2,337 matches
-
echipă. — Dumneavoastră ați remarcat sânii decedatei? îl chestionă el. Dar șeful de echipă nu făcu altceva decât să dea din cap. Rămăsese fără grai. — Așadar, avem o femeie bine hrănită... Cam ce vârstă ai zice că avea? Barney își scărpină gânditor bărbia. — Nu era bătrână, zise el în cele din urmă. E clar că nu era bătrână. — De douăzeci și ceva de ani? — S-ar putea. — Sau de treizeci și ceva? Barney înălță din umeri. Mai era ceva ce tot încerca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
cu ele. Parcă mai înainte ziceai că nu știai că au vreun copil, nu? — Nici nu au. Gaskell e dr. Pringsheim. E biochimist și e și un caz de creștere întârziată, din cele spuse de soția lui. Inspectorul îl studie gânditor pe Wilt. Problema arestării lui devenise una care necesita o evaluare minuțioasă. Presupun că nu ești pregătit să faci chiar acum mărturisiri complete, zise el, fără să spere prea mult. — Nu, nu sunt, zise Wilt. — Nici nu mă așteptam să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
fizică. — Era o femeie puternică, domnule? — Foarte! zise din toată inima domnul Morris. Sergentul Yates se arătă încurcat. — Pare ciudat ca o asemenea femeie să se lase omorâtă de domnul Wilt fără să i se opună mai serios, zise el gânditor. — Mie mi se pare incredibil, întări domnul Morris. Mai mult, sugerează un grad de vitejie nebunească pe care comportamentul lui Henry în cadrul catedrei nu m-ar fi făcut să-l ghicesc vreodată. Singurul lucru pe care-l pot lua în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
zi, puțin mai târziu, dr. Morris se așeză la masă și își redactă cererea de demisie. 19 De la fereastra unui dormitor gol, aflat la primul etaj al casei parohiale, Eva Wilt se uita cum părintele St John Froude se plimba gânditor pe cărarea ce ducea la biserică. în clipa în care bărbatul dispăru din raza vederii ei, Eva se repezi la parter și năvăli în biroul lui. Avea să-l sune din nou pe Henry. Dacă nu era la Tehnic, atunci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
să-și imagineze ce fel de învățătură trăsese nenorocitul de domn Wilt din absența ei. Ai zis “învățătură de minte”? — Da, răspunse Eva. Am vrut să-i arăt că nu se poate descurca fără mine. Părintele St. John Froude sorbi gânditor din paharul său cu băutură. Dacă era cazul să creadă măcar un sfert din confesiunea femeii, soțul său trebuie să fi descoperit că descurcatul fără ea era absolut încântător. — Și acum vrei să te întorci la el? — Da, zise Eva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2233_a_3558]
-
să înțelegi. Iartă-mă, te-am tutuit, tinere. Poate nici tânăr nu ești. Mde, vorbe nepotrivite... vederea mea... ce vrei, vârsta, vârsta. Am 99 de ani... Ochii mari, întunecați, ușor ieșiți din orbitele albicioase. Nasul subțire, vinețiu. Ridat obrazul, foarte, gânditor chipul, încă gânditor, da. Tichia de pâslă neagră ascundea frunte, păr, chelie, ce-o fi fost. Mustața crescută aiurea și îngălbenită, buza de jos crăpată. O barbă stufoasă, albă. Urechile enorme, enorme. — Semăn, nu-i așa? Chiar sunt, să știi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
-mă, te-am tutuit, tinere. Poate nici tânăr nu ești. Mde, vorbe nepotrivite... vederea mea... ce vrei, vârsta, vârsta. Am 99 de ani... Ochii mari, întunecați, ușor ieșiți din orbitele albicioase. Nasul subțire, vinețiu. Ridat obrazul, foarte, gânditor chipul, încă gânditor, da. Tichia de pâslă neagră ascundea frunte, păr, chelie, ce-o fi fost. Mustața crescută aiurea și îngălbenită, buza de jos crăpată. O barbă stufoasă, albă. Urechile enorme, enorme. — Semăn, nu-i așa? Chiar sunt, să știi. De vreo douăzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
spus despre frâne? — Ba da. Ți-am salvat viața, nu-i așa? — Ca să nu mai vorbim de a ta. Și de-a lui Tom. În fine, se dezlipește de cămașa mea, își șterge lacrimile din ochi și mă privește atent, gânditor. — Să nu-i spui lui unchiu’ Tom, bine? — De ce? Fiindcă n-o să-i mai placă de mine. — Ba sigur c-o să-i placă. — Ba nu. Și eu vreau să-i placă. — Dar mie îmi mai place de tine, nu? — Tu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
