2,190 matches
-
vorba de Rechizitoriu (titlul dat de editură): Scrisoare deschisă lui Mihail Sadoveanu (reluată din revista Carpații, 10 iulie 1954) și de Tudor Arghezi. Tejgheaua cuvintelor (reluată fiind broșura cu același titlu de la Editura "Carpații", 1958). Ambele sînt pamflete, în stilul gazetarului de la Hiena și de la Curentul interbelic, aproape uitat astăzi, dar bine știut contemporanilor săi, contestat ca persoană publică pentru lipsă de scrupule și grosolănie verbală, devenit personaj (cîteodată odios) în Sectarii lui Agîrbiceanu, Gorila lui L. Rebreanu, Paiațe de Neagu
Moralități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17223_a_18548]
-
Constantin Mateescu aparține clasei de scriitori incompatibili atît cu regimul comunist cît și cu cel postdecembrist, spre tăioasă deosebire de "abilii" care le-au slujit pe ambele ori de opozanții de dată recentă, exempli gratia un foarte reputat moralist și gazetar, "excelent", însă dezavantajat de faptul că "elocvenței sale, argumentației și substanței discursului politic i se opune imaginea de Ťcolaboraționistť căreia contemporanii nu i-o pot trece lesne cu vederea". Un astfel de autor nu poate fi agreat (și simte clar
Jurnalul unui incompatibil by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10557_a_11882]
-
mi-am spus însă că ceva nu e în ordine. Nu mi s-a cerut să semnez protestul, dar l-aș fi semnat, probabil, chiar dacă îmi devenise evident faptul că nu mai era vorba de una din obișnuitele provocări ale gazetarului. Să luăm lucrurile pe rând. Caracterizarea Căpitanului ca un erou romantic, cavaler fără pată și prihană al luptei contra corupției, nu e nici măcar o formulă literară izbutită și cu atât mai puțin o convingere ideologică bazată pe cunoașterea istoriei. Ion
Un provocator care, vai, se ia în serios by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5866_a_7191]
-
o formulă literară izbutită și cu atât mai puțin o convingere ideologică bazată pe cunoașterea istoriei. Ion Cristoiu nu e nici scriitor, nici ideolog, nici istoric, nici politolog. Chiar dacă s-ar vrea măcar câte puțin din toți. Ion Cristoiu e gazetar și a contat totdeauna mai puțin, ca să nu zic deloc, pe tăria convincțiunilor sale decât pe nevoia de a provoca. Un provocator, asta a fost în toată cariera sa postcomunistă, de la „Evenimentul zilei”, prima ediție, și până la aparițiile regulate pe
Un provocator care, vai, se ia în serios by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5866_a_7191]
-
Reacția mediatică a mers pînă la organizarea unui proces fictiv în foaierul unui teatru din Zurich. „Fictiv” în sensul că litigiul nu a avut statut juridic și nici cadrul legal, conflictul reducîndu-se la o polemică încinsă la care au participat gazetarii și intelectualii elvețieni (precum Valentin Landmann și Kurt Imhof). În jargonul breslei ziaristice, evenimentul poartă numele de Reenactment, căruia cu greu i se poate găsi un echivalent românesc. Die Weltwochetrece drept ziar conservator, numai că elvețienii sînt de aceeași orientare
Elveția în fața emigranților () [Corola-journal/Journalistic/3662_a_4987]
-
aveți cum să fiți critic literar. Spuneți-mi că nu sunteți critic literar". Cum nici eu nu am o părere grozavă despre mine, mă pregăteam să-i spun că într-adevăr, nu sunt critic literar, mai degrabă un fel de gazetar care își mai dă cu părerea despre cărți. N-am apucat însă să mai spun nimic pentru că prietenul meu Leon mi-a sărit în ajutor spunându-i că ba da, sunt critic literar care am făcut, am dres, am scris
Martorul necesar by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7933_a_9258]
-
