58,766 matches
-
eu, să-l considere de-al lor și să “treacă cu vederea” originile românești,Si cum opera lui Brâncuși e cunoscută prin intermediul Franței...ne mai întrebăm de ce găsim peste tot denumirea de sculptor francez. @Mari, nu a lăsat-o statului francez, ci celui român, care a refuzat moștenirea. dragoș, eu nu înțeleg un lucru: cum poți fi mândru de un lucru pentru obținerea căruia nu ți-a curs niciun strop de sudoare. faptul că suntem români este un dat. putem fi
Mândru că sunt român by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82527_a_83852]
-
Bucurenci Am auzit prima dată vorba asta acum mai bine de zece ani din gură lui conu’ Alecu Paleologu: în politică este necesar să faci compromisul care nu te compromite. N-am reținut sursă, am bănuit multă vreme un moralist francez, dar nu l-am depistat nici pana acum. Azi am recitit-o într-o amintire cu Radu Cosașu, semnată de Tolo: Ne-am întîlnit undeva incomod, aproape pe scări. L-am rugat să ne dea un sfat. N-a zîmbit
Arta compromisului by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82625_a_83950]
-
n-am simțit cum a trecut timpul, mulțumită coloanei sonore și a hohotelor de râs care n-au încetat tot drumul. Am plecat din București pe fundalul unei piese vintage din colecția mea: Andrei Pleșu cântând în română, italiană și franceză, acompaniat de Johnny Răducanu. Am continuat cu același, de data aceasta recitându-l pe Topârceanu și am încheiat tot cu Pleșu, citindu-și câteva din articolele publicate în “Comèdii la porțile Orientului”. Râsul a început încă de la melodiile șugubețe înregistrate
Pleşu cel hâtru by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82627_a_83952]
-
ciopor de icoane de lemn pe un șemineu cât se poate de nemțesc, n-ai văzut nimic Mâine, daca te interesează, iti recomand să cumperi VIP și să citești de ce Rona Hartner a refuzat să vină în România la Institutul Francez săptămâna trecută după ce abia se intamplase povestea de la France 2. S-ar putea că opinia ei să-ți schimbe puțin părerea, adică să vezi că nu e doar o reacție exagerată a românilor că s-au aprins după povestea asta
Au uitat că suntem fii din popor by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82622_a_83947]
-
Dragoș Bucurenci Ieri am sărbătorit doi ani de MaiMultVerde la Institutul Francez, alături de prieteni și parteneri. Ne-am făcut singuri cadou un concert Ada Milea și un spectacol de dans al trupei Kittens Crew, câștigătorii competiției Hip-Hop Internațional România (geniali puști, vi-i recomand cu căldură la orice eveniment). Despre rezultatele celui
Aniversarea MaiMultVerde (1) by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82621_a_83946]
-
Dumnezeu, sau conștiinței că mi-am educat copiii să mănânce sănătos! Pentru că uneori nu avem cuvintele la noi, dar mai ales pentru că lumea a produs sociologi :), aș dori să atrag atenția asupra unui concept asimilat și dezvoltat de un teoretician francez, Pierre Bourdieu. Cred cu tărie că termenul sau de habitus însumează cel mai bine atitudinea românilor față de mâncare. Mai precis, Bourdieu definește habitusul că o structură internalizata care determină modul în care individul se poartă și reacționează în spațiul social
Crescuţi cu zăhărelul by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82578_a_83903]
-