după care fusese transbordată în patul lui Harry, unde stătea întinsă pe deasupra așternuturilor, cu brațele desfăcute, îmbrăcată și cu gura deschisă, fârnâind ușor în noaptea caldă newyorkeză; Tom și Rufus erau în living, stând în fotolii și fumând. Tom trăgea gânditor de Camelul cu filtru. Rufus, care pufăia ceva ce semăna a iarbă, părea puțin amețit. Drogat sau nu, s-a exprimat foarte clar după ce le-am citit testamentul lui Harry. Era hotărât și, orice a făcut sau a spus, Tom
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2244_a_3569]
-
așteptând. — Unde te duce Adam? Nu poți să vezi asta? mă întreabă naivă. —Lasă-mă să ghicesc. Probabil la un mic hotel din Wicklow, spun eu în silă. — Spune că e o surpriză. — Pun pariu că e. Lydia își roade gânditoare unghiile. Mă întreb ce-o fi în capul ăla al ei. Mă gândeam, zice ea stângaci. Mă gândeam că aș putea să-i spun despre tine. Poftim? întreb șocată. Inima îmi tresare. De ce naiba ar vrea să aducă vorba de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2278_a_3603]
-
de alarmă. Ăă... de ce ? — Nu știu, parcă nu e În apele lui. Îl privește cu atenție prin sticla bolului. Tu ce zici ? Ție cum ți se pare ? Privesc În direcția În care se uită ea și Îmi iau o mină gânditoare, de parcă aș studia trăsăturile lui Sammy. O, Doamne. N-am crezut niciodată c-o să observe. M-am dat peste cap să fac rost de un pește care să semene cât mai bine cu Sammy. Vreau să spun că e portocaliu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
treaba asta fraudă, spune, rezemându-se de spătarul scaunului. — Știu. Știu și că am greșit. N-ar fi trebuit... Dar asta nu afectează În nici un fel modul În care Îmi fac treaba. Nu Înseamnă nimic. — Așa crezi ? Clatină din cap, gânditor. Nu știu ce să zic. Să sari de la opt la zece... e o mare săritură. Dacă avem nevoie de tine să rezolvi niște probleme grele de matematică ? — Sunt bună la matematică, spun disperată. Puneți-mi o Întrebare. Haideți, Întrebați-mă ce vreți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
am spus o serie de lucruri, pe care le-am prezentat Într-un mod ușor exagerat. Asta e valabil pentru o mare parte din lucrurile pe care ți le-am spus ! Așa ! Să terminăm odată cu povestea asta. — Înțeleg, spune Jack gânditor. Deci... nu-ți place Înghețata Häagen-Dazs cu porție dublă de fulgi de ciocolată. Mă uit la el ușor bulversată. — Ăă... Îmi dreg glasul de câteva ori. Evident, unele lucruri sunt așa cum am zis... Ușile liftului fac ping, și tresărim amândoi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
șmecherie. — Nici eu, zice Jack, cât se poate de serios. Nu știu nici măcar o șmecherie. Mă abțin cu greu să nu izbucnesc Într-un râs nebun. — Da, da, vezi să nu te cred. — Dacă-ți zic. Nici măcar una. Se oprește gânditor, trecându-și un deget peste umărul meu. A, OK. Da, să zicem că știu una. Cum e ? spun imediat. — Păi... Mă privește lung, după care clatină din cap. Nu. — Spune-mi ! Acum chiar că nu mă mai pot abține și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
n-am despre ce e vorba ! zic Într-un final. Dar poți să afli ! spune Jemima. E destul de ușor. Ideea e că știi esențialul, și anume că ascunde ceva. — E adevărat, e ceva destul de ciudat În povestea asta, spune Lissy gânditoare. Toate convorbirile alea telefonice despre care nu vrea să vorbească, faptul că a fugit fără o explicație de la Întâlnire... A fugit fără o explicație de la Întâlnire ? face Jemima avid. Și unde s-a dus ? A zis ceva ? N-ai auzit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2128_a_3453]
-
a jefuit un tip chiar la dispecerat înainte să mă cazez, n-am mai avut nici unde să dorm până mâine, când trebuie să plec. - Cum dracu’? (Încep să-i povestesc toată istoria.) Asta-nseamnă că n-ai lovele, murmură gânditoare, după ce m-a ascultat cu o răbdare profesională. Dar întâmplarea asta îmi spune că n-ai fost la femei. Dac-ai fi fost măcar o dată, sigur erai mai treaz la minte. Știi ce? Pentru tine pot să fac un scurt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
de dincolo, Arnie, tocmai se alesese guvernator de California. Lui Tudor i-a rămas întipărită imaginea candidatului cu inelul cu piatră imensă bleu-ciel. Inel de cocalar, bombăne Zina. Dar voi știți ce rampă de lansare nemaipomenită e statul ăsta? intervine gânditor Tony și începe să povestească pentru a câta oară, cu înflorituri, faza de la Ambasada SUA.) Din camera mea am perspectiva limitată de curtea unde nea Petrică așteaptă de dimineață mașina cu gunoiul. Pensionarul de la cooperativă, slab de-l șuieră vântul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