după unii, după bloguri - că văd că-i iau apărarea domnului Preda și lui Paleologu și Baconschi - normal ar fi fost ca Eminescu să fi fost șef de partid. Eminescu n-a fost șeful partidului, a fost și el un gazetar acolo. Normal ar fi fost ca un alt intelectual, Caragiale, să fi fost șef de partid. N-a fost, săracu’, a încercat și el să intre într-un partid de-al lui Take Ionescu, pe acolo, ca deputat, l-au
Cristoiu: Dacă Ungureanu nu voia să fie criticat, putea să rămână un brav intelectual () [Corola-journal/Journalistic/45549_a_46874]
-
scris. Participarea intensă a lui Panait Istrati la construirea limbii printr-un asemenea comentariu de început ne aduce în atenție simțul său literar, controlul asupra celor două limbi în care se exprimă, mitologia personajelor, mistica limbajului, chiar și a limbajului gazetarului, mereu sincer cu el însuși, amar și entuziast, crud, capabil totuși de mare capacitate de înțelegere umană, vehement în tonul militantului sindical, într-o neobosită efervescență, specializată în neliniștea socială. Atent mereu la surprinderea exactă a datelor, de care depinde
Despre pseudonime by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14224_a_15549]
-
îi primesc nu pe baza unui contract individual de muncă, ci în baza unui contract de drepturi de autor... Cine îl apără pe jurnalist? Doar societatea civilă, simțind că vremurile în care cenzura atotstăpânitoare nu sunt departe, le-a luat gazetarilor apărarea. Este vorba despre Agenția de Monitorizare a Presei sau APADOR-CH, în nici un caz Clubul Român de Presă, care are, mai degrabă, statutul unei asociații a patronilor de presă, nu a jurnaliștilor." l TRIBUNA nr. 57, ca de obicei, un
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12038_a_13363]
-
presă, antrenamentele deschise presei sau acțiunile de promovare a imaginii Stelei”. Să le interzică așadar posibilitatea și dreptul de a-și face meseria, fiindcă Ștucan i-a deranjat pe conducătorii Stelei! Un asemenea gest reprezintă o încălcare grosolană a drepturilor gazetarilor, iar Asociația Presei Sportive se vede nevoită să protesteze vehement împotriva acestei măsuri abuzive.
Decizia radicală a Stelei în privința ProSport. Asociaţia Presei Sportive protestează by Andrei Moisoiu (Google) () [Corola-journal/Journalistic/79932_a_81257]
-
cu disperare alcătuiesc un exploziv la care partidul hoției naționale n-a găsit și nu va găsi antidot. Grețosul cult al personalității cuplului Năstase-Iliescu (acești Nicu-și-Elena unisex ai tranziției), pornit cu ajutorul unor canale de televiziune și-a câtorva amărâți de gazetari, e doar fumul gros al pucioasei ce-i va înghiți cât de curând. Culmile slugărniciei atinse de Pro TV sau de TVR rivalizează cu brio deșănțarea și sminteala genuflexiunilor din vremea lui Pingelică. Dacă prestația postului public intră în logica
Scheletul de plumb by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/13482_a_14807]
-
iubitorul de istorie, cu înduioșetoare cunoștințe de filosofie și literatură - se pare că într-o vreme scria asemeni d-lui Radu Vasile versuri -, nu de la bărbatul politic, prin urmare, de care arena socială nu s-ar putea dispensa, ci de la gazetarul furtunos și irezistibil. Comprimându-se, acesta ar exploda în mii de bucățele - pierdere ireparabilă pentru obște. Precum în tragedia patronului Faust, două suflete se zbat în pieptul d-lui C.V.T., până la a-i smulge nasturii cămășii. Toată suflarea a fost
Menuet cu primul-ministru by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14710_a_16035]
-
