1,318 matches
-
Se interzice folosirea năvoadelor în delta și în lunca inundabilă a Dunării și în Complexul Razim-Sinoe și în celelalte lacuri litorale, în perioada 1 aprilie-30 septembrie inclusiv. ... (3) Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în bălțile, lacurile, gârlele și canalele de pe teritoriul Rezervației Biosferei "Delta Dunării", în perioada 1 iulie-31 august inclusiv. ... (4) Prin excepție de la prevederile alin. (3), se poate prelungi perioada de interzicere a folosirii uneltelor de pescuit de tip setcă în perimetrul Rezervației Biosferei "Delta
ORDIN nr. 154 din 2 februarie 2016(*actualizat*) privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii în anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272731_a_274060]
-
Se interzice folosirea năvoadelor în delta și în lunca inundabilă a Dunării și în Complexul Razim-Sinoe și în celelalte lacuri litorale, în perioada 1 aprilie-30 septembrie inclusiv. ... (3) Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în bălțile, lacurile, gârlele și canalele de pe teritoriul Rezervației Biosferei "Delta Dunării", în perioada 1 iulie-31 august inclusiv. ... (4) Prin excepție de la prevederile alin. (3), se poate prelungi perioada de interzicere a folosirii uneltelor de pescuit de tip setcă în perimetrul Rezervației Biosferei "Delta
ORDIN nr. 154 din 2 februarie 2016 (*actualizat*) privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii în anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272729_a_274058]
-
Se interzice folosirea năvoadelor în delta și în lunca inundabilă a Dunării și în Complexul Razim-Sinoe și în celelalte lacuri litorale, în perioada 1 aprilie-30 septembrie inclusiv. ... (3) Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în bălțile, lacurile, gârlele și canalele de pe teritoriul Rezervației Biosferei "Delta Dunării", în perioada 1 iulie-31 august inclusiv. ... (4) Prin excepție de la prevederile alin. (3), se poate prelungi perioada de interzicere a folosirii uneltelor de pescuit de tip setcă în perimetrul Rezervației Biosferei "Delta
ORDIN nr. 204 din 5 februarie 2016(*actualizat*) privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii în anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272732_a_274061]
-
Se interzice folosirea năvoadelor în delta și în lunca inundabilă a Dunării și în Complexul Razim-Sinoe și în celelalte lacuri litorale, în perioada 1 aprilie-30 septembrie inclusiv. ... (3) Se interzice folosirea uneltelor de pescuit de tip setcă în bălțile, lacurile, gârlele și canalele de pe teritoriul Rezervației Biosferei "Delta Dunării", în perioada 1 iulie-31 august inclusiv. ... (4) Prin excepție de la prevederile alin. (3), se poate prelungi perioada de interzicere a folosirii uneltelor de pescuit de tip setcă în perimetrul Rezervației Biosferei "Delta
ORDIN nr. 204 din 5 februarie 2016(*actualizat*) privind stabilirea perioadelor şi zonelor de prohibiţie a pescuitului, precum şi a zonelor de protecţie a resurselor acvatice vii în anul 2016. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272730_a_274059]
-
Satul Nicolae Bălcescu (Orașul Flămânzi), 1730117077302 județul Botoșani ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 294. Muraru Cristinel bovine Botoșani, str. Tudor Vladimirescu nr. 20, 1751021070054 județul Botoșani ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 295. Plesca Mariana- bovine Pașcani, Str. Cosminului Camelia nr. 19, județul Iași 2700822224494 ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 296. Burcioiu Marin bovine Pitești, Str. Gârlei nr. 2, bl. P16A, sc. A, ap. 3, 1700909287127 județul Argeș ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 297. Echimescu bovine Comună Grebanu, județul Buzău 1741010104964 Theodor-Florin ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 298. Iordan Aneta bovine Brăila, str. Hipodrom nr. 14, bl. A10, sc. 5, ap. 73, 2470121090069 județul Brăila ──────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── 299. Moruz
