5,270 matches
-
și arbore este o idee centrală în cadrul dendrolatriei în general și a celei românești în particular. Ea este materializată prin monumente dendromorfe care însoțesc omul în toate momentele existenței și chiar postexistenței sale : arbore de naștere, arbore de nuntă, arbore funerar, arbore de pomană etc. De data aceasta, consubstanțialitatea om-pom oferă primului termen șansa supraviețuirii. Este probabil că ne aflăm aici în fața unor aspecte care ar putea resemnifica atât de contro- versata problemă a seninătății eroului mioritic în fața morții. Iată, de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
De data aceasta, consubstanțialitatea om-pom oferă primului termen șansa supraviețuirii. Este probabil că ne aflăm aici în fața unor aspecte care ar putea resemnifica atât de contro- versata problemă a seninătății eroului mioritic în fața morții. Iată, de exemplu, un extraordinar text funerar glăsuit „de priveghi” de către „unchieși” mascați (strămoșii ?). Este un bocet cules în zona Vrancei, acum doar câteva decenii, care redă într-un mod cât se poate de plastic și de explicit ideea postexistenței defunctului, datorată consubstanțializării acestuia cu copacul : Omule-pomule
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
neu Sî-l îngroapi [sic !] în sél păltior (45, p. 810) în altă variantă, fluierul este înhumat, păstrând însă esența copacului : La cap sî-ni îngrok’i Fluieraș di paltin (45, pp. 816, 893). De fapt, practica de a atârna în arborele funerar unele obiecte personale ale defunctului (haine, obiecte de podoabă etc.) a supraviețuit până în pragul secolului XX în riturile de înmormântare ale românilor (55). În unele zone din Transilvania, de exemplu, în vârful copacului funerar „se leagă chișcheneu [batic] roșu cusut
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
practica de a atârna în arborele funerar unele obiecte personale ale defunctului (haine, obiecte de podoabă etc.) a supraviețuit până în pragul secolului XX în riturile de înmormântare ale românilor (55). În unele zone din Transilvania, de exemplu, în vârful copacului funerar „se leagă chișcheneu [batic] roșu cusut frumos cu fir, în care se anină un clopoțel micuț și inelele mortului”. Iar dacă defunctul a fost cioban, se leagă de copac și „lână de la oi” sau „o floacă de lână” (39, pp.
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
sau „o floacă de lână” (39, pp. 99-100). În Bucovina, „copacul este îmbrăcat uneori (în cazul când tânărul a murit departe, în locuri neaflate) cu veșminte și pus în sicriu, în locul defunctului” (53, p. 378). În astfel de cazuri, „bradul [funerar] trebuia să aibă înălțimea aproximativă și «făloșenia celui mort». În vârful bradului se punea căciulă cu prim (cu manșetă de blană). Două ramuri se băgau pe mânecile unei cămăși țesute cu flori. Trunchiul bradului era petrecut pe cracul unui ițar
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
prim (cu manșetă de blană). Două ramuri se băgau pe mânecile unei cămăși țesute cu flori. Trunchiul bradului era petrecut pe cracul unui ițar. Era încins cu un brâu roșu. Astfel înveșmântat, era așezat în sicriu” (3, p. 73). Obiceiuri funerare similare sunt atestate și în Transilvania (39, p. 355). Revenind la prezența/frecvența paltinului în episodul funerar al Mioriței, să amintesc și o altă imagine, aproape invariantă : Brazi și păltinași I-am avut nuntași. O imagine cu semnificații nupțial-funerare cunoscute
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
bradului era petrecut pe cracul unui ițar. Era încins cu un brâu roșu. Astfel înveșmântat, era așezat în sicriu” (3, p. 73). Obiceiuri funerare similare sunt atestate și în Transilvania (39, p. 355). Revenind la prezența/frecvența paltinului în episodul funerar al Mioriței, să amintesc și o altă imagine, aproape invariantă : Brazi și păltinași I-am avut nuntași. O imagine cu semnificații nupțial-funerare cunoscute și, doar în subsidiar, cu valențe poetice. Or, știind că arborele care deține în principal astfel de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
imagine, aproape invariantă : Brazi și păltinași I-am avut nuntași. O imagine cu semnificații nupțial-funerare cunoscute și, doar în subsidiar, cu valențe poetice. Or, știind că arborele care deține în principal astfel de semnificații este bradul (bradul de nuntă, bradul funerar), nu poate fi decât simptomatic faptul că acesta este dublat (pe picior de egalitate) de paltin. Mai mult decât atât, atunci când formula „invariantă” suportă totuși o modificare, cel schimbat este de multe ori bradul, și nu paltinul : Fagii, păltinașii Ei
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
