1,236 matches
-
liniște; ici și acolo pică încetinel frunze galbene, învîrtindu-se-n clipe largi pînă la pămînt în jurul coadelor vestejite, și de departe s-aude glas de lebădă..." " Pare că, fascinată, vremea iarăși își contenește mersul. Și în văzduhul fluid nici o adiere, în frunzișuri nici un murmur, pe luciul apei nici un fior..." În cazul unor portrete realizate prin aproximări și negații succesive, preluarea de către Mateiu a modelului patern nu mai poate fi pusă sub semnul îndoielii și trezește bănuiala de infracțiune... în familie: Broaște... destule
[Corola-publishinghouse/Science/1499_a_2797]
-
fără resurse pentru existență nu este posibilă. Planta de pildă, are nevoie de un mic teritoriu în care să-și înfingă rădăcinile pentru a-și lua apa și sărurile minerale, un mic spațiu în care să-și dezvolte coroana și frunzișul, pentru a avea acces la razele solare absolut necesare procesului de fotosinteză. Lumea animală își delimitează un perimetru pentru locuință și resurse alimentare; plante (în cazul ierbivorelor), vânat (în cazul carnivorelor) sau sursă de apă etc. Păsările, de exemplu, își
Nicolae C. Paulescu între știința vieții și metafizica existenței by VALERIU LUPU () [Corola-publishinghouse/Science/91893_a_92858]
-
Mitsouko de la Guerlain, primul parfum verde, delicat și misterios. Mitsouko este cuvântul japonez care desemnează „misterul”, iar uimitoarea capodoperă creată de Guerlain în anul 1919 este o superbă și obsedantă enigmă. Nota de vârf a parfumului dă o senzație de frunziș proaspăt de pădure și de ferigi stropite cu rouă. în notele mai profunde se întâlnesc miresme de iasomie și paciuli, ambră și liliac. O compoziție de o originalitate superbă, care vrăjește complet simțurile; îl pot purta cu succes femeile relativ
Aromaterapia, magia parfumului, cromoterapia şi meloterapia : terapii alternative by VIOLETA BIRO () [Corola-publishinghouse/Science/373_a_651]
-
inimioară, copiliță, profesoraș, repejor, aolică, mătăluță etc.; * sufixe augmentative (plus semantic = ideea de mărire sau perceperea exagerată a caracteristicilor unui element): copilandru, băiețoi, băietan, căsoaie; * sufixe colective (plus semantic = perceperea ideii de mulțime, raportare la referent ca la unul colectiv): frunziș, brădet, porumbiște, apărie, apăraie, stufăriș, studențime, tineret etc.; * sufixe de agent (plus semantic = indicarea autorului unei acțiuni, sufixe ale profesiilor): cizmar, croitoreasă, informatician, macaragiu, învățător etc.; * sufixe moționale (plus semantic = marcarea schimbării de gen a referentului): ursoaică, gâscan, vulpoi etc.