ORDIN nr. 848 din 17 noiembrie 2004(*actualizat*) pentru aprobarea Listei cu clasificatorii autorizaţi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274222_a_275551]
-
Anatolie, fiul lui Muntean Constantin și Maria, născut la data de 23 februarie 1958 în localitatea Hănăsenii Noi, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, municipiul Chișinău, Sîngera, Str. Tineretului nr. 14. (385/2004) 148. Munteanu Georgeta, fiica lui Gîrla Ion și Alexandra, născută la data de 6 septembrie 1961 în localitatea Mălăești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. M. Kogălniceanu nr. 26, ap. 18. (384/2004) 149. Munteanu Ghenadie, fiul lui Vasile și Eugenia
ORDIN nr. 2.450 din 10 septembrie 2009 (*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274304_a_275633]
-
Anatolie, fiul lui Muntean Constantin și Maria, născut la data de 23 februarie 1958 în localitatea Hănăsenii Noi, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, municipiul Chișinău, Sîngera, Str. Tineretului nr. 14. (385/2004) 148. Munteanu Georgeta, fiica lui Gîrla Ion și Alexandra, născută la data de 6 septembrie 1961 în localitatea Mălăești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. M. Kogălniceanu nr. 26, ap. 18. (384/2004) 149. Munteanu Ghenadie, fiul lui Vasile și Eugenia
ORDIN nr. 2.450 din 10 septembrie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274305_a_275634]
-
Sîngera, Str. Tineretului nr. 14. (385/2004) ---------- Poziția 147 din anexa 1 a fost modificată de RECTIFICAREA nr. 2.450/C din 10 septembrie 2009 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 8 din 6 ianuarie 2010. 148. Munteanu Georgeta, fiica lui Gîrla Ion și Alexandra, născută la data de 6 septembrie 1961 în localitatea Mălăești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. M. Kogălniceanu nr. 26, ap. 18. (384/2004) 149. Munteanu Ghenadie, fiul lui Vasile și Eugenia
ORDIN nr. 2.450 din 10 septembrie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274309_a_275638]
-
Sîngera, Str. Tineretului nr. 14. (385/2004) ---------- Poziția 147 din anexa 1 a fost modificată de RECTIFICAREA nr. 2.450/C din 10 septembrie 2009 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 8 din 6 ianuarie 2010. 148. Munteanu Georgeta, fiica lui Gîrla Ion și Alexandra, născută la data de 6 septembrie 1961 în localitatea Mălăești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. M. Kogălniceanu nr. 26, ap. 18. (384/2004) 149. Munteanu Ghenadie, fiul lui Vasile și Eugenia
ORDIN nr. 2.450 din 10 septembrie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274308_a_275637]
-
Sîngera, Str. Tineretului nr. 14. (385/2004) ---------- Poziția 147 din anexa 1 a fost modificată de RECTIFICAREA nr. 2.450/C din 10 septembrie 2009 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 8 din 6 ianuarie 2010. 148. Munteanu Georgeta, fiica lui Gîrla Ion și Alexandra, născută la data de 6 septembrie 1961 în localitatea Mălăești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. M. Kogălniceanu nr. 26, ap. 18. (384/2004) 149. Munteanu Ghenadie, fiul lui Vasile și Eugenia
ORDIN nr. 2.450 din 10 septembrie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274306_a_275635]
-
Sîngera, Str. Tineretului nr. 14. (385/2004) ---------- Poziția 147 din anexa 1 a fost modificată de RECTIFICAREA nr. 2.450/C din 10 septembrie 2009 publicată în MONITORUL OFICIAL nr. 8 din 6 ianuarie 2010. 148. Munteanu Georgeta, fiica lui Gîrla Ion și Alexandra, născută la data de 6 septembrie 1961 în localitatea Mălăești, Republica Moldova, cetățean moldovean, cu domiciliul actual în Republica Moldova, orașul Chișinău, str. M. Kogălniceanu nr. 26, ap. 18. (384/2004) 149. Munteanu Ghenadie, fiul lui Vasile și Eugenia
ORDIN nr. 2.450 din 10 septembrie 2009(*actualizat*) privind redobândirea cetăţeniei române de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/274307_a_275636]
-
6 va avea următorul cuprins: "Domeniul public al comunei, conform HCL nr. 18/25.05.2001, HCL nr. 9/28.02.2013 și HCL nr. 15/28.03.2013"; - la poziția nr. 3, coloana 2 va avea următorul cuprins: "Strada Gârlei - Bucșani", coloana 3 va avea următorul cuprins: "Lungime = 211,52 m. Modernizată cu cofinanțare prin P.N.D.R., Măsura 322. Recepționat în baza PV nr. 7087/03.09.2012 de Comisia de recepție", coloana 4 va avea următorul cuprins: "An 2001 și
