1,628 matches
-
mișcării și a iraționalului, arta catolicismului victorios. Barocul triumfă mai puțin în arhitectură, comparativ cu pictura și arta decorativă: tablouri de Rubens pentru palatul Luxemburg, gravuri de Jacques Callot, catapetesme de biserici, decor pentru viața cotidiană, construcții efemere ca pompele funebre sau arcul de triumf pentru intrările regale. În literatură, poemele lui Saint-Amant sau ale lui Théophile de Viau țin de aceeași estetică, la fel ca și tragi-comediile imitate după spanioli, operele à l'italienne, baletele de curte. Dar, mai mult
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
mult. Nici celelalte categorii nu erau mai puțin îndatorate. Numai bancherii și perceptorii trăiau în pace și veselie, avînd în mîinile lor toți banii regatului. Regele a fost dus la Saint-Denis pe 10 sau 12 ale acelei luni și discursul funebru s-a făcut la Saint-Denis către sfîrșitul lunii octombrie". Inventar-Sumar al arhivelor comunale anterioare anului 1790, departamentul Loir-et-Cher, seria E, supliment, Blois, 1887, p. 72. Acest "discurs funebru" pentru Ludovic al XIV-lea, scris de un obscur preot de țară
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
dus la Saint-Denis pe 10 sau 12 ale acelei luni și discursul funebru s-a făcut la Saint-Denis către sfîrșitul lunii octombrie". Inventar-Sumar al arhivelor comunale anterioare anului 1790, departamentul Loir-et-Cher, seria E, supliment, Blois, 1887, p. 72. Acest "discurs funebru" pentru Ludovic al XIV-lea, scris de un obscur preot de țară, nu are nimic de-a face cu cele pronunțate de episcopii de Curte după moartea Marelui Rege. El atestă, în felul său, extrema impopularitate a lui Ludovic al
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
după o rodnica activitate didactica și științifică de 37 de ani. Profesor univ. Dr. Ing. Ștefania Ruscior a decedat la 3 septembrie 1989, la vârsta de 70 de ani și a fost înmormântată la Cimitirul Eternitatea din Iași. La ceremonia funebra au rostit cuvinte de apreciere Conf.univ. Dr. Ioan Ghinea precum și alți membri ai Catedrei de Matematică. <reflist. 15. George St. Andone - ISTORIA MATEMATICII DIN ROMÂNIA, vol. III, Editura Științifică, București 1967, 402-404. 16. George St. Andone - ISTORIA șTIINȚELOR ÎN ROMÂNIA
Volum memorial dedicat foştilor profesori şi colegi by Alexandru Cărăuşu, Georgeta Teodoru () [Corola-publishinghouse/Science/91776_a_92841]
-
se interpune între el și restul oamenilor: "Ningea bogat și trist ningea, era tîrziu/ Cînd m-a oprit în drum, la geam, clavirul;/ Ș-am plîns la geam și m-a cuprins delirul/ Amar, prin noapte vîntul fluera pustiu" (Marș funebru). Al doilea capitol este dedicat opoziției față de burghezie. În anii cînd a fost scrisă teza de doctorat, în spațiul românesc o astfel de atitudine era intens exploatată de ideologia timpului și privită ca o bilă albă pentru poetul Plumbului - viziune
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
a-i irita pe trimișii Turci sau Ruși. Această obiecțiune a displăcut populației adunate în mare număr în jurul Palatului, deputăția reușind să obțină documentele menționate care au fost imediat puse pe un catafalc și duse la Mitropolie, însoțite de muzică funebră și de dangăt de clopote. Mulțimea era formată din nu mai puțin de 10.000 de oameni. Sosiți la Mitropolie, a apărut Arhiepiscopul la balcon în odăjdii de ceremonie și după ce a blestemat documentele și ia anatemizat pe toți cei
REPREZENTANŢELE DIPLOMATICE BRITANICE îN PRINCIPATELE ROMÂNE (1803-1859) by CODRIN VALENTIN CHIRICA () [Corola-publishinghouse/Science/91650_a_93525]
-