ultimii ani de viață - când și-a permis mici gesturi de distanțare față de ceau- șism - nu puteau uita că savantul rămânea, în fond, un comunist, care critica regimul nu de pozițiile democrației, ci ale unui altfel de comunism. Ilie Rad, gazetar și profesor de jurnalism la Universitatea din Cluj, a purtat o interesantă corespondență cu Iorgu Iordan, derulată pe parcursul unei jumătăți de deceniu (1978- 1983), corespondență „presărată” și cu trei interviuri. Cele 24 de scrisori și cele 3 interviuri sunt reunite
Iorgu Iordan în scrisori și interviuri by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5319_a_6644]
-
creditabil (nu ca alți jurnaliști sau analiști care și-au vîndut abilitățile cui a dat mai mutl). l Cît privește ziarul pe care Robert Turcescu îl creditează cu numele lui, el se bazează în general pe o echipă tînără, cîțiva gazetari cu experiență ca șefi de departamente și cîțiva colaboratori spirituali de la "Cațavencu". l într-unul din primele numere, la pagina de Cultură, Elena Vlădăreanu își unește, sub titlul Tineri furioși de azi trei colegi de generație literară, așa: "Sînt tineri
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12272_a_13597]
-
Nu altminteri se manifestă noii oportuniști, iubitori de limbaj pe cît de demagogic, pe atît de insolent și trivial, nu altminteri vorbesc adulatorii personajelor "ajunse", dornice a-și impresiona patronii și, în cele din urmă, a "ajunge" și ei. Constatarea gazetarului democrat își confirmă alura profetică dacă o raportăm la un exclusivism încă viguros, favorizat de "destinderea" normelor postdictatoriale, permisive inclusiv față de practicile antidemocratice, nutrit de înseși apucăturile dictatoriale care, după cum se știe, copiau, la o scară, prin forța lucrurilor, tot
O recuperare de conștiință by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14430_a_15755]
-
Dumitrescu de la Congresul Uniunii sindicatelor de autori, scriitori și ziariști, apărut în Revista literară din octombrie 1947, înregistrează discursul-program rostit cu acel prilej de Marcel Breslașu: "Aceasta este baricada pe care trebuie să ne aflăm noi artiștii, noi scriitorii, noi gazetarii, și aici trebuie să ne înarmăm pentru a combate obscurantismul, pentru a demasca și lichida curentele decepționiste, suprarealiste, existențialiste, adică această întreagă gamă de manevre care împing pe oameni la deznădejde, la încrucișarea brațelor, la dezerțiune, la refugiul pe planuri
Jurnale feminine by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10471_a_11796]
-
laolaltă ca pe niște măsele stricate. Ce m-a frapat pe mine este că o lașitate generală puse stăpânire pe ceilalți ziariști din generațiile mai vechi, care au continuat să semneze, fără să le pese de excluși. Halal!... Să fie gazetarul oare totdeauna ceva... sub un veritabil scriitor? * Ultimul meu articol din acest Cotidian depășit se intitula Uraganul Băsescu și a apărut pe data de 5 noiembrie 2004, cu trei săptămâni înainte de alegeri. Era, clar, altă proorocire!... Tot așteptând o explicație
Niște moftangii, mon șer! by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11863_a_13188]
-
sprijin financiar pentru a-i îngădui unui copil supradotat să continue studiile, pînă ce, așa era atunci, tînărul învață să fie ofițer de securitate. Acest episod face pereche socială și narativă cu acela al reușitului coleg ce devine unul din gazetarii din suita permanentă a Odiosului. În ambele "cazuri"se cuvine semnalată grija autorului de a nu da numele celor care au semnat pactul cu diavolul; nu e vorba doar de simpla discreție, ci și de o cunoscută metodă de generalizare
Omenescul și literatura by Virgil Duda () [Corola-journal/Journalistic/8242_a_9567]
-