efectuată, drumul este obstaculat și 181Dendromitologie românească. Paltinul labirintic (1, pp. 121-130). Ea presupune coborâri și ascensiuni, traversări de ape și de codri, întâlniri cu animale sălbatice, bifurcări de drumuri etc. Iată descrisă „calea raiului”, într-un cântec cere- monial funerar cules în Moldova : Calea raiului e lungă ; cât o viață să n-ajungă. Calea raiului e smeadă, tragi la ea ca la obadă, urci, cobori și nu sfârșești, cauți și nu nimerești, când să zici că ai scăpat, de la cap
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
corect spre lăcașul infernal. Astfel privite lucrurile, episodul interogării arborilor de către Sisinie devine, din gratuit sau strict literar, un episod încărcat de bogate semnificații arhaice. Copacii călăuzesc eroul și jalonează călătoria acestuia în „lumea de dincolo”. Având în vedere caracterul funerar atribuit paltinului (relevat mai sus), nu mai apare ca fiind întâmplătoare inserarea anume a acestui soi de copac în episodul din legenda hagiografică în discuție. în unele cântece rituale funerare, călăuzele care însoțesc sufletul în peregrinarea lui prin labirintul silvestru
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
călătoria acestuia în „lumea de dincolo”. Având în vedere caracterul funerar atribuit paltinului (relevat mai sus), nu mai apare ca fiind întâmplătoare inserarea anume a acestui soi de copac în episodul din legenda hagiografică în discuție. în unele cântece rituale funerare, călăuzele care însoțesc sufletul în peregrinarea lui prin labirintul silvestru dintre cele două lumi sunt anumite animale sălbatice - lupul, vulpea, vidra, mai rar ursul - cu care „dalbul de pribeag” urmează să se înfrățească și să se lase călăuzit de ele
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
seama să iei. Că tot ’ț va ieși Vulpea înainte ; Mâna să ți-o-ntinzi, Bună soră s-o prinzi, Că ea iar că știe Tot sama pădurilor Și a apelor, înainte să mergi... (17, pp. 18-19). în alte cântece funerare rolul de călăuză îl joacă arborii - brad, salcie, măr, paltin -, dar scenariul rămâne similar, inclusiv motivul „înfrățirii” : Iar în râpa Mărilor, Unde-i Bradul Zânelor, Trecătoarea apelor, Sufletul stătea Și mi se ruga : Brade, brade ! Să-mi fii frate : întinde
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
la un copac de unde pornesc 77 × 7 drumuri. Spiritul Vântului se urcă în copac și, din vârful acestuia, reușește să aleagă drumul bun către lumea sufletelor morților (82, p. 359). Ca și în legenda Sfântului Sisinie, în credințele și cântecele funerare doar unele plante/animale întâlnite de suflet în peregri- narea-i postumă sunt benefice și adjuvante. Altele, în schimb, refuză să-l ajute. În cântecele funerare românești, bradul, de exemplu, refuză să treacă sufletul peste „Marea fără nume/ L-ailaltă lume
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
morților (82, p. 359). Ca și în legenda Sfântului Sisinie, în credințele și cântecele funerare doar unele plante/animale întâlnite de suflet în peregri- narea-i postumă sunt benefice și adjuvante. Altele, în schimb, refuză să-l ajute. În cântecele funerare românești, bradul, de exemplu, refuză să treacă sufletul peste „Marea fără nume/ L-ailaltă lume”. În unele variante, bradul cedează doar când e amenințat cu tăierea (39, pp. 439-441). în altele însă, refuzul bradului este definitiv (83, p. 337). Am văzut
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
cer (41, p. 140). Relația dintre episodul arborilor întâlniți de suflet și cel al arborilor întâlniți de Sf. Sisinie nu este totuși perfect demonstrabilă, din cauza unor neconcordanțe (chiar dacă acestea sunt justificabile sau parțiale) : 1. Spre deosebire de legenda Sfântului Sisinie, în cântecele funerare nu apare motivul „blestemarea/binecuvântarea copacilor” (bradul este amenințat cu tăierea, dar nu bleste- mat). Această neconcordanță ar putea fi justificată de caracte- rul pregnant etiologic al legendei Sfântului Sisinie, caracter care a contaminat probabil și „poveștile” copacilor. În producțiile
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
traco-getă), datare (secolul al IV-lea î.e.n.), mate rial folosit (argint aurit), tehnică de execuție (prin ciocănire, au repoussé), motive iconografice (cavalerul danubian, triskelion etc.) -, plăcu- țele de argint de la Letnița fac parte în mod cert din seria de obiecte (funerare, rituale sau votive) realizate la începutul celei de-a doua epoci a fierului (La Tène) și descoperite atât la nord de Dunăre (Băiceni, Craiova, Peretu, Poroina etc.), cât și la sud de Dunăre (Agighiol, Loveț, Vrața etc.). În Antichitate, această
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
pe figurinele de argilă antropomorfe descoperite în mormintele din epoca mijlocie a bronzului (1600-1500 î.e.n.), în sud-vestul teritoriului românesc de astăzi (Cultura Gârla Mare). Una dintre statuetele antropomorfe prezentate pare a fi un talisman, conținând (conform traducerii propuse) un descântec funerar de „călăuzire” a sufletului la cer : „Mergi suflete la cer...” (118, pp. 116-118). Este probabil că amulete similare, conținând diverse formule magico- rituale (de alungare a duhurilor rele, a bolilor, a furtunilor etc.), erau purtate în scopuri apotropaice de populația