în mâini. Dar, pentru a adăsta în neclintirea unui rost, ceea ce mâna dibuie trebuie smuls, încă înfiorat de palpitații, din preajma-i fremătând de viață și-așezat ca-ntr-un cavou între contururi bine măsurate; folosul consolează lucrurile de moarte. Pompe funebre ce îngroapă pietrele de vii, iată arhitectura fără meșteșug! Măsurătorile exacte ale formei sunt riturile funerare prin care pacificăm conținutul de retezarea venelor suferită prin limitare; și nu întotdeauna bântuirea-i încetează. Dar tot mâinile pot și trezi la viață
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
sale opere (Iluzia comică, 1536) se bazează pe o estetică barocă ce transpare încă în Cidul, cu toate că această operă marchează trecerea la tragedia clasică. Prezența barocului în Franța este semnalată și în operele efemere: decorul serbărilor, arcuri de triumf, alaiuri funebre sau procesiuni. Dar mai ales pictura este aceea care se inspiră dii baroc (pictorul Simon Vouet) și mai ales din arta lui Caravaggio. În ciuda largii sale răspîndiri în Europa catolică, Darocul nu triumfă în întregime. El provoacă peste tot, chiar
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
din anul 1246, cât a călătorit prin stepa din nordul Mării Negre, că a văzut capete și oseminte de oameni morți, care zăceau pe pământ, ca și bălegarele de vită (Tamouam sterouilinium). Wilhelm de Rubine completează, în anul 1253, tabloul acesta funebru cu cel din Crimeea, unde a văzut pe cumanii salvați pe istmul Perecop, „care sfârșiau și rupeau cu dinții cărnurile crude ale morților, precum câinii sfâșie cadavrele”, și până la Sarcath, aproape de vărsarea Volgăi în Marea Caspică, timp de două luni
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
în forma revizuită în 1890, cu câteva săptămâni înainte de moartea autorului însuși - vizează în integralitatea ei tema extincției poetului, nu doar în ultimul său act, cel consacrat propriu-zis sfârșitului lui Ovidiu la Tomis. De la început, personajul e plasat sub zodie funebră. Mistuit de chinurile geloziei fără leac, Ibis năzuiește să-și ia drept complice infernul și e dispus să-și pună averea la bătaie ca să dispară Ovidiu. El plănuiește să apeleze la un brav gladiator/ Ce are meseria de crunt omorâtor
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
preia din Triste și Pontice echivalarea fundamentală a surghiunului cu moartea. La Tomis, Ovidiu continuă să scrie în genul care l-a consacrat, elegiile sale revenind însă, în noul decor al existenței lui, mai degrabă la funcția primordială de poezii funebre. Moarte civilă, exilul este perceput de autorul latin drept moarte spirituală și fizică și toate semnele care i se arată poetului se lasă descifrate cu ușurință în acest sens. Plecarea e un doliu, iar bocetele celor apropiați accentuează caracterul funebru
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
funebre. Moarte civilă, exilul este perceput de autorul latin drept moarte spirituală și fizică și toate semnele care i se arată poetului se lasă descifrate cu ușurință în acest sens. Plecarea e un doliu, iar bocetele celor apropiați accentuează caracterul funebru al ceremoniei de despărțire : Ce vaiete, ce plânset se auzea oriunde/ Îți întorceai privirea, și bocet ca la mort (Tristele, I 3) . Cel condamnat asistă de fapt la propriile funeralii, el fiind mereu sfâșiat între teama de moarte și dorința
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