stau tocmai invers. Dincolo de impunătoarea sa statura artistică, Tolstoi a fost un fenomen social, devenit mit încă din timpul vieții. În afara cercurilor de "tolstoieni" constituite în Rusia și nu numai, în jurul lui roia o întreagă curte de admiratori, discipoli, editori, gazetari, profitori, escroci, milogi care, în paranteză fie zis, nu e de mirare că au isterizat-o pe biata Sofia Andreevna. Cei mai apropiați dintre aceștia, y compris membrii familiei, Sofia Andreevna în primul rând, fetele, vreo trei dintre băieți țineau
Un „docu-roman“ by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6744_a_8069]
-
de "mare", celebritatea sa atât de copleșitoare, încât nu mai putea fugi, nu se mai putea ascunde. Adevărul e că a murit în casa șefului gării Astapovo, asistat de medici, înconjurat de o întreagă suită, pândit de admiratori alertați, de gazetari, reporteri, fotografi, cineaști și de însăși Sofia Andreevna care l-a ajuns din urmă cu un tren privat închiriat în acest scop cu ușurința și înclinația spre risipă cu care-l exasperase dintotdeauna pe Liovocika al ei. De-a lungul
Un „docu-roman“ by Radu Ciobanu () [Corola-journal/Journalistic/6744_a_8069]
-
despre Decembrie 1989 la Timișoara. În încercarea de a recupera acele zile, căreia presa oficială i-a dedicat doar succint câteva rânduri, târziu, și acelea doar de comentariu că ar fi o rebeliune provocată de huligani, am încercat și eu, gazetar român născut pentru această profesie în vâltoarea evenimentelor, să aflu ce s-a întâmplat. Am luat interviuri principalelor personalități pe care le-am cunoscut vorbind din balcoanele Revoluției, la Timișoara și București. Am căutat urmele martirilor Timișoarei la Crematoriul „Cenușa
Agenda2004-51-04-a () [Corola-journal/Journalistic/283166_a_284495]
-
Nicolae Manolescu Se împlinesc, la 18 februarie, douăzeci și cinci de ani de la moartea lui Mircea Grigorescu, gazetar aproape necunoscut generațiilor noi, dar pe care cei mai în vîrstă, ca mine, l-au prins în plină activitate. Mircea Grigorescu și-a sfîrșit cariera ca secretar general de redacție al României literare, între 1971 și 1976, după ce a trecut
Mircea Grigorescu (1908-1976) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16402_a_17727]
-
căutarea debutului lui Marin Preda. Mi-am dat seama mai tîrziu că sexagenarul afabil, spiritual, bine clădit, chiar voluminos, cu sprîncene rebele, ca ale profesorului Dan Setlacec, cu ochi rotunzi, proeminenți și foarte vii, era unul și același cu faimosul gazetar și, în anii războiului, șef al cenzurii antonesciene. Mircea Grigorescu era o legendă printre tipografii bătrîni de la Casa Scînteii, ca și printre puținii redactori antebelici care supraviețuiseră deceniului și jumătate de comunism. Am lucrat eu însumi cu el, între 1971
Mircea Grigorescu (1908-1976) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16402_a_17727]
-
la conducerea Contemporanului, Mircea Grigorescu a revenit în presă, în condițiile de semiclandestinitate pe care le-am evocat. L-am cunoscut cam pe vremea în care reintra în legalitate. Ne-am împrietenit ușor și i-am ascultat, fascinat, poveștile despre gazetari și politicieni de altă dată. Multe le va fi luat cu el în cavoul familial de la Belu, la cîțiva pași în stînga capelei de pe aleea centrală. Nu știu să fi scris mare lucru. Ca secretar general de redacție, Mircea Grigorescu
Mircea Grigorescu (1908-1976) by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16402_a_17727]
-
ani. George Ivașcu s-a născut într-un sat gălățean, la 22 iulie 1911, și a încetat din viață la 21 iunie 1988. Școala a făcut-o la Bârlad, Facultatea de Litere, la Iași. Vocația i-a fost aceea de gazetar. A condus gazete de la 23 de ani. La 28 i-a fost redactor lui G. Călinescu la „Jurnalul literar”. A preluat în 1955 „Contemporanul”, din care a făcut publicația culturală cea mai importantă din țară vreme de 16 ani. În
Ivașcu by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5109_a_6434]