7,151 matches
-
despre tăcere ca element suprem al istoriei. Nu lipsesc paginile închinate profesorilor cărora autorul le datorează formarea: Niculae Bellu, Gheorghe Vlăduțescu și Ion Ianoși. În totul un volum cu tentă didactică, chiar dacă el a apărut în foileton în cîteva din gazetele noastre culturale.
Epoca postmorală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5809_a_7134]
-
câți bani a costat cu adevărat organizarea „Galei Bute” și ce profit uriaș a realizat Rudel Obreja - organizatorul evenimentului - din cei peste 10 milioane de lei împrumutate. Jurnalistul gsp atrage însă atenția că „grosul profitului n-a rămas la Obreja”. Gazeta Sporturilor continuă seria dezvăluirilor cu privire la banii pe care statul român i-a plătit pentru organizarea „Galei Bute”. Cătălin Tolontan scrie pe blogul personal că organizatorul evenimentului, Rudel Obreja, a obținut de la BRD un împrumut de 10.175.168 de lei
Gala Bute: Tolontan dezvăluie profitul uriaș. Cine a știut de bani by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/58355_a_59680]
-
internaționale de televiziune și radio, Anatoli Lîsenko, potrivit Agerpres. Chiar dacă Medvedev avansa ideea înființării unei televiziuni publice încă din decembrie 2011, acum a confirmat că noul post ar trebui să înceapă să transmită din 1 ianuarie 2013. După cum titrează Nezavisimaia Gazeta, ”cadoul de adio” al președintelui Medvedev, cum este considerată înființarea televiziunii publice, va fi finanțat de stat la început, pentru ca ulterior să se autofinanțeze din venituri și sponsorizările unor persoane, dar contribuțiile acestora trebuie să fie limitate. Jurnaliștii ruși menționează
Rusia va avea televiziune publică, cadoul de adio al lui Medvedev () [Corola-journal/Journalistic/58424_a_59749]
-
fuga după un statut. Nicăieri moftul nu trăiește la Caragiale mai intens, parcă, decât în vânătoarea de cusururi ale caselor la care se dedau clienți fără parale, dar cu pretenții. Fred și Ladima gustă mondenități complementare: moda, sau Capșa, societatea gazetelor, sau a cluburilor exclusiviste. Moftul, într-un fel sau altul, pare să-i definească. Și să-i distrugă. Dorința lor de statut se poleiește, nu o dată, cu ridicol. Nu mai vorbesc de bârfă, care aduce totul la justa-i valoare
Sf. Gheorghe și Sf. Dumitru by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5577_a_6902]
-
poate o versiune franceză a Idiotului pentru că în românește încă nu apăruse)? Să-l fi citit în L’ Indépendance care circula și la noi? Să-l fi găsit în vreun ziar de-al nostru în care erau rezumate știri din gazetele străine? Ioana Pârvulescu lansează aceste întrebări, însă de răspuns ne lasă pe noi să o facem. În ce mă privește, aș crede mai degabă că Bùbico e personaj autohton, iar pățania lui una pur românească, trăită de povestitor. În deschiderea
În lumea lui Caragiale by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/5060_a_6385]
-
Luminița Marcu În numărul 10/ 1963 al „Gazetei literare”ț cronica literară este semnată de Matei Călinescu (...) și este o cronică dedicată lui Lucian Blaga. De fapt, după cum se va vedea, nu este doar o cronică, ci o evaluare a operei lui Blaga prilejuită de publicarea volumului antologic
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5069_a_6394]
-
lui Lucian Blaga. De fapt, după cum se va vedea, nu este doar o cronică, ci o evaluare a operei lui Blaga prilejuită de publicarea volumului antologic de „Poezii”, imediat după moartea poetului. Este primul articol de acest fel publicat în Gazeta literară. Matei Călinescu vorbește mai ales din perspectiva celui ce-i citește opera într-o posteritate îndepărtată, introducînd nuanțe interesante: „Comentatorul de mîine va trebui să țină seama de această împrejurare valorificînd, din perspectiva termenului final, mărturiile unei evoluții sinuoase
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5069_a_6394]
-
sa postumă și într-un moment în care exista o altă tensiune în jurul poeților tineri pe care Matei Călinescu îi susținea și din rîndurile cărora făcea el însuși parte, este cît se poate de semnificativ. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5069_a_6394]
-
primii autori se numără Vasile Alecsandri, cu o satiră fără pic de sare și piper la adresa lui „gură cască” „omu politicu”, tipărită, unde credeți?, în „Convorbiri literare” în 1867. Până și ortografia revistei junimiste era la data aceea îngrozitoare. Cam toate gazetele vor publica de-a lungul vremii texte asemănătoare, mai cu seamă oficioasele partidelor, de la „Viitorul” liberal la „Scânteia” comunistă. Și, desigur, efemerele foi satirice, câtă frunză, câtă iarbă, de la „Moftul român” al lui Caragiale încoace. Nu au, evident, a face
Lirică electorală by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5070_a_6395]
-
Luminița Marcu Odată cu numărul 7 [din 1963] al Gazetei literare asistăm poate la cea mai spectaculoasă schimbare de grafică a revistei. În frontispiciu numele revistei apare cu literele prime g și l întrepătrunse, fondul este roșu, doar literele albe. Întrepătrunderea acestor prime litere va fi mult timp de acum