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
au supra- viețuit, ca în cazurile de mai sus, doar sacrificiile de simulacre umane, ci și simulacrele de sacrificii umane. În unele zone ale României (Bucovina, Vrancea etc.), pentru dezlegarea ploilor în caz de secetă nu este purtată în procesiune funerară și aruncată în râu sau îngropată o păpușă antropomorfă, ci se simulează întreg ceremonialul de înmormântare pe un copil viu, în carne și oase, de regulă o fată de 13-15 ani, îmbrăcată în mireasă, ca orice fată care moare fecioară
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
mai marele voievod al oștilor îngerești” (7, p. 621), adică de Arhanghelul Mihail. Sf. Mihail (sărbătorit la 8 noiembrie, în ziua de Hranghel, corupere din „Arhanghel”) este un personaj biblic căruia însă i s-au acordat, în folclorul românesc, atribute funerare și psihopompe inedite : este purtător al „Sabiei morții”. În ziua de Hranghel, fiecare creștin aprinde o lumânare pentru a lumina „calea întunecoasă” a celor ce mor de moarte năprasnică (inclusiv, probabil, de moarte rituală). Cea mai răspândită credință populară cu privire la
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
unele puncte de vedere, similar cu cel atestat la traci. Herodot (secolul al V-lea î.e.n.) consemnează faptul că bărbații sciți practicau fumigații cu semințe de cânepă, într-un cort ridicat anume în acest scop, în cadrul unui ritual de „purificare” funerară : Sciții iau așadar sămânță de cânepă [t¹s kannabios to sperma], se strecoară sub cortul făcut din pături și aruncă sămânța peste pietrele încinse. Sămânța aruncată [peste pietre] scoate un fum parfumat și se face atâta abur, încât nici o baie elinească
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
scit, de tip kurgan, s-au descoperit următoarele obiecte : un sac de piele cu blană conținând cannabis, vase mari de bronz pline cu pietre și scheletul unui cort pentru inhalații (138, p. 79). Fără textul lui Herodot, rostul acestui inventar funerar ar fi fost dificil de înțeles. Pentru „cânepă”, Herodot folosește termenul grecesc kannabis. Ernst Jünger a propus o etimologie interesantă : Numele plantei kannabis își are obârșia și înrudirile în limbi foarte vechi, ca asiriana ; konabos era un cuvânt grec pentru
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
bisul (82, p. 156) - ar crește în nordul Persiei (Bactria), dar și în estul continentului european, și anume „pe malurile fluviului Borysthenes [Nipru]”. Este exact aceeași localizare ca a triburilor de „geto-sciți” care - conform lui Herodot - practicau ritualul de purificare funerară prin inhalarea fumului de cannabis (Istorii, IV, 75). După Plinius, ar fi vorba de o „frunză care provoacă râsul”, numită gelotophyllis, care, băută într-o poțiune de vin și mir, „provoacă tot felul de vedenii și un râs care nu
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Hofmann, Carl Ruck) au avansat ipoteza că poțiunea psihotropă kykeon, atât de impor- tantă în cadrul ritualului de inițiere în Misterele eleusine, avea ca ingredient psihedelic central fungusul parazit cornul-secarei (Claviceps purpurea) (144). Substanțele narcotice par să fie folosite la ceremoniile funerare, în relație cu daimonii htonieni și infernali, la contactul cu „lumea de dincolo”. Să ne aducem aminte că sciții din preajma Nistrului, vecini cu geții, practicau fumigații de cânepă anume în cadrul riturilor funerare (cf. Herodot, Istorii, IV, 75). Mircea Eliade credea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
Substanțele narcotice par să fie folosite la ceremoniile funerare, în relație cu daimonii htonieni și infernali, la contactul cu „lumea de dincolo”. Să ne aducem aminte că sciții din preajma Nistrului, vecini cu geții, practicau fumigații de cânepă anume în cadrul riturilor funerare (cf. Herodot, Istorii, IV, 75). Mircea Eliade credea că aceste obiceiuri rituale sunt analoage practicilor șamanului, care - narcotizat cu fum de cânepă - conduce sufletul mortului în lumea de dincolo (43, p. 395). Dacă analogia mea este corectă, atunci semințele de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
slujbei de pomenire a morților, țăranii bulgari pun frunze de iederă (Hedera helix, planta zeului Dionysos) atât pe morminte, cât și pe colive (147, p. 35). Obiceiul este antic. Romanii - spune Plinius cel Bătrân - foloseau măselarița (Hyoscyamus niger) la ospețele funerare și o puneau pe morminte. Coliva este tot o „prăjitură a morților” pre-creștină și non-creștină, făcută în principal din grâu fiert, miere/zahăr și nuci. În unele zone ale țării (jud. Brăila, de pildă) coliva era „decorată” cu semințe de
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]