din surse secundare, căci dramaturgul român împrumută de la Sofocle personajul surorii Electrei, blajina Chrysotemis (Electra), iar de la Euripide scena sacrificării Ifigeniei (Ifigenia în Aulida), substituirea adevăratei Elena cu o umbră care l-a însoțit pe Paris la Troia (Elena), prevestirile funebre ale Kasandrei, roaba troiană îndrăgită de Agamemnon (Troienele), personajul țăranului ales de Clitemnestra drept soț al Electrei, ca și subterfugiul tinerei de a-și înștiința mama că a născut, pentru a o atrage în cursă (Electra). Desigur, complicarea excesivă a
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
razele soarelui, fruntea Pelionului fiind plină de lumina lui Helios (II, p. 210). Când se interesează de soarta reginei, membrii corului își păstrează speranța cât timp muntele e încă plin de soare (II, p. 212). Servitoarea relatează însă pregătirile rituale funebre (baia, înveșmântarea în alb) săvârșite de Alkestis când a simțit că seara e aproape (II, p. 213). Cei din asistență, care au observat că pe luciul apei s-a întins Amurgul și se apropie seara (II, p. 214), sunt cuprinși
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
ilustru al viitorului ei soț (Ce e cu tine ? Nu te bucuri că ești menită lui Achile ?), e derutată de ciudatele întrebări privitoare la înfățișarea mirelui (Ce întrebări fără rost !... Vino-ți în fire). Nu caută să-i aline spaimele funebre pe care le confundă cu o scurtă întunecare a minții (vorbești ca dintr-o cumplită visare... gândul ți s-a rătăcit dintr-o dată, vestindu-ți-se numele lui Achile ? !) sau cu tulburarea pricinuită de emoția nunții (Gândul ți e necontenit
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
fotoliului, cu trunchiul aplecat în față, Gabriela fixa piciorul încălțat în piele suplă ca o mănușă, îndreptat spre o vază pusă de-a dreptul pe podea. Se ridicau din ea bulgării unui buchet de crizanteme: așa se explica mireasma puțin funebră care stăpânea încăperea. Samovarul scoase o trâmbă de aburi care se destrămă în raza de soare, ridicând între ele o perdea mișcătoare. Doamna Dunin se ridică să servească ceaiul. Ea își rostea numele Dounine, în forma originară ca pe malurile
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
magnific. Acum, când sunt peregrinul necunoscut, pe o uliță, undeva la capătul ei, o umbră se strecoară nu știu încotro, după ce se iscase vântul ușor din norii de pulbere albastră. În cimitirul de pe deal crucile se umflau de atâta înghesuială funebră, iar clopotele anunțau ruga divină. Și vine și ploaia înceată, răcoritoare, printre picăturile ei mă întorc acasă. Pe colțul mesei, foile cărții mele se zvârcolesc sub vântul ajuns și aici. Mă simt relaxat, îmi privesc plantele din grădină, devin de-
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1462_a_2760]
-
care era, pe vremuri, cu mare pompă. Parcă văd și acum acei dricari încălecați pe cai înveliți în stofe negre și cu pompoane, alb cu negru, pe cap, în jurul dricului; mulțimea de preoți în vestminte bisericești; muzica militară cîntînd marșuri funebre; destul ca să imprime în mintea mea de copil de șase ani, cea mai tristă și îngrozită zi din viața mea. 3 M-am născut, ca și frații și sora mea, în casa părintească de pe strada Brăilei. Se numea așa fiindcă
by Sergiu Dimitriu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1057_a_2565]
-
noi și c-aveai să-nțelegi singur că nu putea fi vorba de un asemenea demers”. Între 22-27 noiembrie. Prințul Moștenitor Carol pleacă în Anglia, pentru a reprezenta Familia Regală a României la funeraliile reginei Alexandra. După ce participă la ceremonia funebră din 27 noiembrie 1925, pleacă fără a-și lua rămas bun de la suveranii Marii Britanii, ajunge la Paris, unde se întâlnește cu Elena Lupescu și, împreună, pornesc spre Veneția. La 12 decembrie, Carol adresează mamei sale o scrisoare dramatică, expunându-i