Dragoș Bucurenci Cea în care am privit România prin ochii străinilor ca să vedem că nu-i dracul așa de negru cum ni se pare. Și în care am stat de vorbă cu ambasadorul francez și cu Phillippe Guilet de Saint Mart la o degustare de vinuri și brânzeturi românești: “Bună că viața” este produsă de Asociația MaiMultVerde cu sprijinul Grupului CEZ pentru TVR1. România văzută prin ochii străinilor (nu-i dracul chiar așa de
Bună ca viaţa – a opta ediţie by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82666_a_83991]
-
a patra parte Lecții de franceză cu un leu. Povestea Mariei Eliza Ghyka din Galați: http://bucurenci.ro/2010/02/figuri-exemp... @dragosbucurenci Lecții de franceză cu un leu...nu e periculos green mân? al dracu nu numai sfisie vorbește și franceză RT @dragosbucurenci: Lecții de franceză cu un leu. Povestea Mariei Eliza Ghyka din Galați: http://bucurenci.ro/2010/02/figuri-exemp... RT @dragosbucurenci: Lecții de franceză cu un leu. Povestea Mariei Eliza Ghyka din Galați: http://bucurenci.ro/2010/02/figuri-exemp
Figuri exemplare by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82643_a_83968]
-
2010/02/figuri-exemp... Lecții de franceză cu un leu. Povestea Mariei Eliza Ghyka din Galați: http://bucurenci.ro/2010/02/figuri-exemp... @dragosbucurenci Lecții de franceză cu un leu...nu e periculos green mân? al dracu nu numai sfisie vorbește și franceză RT @dragosbucurenci: Lecții de franceză cu un leu. Povestea Mariei Eliza Ghyka din Galați: http://bucurenci.ro/2010/02/figuri-exemp... RT @dragosbucurenci: Lecții de franceză cu un leu. Povestea Mariei Eliza Ghyka din Galați: http://bucurenci.ro/2010/02/figuri-exemp
Figuri exemplare by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82643_a_83968]
-
2010/02/figuri-exemp... Lecții de franceză cu un leu. Povestea Mariei Eliza Ghyka din Galați: http://bucurenci.ro/2010/02/figuri-exemp... @dragosbucurenci Lecții de franceză cu un leu...nu e periculos green mân? al dracu nu numai sfisie vorbește și franceză RT @dragosbucurenci: Lecții de franceză cu un leu. Povestea Mariei Eliza Ghyka din Galați: http://bucurenci.ro/2010/02/figuri-exemp... RT @dragosbucurenci: Lecții de franceză cu un leu. Povestea Mariei Eliza Ghyka din Galați: http://bucurenci.ro/2010/02/figuri-exemp
Figuri exemplare by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82643_a_83968]
-
Franța d-na Marie v. Mutius a devenit soția d-lui Gerhard von Mutius, actualul ministru și reprezentantul diplomatic al Germaniei la București. împrejurarea aceasta a făcut ca d-na Marie v. Mutius să-și însușească egal de bine limbile franceză și germană și să devină o scriitoare apreciată pentru ambele națiuni cărora le aparține, prin naștere și prin căsătorie. Sub pseudonimul M. d Boissy a publicat în limba franceză două volume de versuri: Ombres et Clartés și Pages d^hier
Pe Strada Academiei, despre Goethe și familia lui... by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Imaginative/10647_a_11972]
-
na Marie v. Mutius să-și însușească egal de bine limbile franceză și germană și să devină o scriitoare apreciată pentru ambele națiuni cărora le aparține, prin naștere și prin căsătorie. Sub pseudonimul M. d Boissy a publicat în limba franceză două volume de versuri: Ombres et Clartés și Pages d^hier iar în limba germană o povestire "Mein dänischer Freund" (Prietenul danez - n.n.). Ultima ei lucrare, de care ne ocupăm aici, a scris-o deodată în amândouă limbile, păstrând exact