HOTĂRÂRE nr. 49 din 29 ianuarie 2014 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.350/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Dâmboviţa, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Dâmboviţa. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/259639_a_260968]
-
546-9464 Nelson Polonia Agricultural and Food Quality Inspection ul. Zuravia 32/34 +.48.2. 621-6421 621-4858 skr. poczt.25 Varșovia România Cluj-Napoca University of Agricultural Sciences Stradă Mănăștur +.406. 419-8792 419-3792 Nr. 3 Cluj-Napoca Bucharest Institute of Food Chemistry Stradă Gârlei Nr.1 +.40.1. 679-5090 212-0305 Sector 1 București Republică Federală Iugoslavă (Șerbia și Muntenegru) Institut za Ratarstvo I Yu-21470 Backi Petrovac +.381.21. 780-365 621-212 Povrtlastvo/Zăvod să Hmelj Republică Slovaca Ústrednỳ kontrolný a skúsobný ústav polnohospodársky Matúskova 21
jrc3752as1998 by Guvernul României () [Corola-website/Law/88913_a_89700]
-
după <b>Drumul ascuns</b><i> </i>(1932) și înainte de <b>Rătăciri</b><i> </i>(1938). În Străina, Nory Baldovin, eroina din romanul Rădăcini (1938), este victima hazardului; convinsă femenistă, se căsătorește însă cu un boiernaș de provincie, Grecu de la Gârlele, de la un joc de cuvinte luat în serios: „a-și uni singurătățile“ cu ocazia unui Crăciun este înțeles ca o cerere în căsătorie. Sfârșitul ei vine brusc, absurd, dar perfect verosimil: se împiedică și se lovește la tâmplă de un
Hortensia Papadat-Bengescu: 400 de lovituri () [Corola-website/Science/295735_a_297064]
-
în șoaptă pixelii au trecut și prin păcala făgețelului lumina mai mult intermitentă a luat-o așa (fără băgare de seamă) pe daiboj de la gulie prin rotoaica pe sub deal spre lăzărescu cu bâte și topoare meșterite direct prin arini pe gârla vezi la vale pe cei care nu știau carte i-a ajutat să pună degetul (ăla belit și mare) pe catastife și călindare pe ceilalți i-a luat direct pe sus cu ghiotura o dubă mare neagră la raion când
pixelii leana bădălana și păcala făgețelului by Petruț Pârvescu () [Corola-website/Imaginative/2651_a_3976]
-
Articolul 1 Se aprobă Planul de management al sitului Natura 2000 ROSCI 0299 Dunărea la Gârla Mare Maglavit, prevăzut în anexa*) care face parte integrantă din prezentul ordin. Articolul 2 Prezentul ordin se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. p. Ministrul mediului, apelor și pădurilor, Viorel Traian Lascu, secretar de stat București, 29 iunie
ORDIN nr. 1.220 din 29 iunie 2016 privind aprobarea Planului de management al sitului Natura 2000 ROSCI0299 Dunărea la Gârla Mare Maglavit. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/277068_a_278397]
-
naturală; ... c) reducerea debitului și a volumului de apă pe cursurile de apă, în scopul pescuitului ilegal; ... d) deschiderea, închiderea, obturarea, bararea cu garduri pescărești sau cu unelte de pescuit de orice fel, de către persoane neautorizate, a canalelor și a gârlelor de legătură cu lacurile, bălțile ori cu terenurile inundabile; ... e) pescuitul comercial în habitatele piscicole naturale, prin orice metode și mijloace, al peștilor și al altor viețuitoare acvatice, în perioada de prohibiție și în zonele de protecție; ... f) procesarea, fără
ORDONANŢĂ DE URGENŢĂ nr. 23 din 5 martie 2008(*actualizată*) privind pescuitul şi acvacultura. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/272282_a_273611]
-
străin anonim descria Focșanii ca fiind un oraș mare, "„aflat chiar pe granița Moldovei cu Muntenia, pe care le desparte un pârâu, mai bine zis o baltă, peste care este clădit un pod de piatră”". Pârâul era de fapt o gârlă creată prin derivarea unei părți din apa Milcovului, care la început a avut suficientă apă pentru a pune în mișcare o moară, dar care după anul 1831 era aproape complet colmatată. La 1 ianuarie 1848 a fost suprimată linia vamală