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Superior Național, iar la ora 1330 a avut loc un dejun, oferit participanților la festivitățile menționate. Sâmbătă, 11 martie. La ora 1500, în gara București Nord, este adus corpul defunctului patriarh și prim-ministru Miron Cristea de la Cannes (Franța). Cortegiul funebru a străbătut Calea Griviței și Calea Victoriei, cu opriri pentru slujbe religioase. Când a ajuns în fața Palatului Regal, mitropolitul Bălan al Ardealului a dat binecuvântarea cuvenită. „La un balcon din aripa stângă a Palatului a apărut atunci M.S. Regele împreună cu Marele Voevod
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
Mihai, a sosit la Ateneul Român, unde era depus defunctul. Mihai era îmbrăcat în uniformă de sublocotenent de Vânători de Munte. Au luat loc în partea stângă a catafalcului, în fața membrilor guvernului și a consilierilor regali. S-a intonat Marșul funebru de Wagner. Patriarhul Nicodim a oficiat serviciul religios. Au rostit discursuri: patriarhul Nicodim, gen. Argeșanu, noul prim-ministru, C. Argetoianu, președintele Adunării Deputaților, V. Vâlcovici, secretarul general al Frontului Renașterii Naționale. Corul a intonat Veșnica pomenire. Carol s-a deplasat
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
condoleanțe soției lui A. Călinescu, apoi a părăsit Ateneul, însă Mihai a rămas. Sicriul a fost scos din Rotonda Ateneului și așezat pe carul mortuar. După membrii familiei, urmau: Mihai, membrii Casei Regale, membrii guvernului ș. a. În această ordine, cortegiul funebru a pornit spre Gara de Nord, la ora 1015. La Gara de Nord, sicriul a fost coborât de pe carul mortuar și dus în vagonul mortuar. În trenul mortuar a urcat și Mihai, membrii Casei Regale, șeful guvernului, patriarhul Nicodim, membrii familiei Călinescu etc. La
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
mortuar a pornit spre Curtea de Argeș, unde a ajuns la ora 1445. Mihai a asistat și el la serviciul religios oficiat de episcopul Grigore al Argeșului. Sicriul a fost coborât din vagon și așezat pe carul mortuar. S-a organizat cortegiul funebru în aceeași ordine ca la București. Cortegiul a pornit spre cimitirul din deal al Bisericii Sf. Nicolae, unde sicriul a fost coborât în cavoul familiei Călinescu, după un nou serviciu religios, urmat de discursuri, rostite în numele țăranilor, minorității maghiare, minorității
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
împingea cu încăpățânare țărână în groapă, până când aceasta s-a umplut, ascunzându-l definitiv sub pământul primitor pe cel care, odată, cândva, fusese marele carpatin-mioritic, Haiduc. Desigur că "înmormântarea" lui Haiduc nu a avut măreția, grandoarea, fastul și amploarea ritualurilor funebre prilejuite de trecerea la cele veșnice a vreunei celebrități din aristocrația creștină. Dar au fost îndeplinite două cerințe fundamentale: înhumarea și prohodul lapidar și sinistru al bunicii. Odihnește-te în pace, sărmane Haiduc! Opto sit tibi terra levis Doresc să
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
israeliene. Atunci am avut ocazia să asistăm la înmormântarea, pe jumătate carnaval și jumătate manifestație, a unui militant creștin melkit ucis în cursul operațiunilor militare; ceremonia avea loc cu acompaniament de focuri de armă trase în aer, cu un discurs funebru pronunțat de preotul parohiei care suna ca un fel de marseieză. Între timp, șantierul dominicanilor a fost închis, din rațiuni de securitate și vai! de inutilitate publică. Terenurile trebuie rentabilizate. Speculațiile imobiliare și suprapopularea ar putea duce într-o zi
Candid în Ţara Sfântă by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Memoirs/905_a_2413]