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
să pun piciorul afară dacă percep vreun semn neliniștitor în zborul intermitent al unei păsări eventual însoțit de vreun țipăt ascuțit sau de vreun croncănit lugubru sau dacă o rază de soare, seara, mă lovește ciudat în plină figură, traversînd frunzișurile, sau dacă mă aplec să dau un bănuț unui om așezat pe trotoar iar el mă prinde deodată de braț și urlă spre mine: "Demonii, chipurile demonilor... dar dacă îi ameninț că-i omor, mă ascultă...!!" omul rîgîia, repeta acea
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
Subcomisia Monumentelor Naturii; d. este interzisă executarea de orice fel de săpături (șanțuri, gropi, alei betonate sau asfaltate etc.) în apropierea arborilor, dacă ar putea pune în pericol existența acestora; e. sunt interzise aprinderea focului, arderea și depozitarea deșeurilor, a frunzișului uscat, a resturilor menajere etc. în incinta parcului; f. este interzisă ștergerea, deteriorarea sau distrugerea panourilor avertizoare și a împrejmuirii parcului; g. se pot realiza plantări de arbori și arbuști autohtoni sau exotici numai cu acordul specialiștilor, păstrânduse aspectul peisagistic
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
fantezist, în poezii încărcate de emoție discretă, fragile castele de cărți de joc risipite printr-un gest malițios al mâinii, sau bizuite pe o imagine centrală (Teleor e un metaforist inventiv): Copacul gros, d-o sută de ani, În a frunzișului tărie Cu noduri mari ca chip de om, Rază de soare nu călca, Bronzat ici-colo de mușchi verde, Când vro furtună-i căta ceartă, Misterios ca și un gnom, În hohote se scutura. În curtea casei, sta în mijloc Înfipt
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
paraliziei produse de soare asupra unui suflet readus la simplitatea vegetativă a floarei și insectei, prevestește, în Rapsodii de vară, panismul lui Blaga: Salcâmii plini de floare Contemplu Se uită lung spre sat, O tufă de scaieți... Și-n soare Frunzișul legănat Prin ierburile crude, Sub cerul fără fund, Le-atîrnă ca o barbă... S-aude Acolo mi-am găsit Un bâzâit profund. În iarbă Refugiul favorit. Și până la amiază Pământul încropit Acolo, ca-ntr-un templu, Vibrează De-atîtea dimineți Adânc și
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a devenit un imens cuib În care se pregătește rodul: „Tot ce simte și viază, feară, pasere sau plîntă În căldura primăverii naște, saltă, zboară, cîntă. Omul Își Îndreaptă pasul către desul stejăriș. Unde umbra cu lumina se alungă sub frunziș. El se duce după visuri; inima lui crește plină De o sacră melodie, melanholică, divină, De o tainică vibrare, de-un avînt inspirator Ce-i aduc În pept suspinuri și-n ochi lacrimi de amor. Este timpul renvierii, este timpul
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
veselie Fluturii cu miile Joacă pe câmpie... Joacă fete și băieți Hora-n bătătura. Ah, de ce n am zece vieți Să te cânt natură. ¾ VARĂ Vară de Otilia Cazimir E cald. Grădina-n jurul meu Se-ntinde leneșa la soare. Frunzișul prăfuit și greu Își culcă umbră călătoare Pe-al ierbii câmp plăpând... Râzând, cu capul dat pe spate, Un mac își scutură pe rând Petalele însângerate. În salcii, vrăbiile tac, Doar cucul cal bătrân aruncă, Ne-ndemânatic și buimac; Chemarea
Copilul cu dificultăţi de învăţare - Comportamentul lexic şi grafic by Raus Gabriela () [Corola-publishinghouse/Science/742_a_1231]
-
lanelor de vară? Iar acum: puzderiile astea/de lumini, de oameni pretutindeni! Deodată tinere deprinderi -/vremea: ca poenile-n Armindeni. (Ă) Progresul cine-o să ni-l fure?/ E ora-n care cad canoane. Ca-ntr-un sfârșit de aspre toamne,/ frunzișul pică prin pădureă (Ă) Geamiile se-ndoaie peste roade/de calcar și de piatră cu abubă, ne-nfașă delta-n valuri ca o șubă/rămasă-n seară plină de noroade. Ce doldora de spice, - nelumească/mocirla piere cu posomorâțiiă N-
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