Focșani () [Corola-website/Science/296965_a_298294]
-
La acea vreme, pe teritoriul actual al municipiului mai funcționau și comunele Văsâești (în aceeași plasă) și Valea Arinilor (în plasa Trotușul a aceluiași județ). Comuna Valea Arinilor era alcătuită din satele Lucăcești (reședința), Valea Arinilor, Tazlău, Chiliile, Asău și Gârlele, cu o populație totală de 2833 de locuitori. Existau și aici 16 fierăstraie de apă, 14 fabrici de petrol, o fabrică de cherestea cu aburi, două școli mixte (la Lucăcești și Valea Arinilor) și cinci biserici (una în fiecare sat
Moinești () [Corola-website/Science/296998_a_298327]
-
populație totală de 2833 de locuitori. Existau și aici 16 fierăstraie de apă, 14 fabrici de petrol, o fabrică de cherestea cu aburi, două școli mixte (la Lucăcești și Valea Arinilor) și cinci biserici (una în fiecare sat cu excepția satului Gârlele). Comuna Văsâești avea în compunere satele Văsâești, Leorda, Vermești, Urminișu (Hângani) și Șipoteni, având în total 1911 locuitori; aici erau o școală mixtă deschisă în 1885 la Văsâești și patru biserici (una în fiecare sat). Anuarul Socec din 1925 consemnează
Moinești () [Corola-website/Science/296998_a_298327]
-
în fiecare sat). Anuarul Socec din 1925 consemnează trecerea comunei Moinești în rândul comunelor urbane, având 4950 de locuitori și fiind reședința plășii Comănești. Comuna Valea Arinilor își schimbase denumirea în "Lucăcești", după cea a reședinței, și rămăsese cu satele Gârlele Găzăriei, Lucăcești, Tazlău de Sus, Valea Arinilor și Bolătău (după speararea satului Asău pentru a forma o comună de sine stătătoare), sate ce aveau o populație totală de 3580 de locuitori. Comuna Văsâești avea 3414 locuitori în satele Glodurile, Hângani
Moinești () [Corola-website/Science/296998_a_298327]
-
mai înalt vârf din Carpații Orientali) -Lacurile Buhăiescu ( o salba de 3 lacuri glaciare, cel mai adânc având 8 metri) -zăpeziile permanente (sunt pete de zăpadă care nu se topesc niciodată indiferent de cât de caldă este vară) -Mănăstirea Pietroasa Gârle ( este un ansamblu monahal construit în mare parte din lemn, păstrând specificul construcțiilor din Maramureș unde slujesc cele 13 măicuțe și preotul mănăstirii) -Monumentul Eroilor ( este un ansamblu de 3 obeliscuri amplasate lângă vechiul spital militar din zona gării din
Borșa () [Corola-website/Science/296994_a_298323]
-
grinduri și forme de relief negative reprezentate prin depresiuni umplute cu apă (lacuri). În prezent, delta se prezintă sub forma unei suprafețe plane cu o pantă de 0,006 ‰, străbătută de un păienjeniș de ape: brațe de fluviu, canale și gârle, punctată de lacuri și japșe. Diferențele de altitudine, față de nivelul mării, sunt de 8-10 m în zona grindurilor și -2 - -4 m în zona depresiunile lacustre. (Coteț P., 1973; Soil of the Romanian Danube Delta Biosphere Reserve, 1996) Teritoriul Deltei
Delta Dunării () [Corola-website/Science/296761_a_298090]
-
și Zorești, cu o populație totală de 1080 de locuitori; aici funcționau o școală la Zorești și două biserici. Comuna Gura Nișcovului avea 2100 de locuitori ce trăiau în 491 de case, grupate în satele: Cârlomănești, Mierea, Nișcovu, Nișcovu de peste Gârlă, Poșircești, Săsenii Noi, Săsenii Vechi și Valea-Săsenii Noi. Zona satului Nișcov servise drept refugiu pentru locuitorii Buzăului, care își mutaseră târgul aici în timpul Războiului Ruso-Turc din 1806-1812, când orașul a fost distrus. Satele cu numele de Săseni au fost populate
Comuna Vernești, Buzău () [Corola-website/Science/301053_a_302382]
-
ea în comuna Ziduri. Cinci obiective din comuna Ziduri sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Buzău ca monumente de interes local, toate fiind clasificate drept situri arheologice. Situl arheologic de la Costieni, aflat la est de sat, pe malul gârlei Valea, și pe movila de la izvor aflată la 1 nord-est de sat, cuprinde o așezare eneolitică din mileniul al V-lea î.e.n., două așezări din secolele al III-lea-al IV-lea e.n. și una din epoca migrațiilor (secolele al
Comuna Ziduri, Buzău () [Corola-website/Science/301056_a_302385]