toate Articolele Autorului Supraviețuind creșterii Adierea duioasă a vântului de seară picură stropi de înțelepciune peste creștetul celor ce așteaptă, cu mâna întinsă a recunoștință, roua cerului. Frământarea lui Nicodim crește cu fiecare ceas care-l mai desparte de căderea nopții. Își ia inima-n dinți și pornește, fără să-l vadă nimeni, spre locul unde-L va întâlni pe Învățător. El, fruntașul iudeilor, speră să capete mai
SUPRAVIEŢUIND CREŞTERII de TITIANA DUMITRANA în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/342430_a_343759]