de miracole și dornice de a-i aduce tribut. Printre aceste minuni se număra și un cașalot enorm care, după o furtună năprasnică și neobișnuit de îndelungată, fusese găsit mort pe plajă, cu capul rezemat de un cocotier, al cărui frunziș stufos ca un penet, părea jetul verzui al cașalotului. După ce uriașul cadavru a fost despuiat de învelișurile-i groase de-un stînjen, iar oasele i s-au zvîntat la soare, scheletul a fost transportat cu grijă în susul văii Pupella, unde
[Corola-publishinghouse/Science/2072_a_3397]
-
formă unor compuși chimici sau amestecuri fizice, a căror asimilare de către plante se desfășoară în timp; - "îngrășământ de amestec" - un îngrășământ obținut prin amestecarea pe cale uscată a diferitelor îngrășăminte, fără nici o reacție chimică; - "îngrășământ foliar" - un îngrășământ destinat aplicării pe frunzișul plantelor în vederea absorbției foliare a nutrienților; - "îngrășământ granulat" - îngrășământ solid format din particule de mărime medie predeterminată prin granulare; - "îngrășământ în soluție" - un îngrășământ lichid care nu conține particule solide; - "îngrășământ în suspensie" - un îngrășământ cu două faze, în care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
principali. În stare solidă, fiecare granulă conține toți nutrienții în compoziția declarată; - îngrășământ de amestec - un îngrășământ obținut prin amestecarea uscată a diferitelor îngrășăminte, fără nici o reacție chimică; - îngrășământ foliar - un îngrășământ cu macro și microelemente destinat aplicării extraradiculare pe frunzișul plantelor. ● după nutrienți: - principali - exclusiv azotul, fosforul și potasiul; - secundari - calciu, magneziu, sodiu și sulf; - oligoelemente - bor, cobalt, cupru, fier, mangan, molibden și zinc, esențiale pentru creșterea plantelor, dar în cantități reduse comparativ cu nutrienții principali și secundari; oligoelementele pot
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175482_a_176811]
-
formă unor compuși chimici sau amestecuri fizice, a căror asimilare de către plante se desfășoară în timp; - "îngrășământ de amestec" - un îngrășământ obținut prin amestecarea pe cale uscată a diferitelor îngrășăminte, fără nici o reacție chimică; - "îngrășământ foliar" - un îngrășământ destinat aplicării pe frunzișul plantelor în vederea absorbției foliare a nutrienților; - "îngrășământ granulat" - îngrășământ solid format din particule de mărime medie predeterminată prin granulare; - "îngrășământ în soluție" - un îngrășământ lichid care nu conține particule solide; - "îngrășământ în suspensie" - un îngrășământ cu două faze, în care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
principali. În stare solidă, fiecare granulă conține toți nutrienții în compoziția declarată; - îngrășământ de amestec - un îngrășământ obținut prin amestecarea uscată a diferitelor îngrășăminte, fără nici o reacție chimică; - îngrășământ foliar - un îngrășământ cu macro și microelemente destinat aplicării extraradiculare pe frunzișul plantelor. ● după nutrienți: - principali - exclusiv azotul, fosforul și potasiul; - secundari - calciu, magneziu, sodiu și sulf; - oligoelemente - bor, cobalt, cupru, fier, mangan, molibden și zinc, esențiale pentru creșterea plantelor, dar în cantități reduse comparativ cu nutrienții principali și secundari; oligoelementele pot
EUR-Lex () [Corola-website/Law/175492_a_176821]
-
tare, fetița s-a întors la casa bunicilor ei.Totul era foarte frumos și pe cer parcă scria cu litere aurii: A venit Toamna ! Brândușa Cojocaru O NOAPTE DE TOAMNĂ O stea albastră își varsă tăcută lacrimile de cristal peste frunzișul pământului. Roua argintie cade peste frunzele mohorâte, după care încet își face loc peste pielea neagră a pământului. Este o zi superbă de octombrie. Stau la geam și privesc cum peisajul multicolor se îmbogățește sub paleta unei mari artiste -TOAMNA
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
podiș, părea Într-adevăr un Eden. Au scris acasă exprimându-și uimirea În față atâtor pământuri accesibile. Iată descrierea sălbăticiei americane făcută de un nou-venit: Linia aparent interminabilă de copaci dinaintea noastră, intinderile salbatice care ne Înconjoară, adâncimile misterioase ale frunzișului bogat, unde nu a călcat picior de om, luminate de razele soarelui la prânz cu o strălucire magică și schimbătoare, splendoarea minunată și noutatea florilor, liniștea, netulburată decât de chemarea unei păsări sau de zumzetul unei insecte sau de orăcăitul