Pe Strada Academiei, despre Goethe și familia lui... by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Imaginative/10647_a_11972]
-
Rilke și Hugo von Hofmannstahl, într-o ediție bilingvă. Cu Rilke se cunoscuse și corespondase, de altfel, mai demult. Și explicând în prefață cum îi venise ideea acestei ediții, a scris, tot despre Rilke: Dacă am încercat să încredințez limbii franceze gândirea lui Rilke atât de conștientă și de sigură de ea însăși, cum chiar el a spus-o, am făcut-o cu speranța de a face mai bine cunoscut lumii sufletul acestui poet rătăcitor". Și totuși nu acestea au fost
Pe Strada Academiei, despre Goethe și familia lui... by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Imaginative/10647_a_11972]
-
plastografiind un autograf de la acesta. Vania, unchiul Olguței, are lecturi serioase din literatura rusă. Îi adoră pe Tolstoi și Dostoievski. Îl detestă pe polonezul Joseph Conrad. Rezultă că un absolvent de liceu la început de secol putea citi curent în franceză și geramană. Nu și în engleză. Într-un roman al lui Dessila un personaj epatează societatea cu citate din Shakespeare în original. Necunoașterea limbii lui Voltaire era o rușine și un subiect de bîrfă. La Topârceanu, Zoe, nevasta lui Mișu
Lecturile personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10439_a_11764]
-
pentru un ins mai primitiv și mai monden. Vorba lui Pirgu: "cu astea (cu lecturile), te usuci". Că veni vorba de Craii de Curtea-veche, ei se refugiază în secolul al XVIII-lea ignorînd operele dintr-al XIX-lea. Odată cu Revoluția franceză, epoca la care visează și despre care citesc se încheie. Cît despre Pirgu lectura i se pare pernicioasă - poți să dai în doaga lui Pașadia. Doar din simplă dorință de a părea cultivat poartă cu el un volum de Montaigne
Lecturile personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/10439_a_11764]
-
Facla, Timișoara, 1977, p. 98.) 5 Cf. Jean Orieux, Talleyrand, Ed. Politică, București, 1970, p. 408. - Aceluiași ilustru personaj, Mateiu îi datorează, poate, pe lângă un "sublime commandement": "Et surtout pas de zčle!" (cf. "Manuscriptum", 2, 1975, p. 115), viziunea "veacului francez" prin excelență, căci (vorba Prințului) "Qui n'a pas vécu dans les années voisines de 1789 ne sait pas ce que c'est le plaisir de vivre." (S. m.) Nu știu, cu toate astea, dacă "dulceața traiului" (ghilimetele sunt ale
Cromatici mateine by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/10542_a_11867]
-
asemenea în culoarea aurului. "Lucrată pe un fir de mătase roșie are umbre splendide ca un apus de soare". Printre înalții oaspeți străini se aflau mareșalul Foch, "învingătorul de la Marna", și "dragul nostru vechi prieten" generalul Berthelot, șeful Misiunii militare franceze, venită la Iași în 1917. Pe strada, acoperită cu baldachin, Ferdinand și-a așezat singur coroana de oțel pe cap, cum se plănuise, după care el însuși a încoronat-o pe Regină, aceasta făcând - nu ne-ar veni să credem
"Soacra Balcanilor" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10477_a_11802]
-
peste câțiva ani de Elena de Grecia, mama lui Mihai, renunțând încă o dată la tron, acum, pentru Elena Lupescu, buna și drăgălașa Mignon va rămâne văduvă în 1934, când soțul ei, regele Alexandru, a fost asasinat la Marsilia, împreună cu ministrul francez Louis Barthou. Necazurile nu-i ocolesc nici pe regi, fiind uneori copleșitoare.