-ți explic ca să mă-nțelegi mai bine... Seara, într-adevăr, când vin de la serviciu, cele zece minute cât îmi beau vodcuța reușesc să mă uit și la televizorul mic din cârciumă, chiar la o telenovelă din asta. - Bine, cedează Zina gânditoare, lăsându-se ca din pod la picioarele patului - poate judec și eu ca o femeie. Chestia e că serialele astea au un fel de politică sau cum să-i zic? feministă. - Ai observat și tu? - Dar e evident, nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
Acum avem și noi în fine șansa de a face o investiție serioasă. E o oportunitate de zile mari! De ce nu pricepe? Se oprește brusc și în platou se lasă o tăcere expectativă. Toată lumea așteaptă răspunsul meu. — Judy... mă opresc gânditoare. Pot să te întreb ceva? Cu ce e îmbrăcat Bill astăzi? — Cu un costum, spune Judy, surprinsă. Unul gri, pentru serviciu. — Cu ce fel de cravată? Simplă sau cu model? — Simplă, zice Judy imediat. Toate cravatele lui sunt simple. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
înlocuiești tu anul ăsta, nu? Trebuie să porți o pălărie haioasă și să înveți o poezie în galeză, dar e destul de ușoară... — Suze... — Poate că nu, zice Suze grăbită. Scuze. Se lasă pe perna mea și începe să‑și roadă gânditoare o unghie. Apoi, brusc, ridică capul spre mine. Ia stai așa. Cine ți‑a zis de New York, dacă nu Luke? — Alicia, spun, posomorâtă. Ea știe totul. — Alicia? Suze se uită țintă la mine. Alicia Scorpia cu picioare lungi? Hai, Bex
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
Eccentrics. — I l‑am dat lui Suze, zic, cu regret. Dar... ce‑ai zice de... un șal mov cu paiete? — Da, te rog! Și Binky întreabă dacă mai ai cumva fusta aia neagră parte peste parte? — Da, o am, zic gânditoare. Dar am altă fustă care cred că i‑ar sta și mai bine... O jumătate de oră mai târziu, fiecare a împrumutat ce a vrut. Într‑un final, ies în grup compact din camera mea, strigând că o să mi le
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
vacă e! N‑ar îndrăzni să spună așa ceva de față cu Luke. — Nu mă „ia cu el“, răspund cu o voce plăcută. Am o groază de întâlniri cu oameni din televiziune. Fiecare e cu treaba lui. — Dar... Alicia se încruntă gânditoare. Compania noastră îți plătește biletul de avion, nu? — Nu! Mi l‑am plătit singură! — Mă întrebam doar. Alicia ridică mâinile, a scuză. Păi atunci, vă urez drum bun. Își adună niște dosare și le bagă repede în servietă, apoi o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
că te muți la New York, zice Tarquin, cu ochii în podea. E adevărat? — Da, zic, neputând să‑mi înăbuș un zâmbet. Așa aș vrea. Am fost și eu o dată la New York, zice Tarquin. Nu m‑am prea înnebunit. — Nu, spun, gânditoare. E de înțeles. E destul de diferit de Scoția, nu? Mult mai... agitat. — Exact! strigă, de parcă aș fi făcut cine știe ce descoperire. Așa e. Era prea agitat. Și oamenii sunt pur și simplu extraordinari. Deși cam duși, după părerea mea. În comparație cu cine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
Firește, eu sper din suflet să nu se întâmple asta... dar nu trebuie să ne avântăm cu capul înainte. — Aha, spun încet. Înțeleg. — Așa că vezi cum te simți azi... și mai vorbim diseară. OK? — OK, zic și‑mi termin cafeaua gânditoare. O să‑i arăt lui Luke că mă potrivesc mănușă cu orașul ăsta. O să‑i arăt că pot să fiu o newyorkeză autentică. O să mă duc la sală și pe urmă o să beau o chestie din aia cu tărâțe pentru sănătate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
dacă ar fi să te iei după prima ta impresie... crezi că te‑ai putea obișnui la New York? Te poți închipui locuind aici? Tastez ultima literă cu un gest care denotă siguranță, apăs pe SEND și mă uit la el gânditoare. — Știi ceva? Cred că, da, aș putea. HOWSKI ȘI FORLANO AVOCAȚI SPECIALIZAȚI ÎN IMIGRAREA ÎN SUA 56th St 568 E NEW YORK Domnișoarei Rebecca Bloomwood Apt. 2 4 Burney Rd Londra SW6 8FD 28 septembrie 2001 Stimată domnișoară Bloomwood, Vă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]