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
oarecare pregnanță. Piesa titulară din Fântânile tăcerii, de pildă, transmite sentimentul solitudinii convingător, într-o tonalitate tânguitoare: „Pe-aici nu trece niciodată nimeni,/Încât e cerul anilor mereu închis/De parcă n-a fost tinerețe și nici vis/ În pomul cu frunzișul între oameni.// Pe-aici îmi las singurătatea numai eu,/ Când toamna scutură rugină pe tufani,/ Și drumurile-mi suie pulberea de ani/ În nouri grei, de rod, spre Dumnezeu”. Popas lângă pământ exprimă, în metru folcloric, iubirea pentru pământul natal
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290643_a_291972]
-
noi. De atunci, în timpul lungilor noastre seri de vară din balcon, chipul acela de piatră cu zâmbetul lui obosit și ochii galeși ne privea printre ghivecele cu flori și parcă asculta istorisirile Charlottei. De cealaltă parte a curții umbrite de frunzișul teilor și al plopilor se înălța o casă mare de lemn cu două etaje, înnegrită de timp, cu ferestre mici, întunecate și bănuitoare. Pe asta și pe semenele ei voia guvernatorul să le înlăture cu limpezimea grațioasă a stilului modern
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
fiica guvernatorului avea voie să poarte, la școală, o rochie cu guler răsfrânt, cu podoaba aceea în mijloc. Conștiincios, Charlotte sublinia toate greșelile de accent sau de gramatică. Din adâncurile aurii ale chihlimbarului se ivea pe neașteptate un oraș cu frunzișuri frumoase de toamnă. Știa că va trebui să îndure o oră întreagă micile strâmbături ale acelei copile mari și grăsuțe, îmbrăcată superb, apoi, într-un colț al bucătăriei, avea să primească, înmânat de o cameristă, un pachet, resturile de la prânz
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
intrării, atârna un drapel roșu. Doi soldați înarmați cu puști tropăiau în zăpadă de fiecare parte a ușii... Unele ferestre ale teatrului fuseseră sparte și astupate, în lipsă de altceva, cu bucăți din decorurile de placaj: se vedea ba un frunziș plin de flori albe, probabil cel din Livada cu vișini, ba fațada unei case de vacanță. Iar deasupra intrării, tocmai vopseau o fâșie lungă de pânză roșie. „Haideți cu toții la mitingul popular al societății celor fără Dumnezeu!”, a citit Charlotte
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Auzea răsunetul matinal al trotuarelor, respira aerul luminat de un soare palid, pieziș. Mergând prin orașul acela încă adormit, recunoștea la fiecare pas topografia lui naivă: cafeneaua gării, biserica, piața... Simțea o bucurie ciudată citind numele străzilor, privind luciul ferestrelor, frunzișul din scuarul din spatele bisericii. Cel ce mergea alături de ea i-a cerut să traducă una dintre denumirile acelea. A ghicit atunci de ce era atât de fericită plimbarea prin orașul matinal... Charlotte s-a trezit din somn păstrând încă în mișcarea
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
datorită siluetei unui bărbat căruia îi remarca deja zâmbetul nehotărât. N-au alergat, n-au schimbat nici o vorbă, nu s-au îmbrățișat. Li se părea că au mers o veșnicie unul spre celălalt. Strada era pustie, lumina înserării, reflectată de frunzișul auriu al copacilor, avea o transparență ireală. Oprindu-se lângă el, și-a clătinat ușor buchetul. El a dat din cap ca și cum ar fi spus: „Da, da, înțeleg!” Nu purta centiron, ci doar curea cu o cataramă de bronz înnegrită
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
Dispariție fără întoarcere. Pieire totală. Fără umbră. Fără reflex. Fără apel...” Soarele se stingea în adâncurile stepei. Dar văzduhul a păstrat îndelung luminozitatea cristalină a serilor răcoroase de vară. Dincolo de pădurice a răsunat strigătul Cucușkăi, mai sonor în aerul rece. Frunzișul copacilor era presărat cu câteva frunze galbene. Cele dintâi. Strigătul locomotivei a răsunat din nou. Deja departe, atenuat. Atunci, reîntorcându-mă la amintirea celor trei cochete, mi-a venit o idee simplă, un ultim ecou al reflecțiilor triste în care
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]