"Soacra Balcanilor" by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10477_a_11802]
-
și apofatismul științific, într-un univers constituind o punte între știință și gnoză, grație ternarului iubire-cunoaștere-revelație. Vintilă Horia ne apare astfel ca un profet al resurecției sacrului. Îndelunga ședere în Franța a impregnat gândirea lui Pompiliu Crăciunescu de spiritul Școlii Franceze, caracterizate prin rigoare, fineîn iunie, anul acesta, Ipoteștii au marcat ediția a XXXVII-a a Zilelor Eminescu, instituind Premiul Național de Istorie și Critică Literară "Petru Creția". Având un juriu constituit din: Basarab Nicolescu - președinte, Mircea Borcilă și Valentin Coșereanu
Premiul ,Petru Creția" - Eminescu și cuadratura cercului by Basarab Nicolescu () [Corola-journal/Imaginative/10476_a_11801]
-
și apofatismul științific, într-un univers constituind o punte între știință și gnoză, grație ternarului iubire-cunoaștere-revelație. Vintilă Horia ne apare astfel ca un profet al resurecției sacrului. Îndelunga ședere în Franța a impregnat gândirea lui Pompiliu Crăciunescu de spiritul Școlii Franceze, caracterizate prin rigoare, finețe și umanism. Rigoarea este cea a limbajului, unde fiecare cuvânt are locul și funcția sa. Finețea este cea a gândirii: nuanța este privilegiată într-o gândire care încearcă să-și găsească rostul prin cuvinte deseori neputincioase
Premiul ,Petru Creția" - Eminescu și cuadratura cercului by Basarab Nicolescu () [Corola-journal/Imaginative/10476_a_11801]
-
de Informații, precum și numeroase fonduri din Franța, Portugalia, Anglia și Germania. O importantă sursă informațională a autorului a fost Colecția Mircea Eliade de la Biblioteca Regenstein a Universității din Chicago. Au fost consultate aproape o sută de periodice în limbile engleză, franceză, germană și română, câteva sute de cărți și articole (de istorie, filozofie, antropologie, religie, filozofia culturii, istorie și critică literară). Dl Țurcanu a obținut mărturii orale sau scrise de la 50 de exegeți ai operei lui Eliade sau de la cei ce
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
renunțat la prefața agresivă a lui Jacques Julliard. La fel cum Norman Manea și-a redactat eseul din 1991 pe baza informațiilor și citatelor din monografia lui Mac Linscoff Ricketts Rădăcinile românești ale lui Mircea Eliade, tot așa prefațatorul ediției franceze apelează la cartea Alexandrei Laignel-Lavastine, fără dovezi. Eliade, scrie Jacques Julliard "a ales definitiv vocea minciunii și disimulării... Comportamentul lui merită disprețul... Nici o țară din Europa n-a participat atât de activ și spontan la persecuția împotriva evreilor declanșată de
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
nu a fost în stare să capete decât magna cum laude. Suntem însă tare curioși să aflăm ce eliadiști făceau parte din comisia examenului de doctorat de la Facultatea de Istorie din 2003. în paranteză fie spus, toți cei opt recenzenți francezi ai cărții lui Florin Țurcanu șPierre Vidal-Naquet, Emmanuel Le Roy Ladurie, François Hartog, Jean-Yves Grenier, François Dosse, Claire Lesegretain, Michel D^Urance, Marc Celsț nu au scris în viața lor o recenzie, un comentariu sau măcar o notă sau un
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
eternei reîntoarceri, chiar în publicațiile citate de Dna Zoe Petre: Le Nouvel Observateur, Le Figaro Littéraire, Le Monde, Libération, La Croix etc. Aș mai avea un motiv să fiu bucuros de recenta traducere a cărții lui Florin Țurcanu. în ediția franceză, numele meu nu figurează la indicele de nume. Ajunsesem să mă îndoiesc de propria mea existență. Versiunea recentă mă citează de... 49 de ori. Asta e prea de tot! Dar intervine și aici... interdicția. Cărțile mele Pro Eliade și Eliade
Dosar - Mircea Eliade by Mircea Handoca () [Corola-journal/Imaginative/10667_a_11992]
-
zilei: Limbaje tehnice, argouri, jargoane. Prilej pentru Vulpescu să intervină în discuție, invocînd argoul jobelin folosit de Villon într-o seamă din baladele sale. Le regăsim pe toate, însoțite de copioase note și comentarii, în volumul apărut recent. Pașii poetului francez s-au pierdut în întuneric pe la 32 de ani; tot pe atunci, probabil, va fi trecut și pragul veșniciei. Romulus Vulpescu ostenește însă în Villon (s-ar fi putut spune și întru Villon dacă prepoziția nu era sleită după un
"Deocheatele" lui François Villon by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/10932_a_12257]