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5090_a_6415]
-
tinerii și mai puțin tinerii critici cu opinii altfel curajoase, toată lumea trebuie să răspundă apelului. E un fel de datorie și, poate, de penitență. Fiecare se achită cum poate, în general preferînd studii tematice, expozitive. (Luminița Marcu, „Literatură și ideologie. Gazeta literară, 1954-1968”)
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5090_a_6415]
-
mai puțin decît atît! Să ții privirea în sus în fața regimului Nicolae Ceaușescu și să te compromită sau să te bage în bucluc legal cuplul Zgabercea - Demeter, asta e insuportabil și pentru noi, cititorii cărților lui Stelian Tănase", concluzionează jurnalistul Gazetei Sporturilor.
Tolontan, despre eliminarea lui Nicolau din TVR: Stelian Tănase avea nevoie de el by Bratu Iulian () [Corola-journal/Journalistic/50910_a_52235]
-
i-a permis să organizeze ediția publicisticii politice a lui Slavici în capitole care reflectă fidel structura gândirii acestuia. Temelia operei publicistice este convingerea junimistă că în centrul existenței naționale stă cultura, motiv pentru care activitatea de la Tribuna și din gazetele conexe, deși nu cea dintâi în ordine cronologică, ocupă prima parte a ediției (pp. 3- 299). Căci la Tribuna Slavici promovează stăruitor ideea fundamentală a unității culturale a tuturor românilor, unitate fără de care cea politică nu este posibilă. Slavici este
Un nou Slavici apăru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5637_a_6962]
-
la precauție. Numai miracolul politic și înfrângerea Triplei Alianțe au făcut ca previziunile lui să nu se îndeplinească în totalitate. Iar în privința colaboraționismului cu ocupantul german, în perioada 1917-1918, ediția de față îi face scriitorului dreptate. „Germanofilul” a publicat în Gazeta Bucureștilor fix 2 (două) articole, nici unul nedemn sau diferit de linia sa politică de-o viață. Slavici, evident, nu are forța de creație de idei a lui Eminescu. Dar are rigoare argumentativă, cunoștințe și o consecvență unică în analelele presei
Un nou Slavici apăru by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5637_a_6962]
-
Covrig Roxana Polițiștii de investigații criminale din cadrul I.P.J. Botoșani, sprijiniți de membrii Direcției Operațiuni Speciale din cadrul I.G.P.R, efectuează percheziții în Botoșani și Iași. Gazeta de Botoșani scrie că ei caută să probeze Din investigațiile efectuate în cauză au rezultat indicii că în cursul lunii octombrie 2013, suspecții ar fi răpit o persoană din municipiul Botoșani. Polițiștii urmăresc identificarea și ridicarea oricăror mijloace utile pentru
Percheziții în Iași și Botoșani. Suspecții, acuzați de RĂPIRE by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/56510_a_57835]
-
proceda altfel. Dacă aș fi încercat «să dau drumul» unei bucăți «cu bube în cap», mă expuneam represaliilor și îl expuneam și pe autor. Paul Georgescu avea să-mi destăinuie, mai târziu, la București, că, după definitivarea fiecărui număr al Gazetei literare, ofițerul de Securitate care exercita controlul revistei cerea redactorului-șef materialele refuzate. Securitatea avea... plan de arestări! Cineva a și fost arestat, mult mai târziu, după 65, pentru o poezie respinsă de redacție, fiindcă era proastă. Respectivul n-a
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/5476_a_6801]
-
pilduitoare, istoria unor copii americani care s-au repezit flămînzi să mănînce firimituri de pîine aruncate pe stradă pentru păsări. O altă știre compătimește Brazilia pentru cei 75% analfabeți pe care îi are, iar o altă știre preluată de redactorii Gazetei literare semnalează: „America în toiul unei groaznice crize morale”. Se pare că „Stupefiantele - problema numărul 1 a Californiei” îi îngrijorează și pe scriitorii de la București. (...) [A]tmosfera Gazetei literare de la sfîrșitul anului 1960 amintește de anii duri ai stalinismului de
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5495_a_6820]
-
analfabeți pe care îi are, iar o altă știre preluată de redactorii Gazetei literare semnalează: „America în toiul unei groaznice crize morale”. Se pare că „Stupefiantele - problema numărul 1 a Californiei” îi îngrijorează și pe scriitorii de la București. (...) [A]tmosfera Gazetei literare de la sfîrșitul anului 1960 amintește de anii duri ai stalinismului de început, cu obsesii antiamericane explicite. Pentru a ilustra această tendință, dincolo de numeroasele știri ca acelea de mai sus, în pagina 7 a numărului 34, revista publică un fragment
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5495_a_6820]
-
ocupă întreaga pagină. Dos Passos nu este ales, cum lesne se înțelege din decupajul tocmai al acestui fragment, (...) pentru valoarea sa literară, ci pentru „dezvăluirile” cu privire la corupția și imoralitatea sistemului electoral american. Doar că, datorită acestei conjuncturi, publicul cititor al Gazetei are astfel acces la un text de literatură americană de cea mai bună calitate, lucru care nu se întîmplase niciodată de la apariția Gazetei literare.
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5495_a_6820]
-
pentru „dezvăluirile” cu privire la corupția și imoralitatea sistemului electoral american. Doar că, datorită acestei conjuncturi, publicul cititor al Gazetei are astfel acces la un text de literatură americană de cea mai bună calitate, lucru care nu se întîmplase niciodată de la apariția Gazetei literare.
Să ne cunoaștem trecutul by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/5495_a_6820]
-
la vii, cu culesul. N-au timp de ziare.” Imediat, reflecția: „Simțisem eu că orașul e gol într-un fel care nu putea fi normal.” Gol, fiindcă târgoveții au plecat la munci, sau gol fiindcă îi lipsește acea viață îndărătul gazetei care face spuma lumii lui Caragiale? Fără interpretare, faptele și chipurile par mult mai șterse - discuția cu ispititoarea, de dincolo de geam, fată de la Telefoane stă mărturie. Pentru ea, venită din „provincie”, adică de la țară, Mizilul este un liman. De unde se
Cu ochii pe ceas by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/5504_a_6829]
-
din tot soiul de poeți și destul de corect. Din fericire, întrebarea n-a venit și am plecat de la examen cu zece cu excelență, notă inexistentă în nomenclator, dar impresionantă. Ca și cu invitația lui Ivașcu de a mă duce la gazetă, la „Contemporanul”, adică, al cărui redactor-șef era, ca să-mi dea de scris articole. Cariera criticului încă nenăscut a început de la proba scrisă a examenului cu Ivașcu. După o lună, eram cronicar en-titre al revistei. Nu că mi s-ar
Rondelul dopului isteț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4498_a_5823]
-
constatat că n-am citit niciuna din cele trei poezii, mai mult, că de Rondelul dopului isteț nici măcar nu auzisem. Mi se pare limpede că, deși, poate, nu-mi scădea nota, retezându-i doar codița, nu mă mai invita la gazetă și că destinul meu era altul. Mărturisesc rușinat că, nici după ce am avut revelația catastrofei care se putea întâmpla, n-am citit Rondelul dopului isteț de Cicerone Teodorescu, iar pe poet l-am expediat la „Autori de dicționar”. Care erau
Rondelul dopului isteț by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/4498_a_5823]
-
PP-DD stabilise o filială puternică în Italia, țara cu cei mai mulți emigranți români, dar un scandal intern a scindat organizația din Diaspora. Eugen Mihalache, responsabil cu Diaspora al partidului lui Dan Diaconescu și-a anunțat pe Facebook retragerea din politică, informează Gazeta Românească din Italia. ”Dragi prieteni, vă cer mii de scuze celor pe care i-am supărat făcând campanie pentru PP-DD! Din motive personale mă retrag din partid și din orice funcție deținută! Vă îmbrățișez, vă rog să mă iertați! Îmi
Criză în PP-DD: Dan Diaconescu îşi pierde un candidat cheie () [Corola-journal/Journalistic/45072_a_46397]
-
fost onest, cinstit și l-am simțit mereu alături. Știu că a cheltuit din buzunarul său mulți bani, dar credea în cauza noastră. Prin plecarea lui, partidul pierde mii de membri. Nu știu ce decizie să iau acum", a spus Tolan, pentru Gazeta Românească.
Criză în PP-DD: Dan Diaconescu îşi pierde un candidat cheie () [Corola-journal/Journalistic/45072_a_46397]