2,146 matches
-
cu pantalonii ei murdari și atît de lipiți de corp, Îi apăru Înaintea ochilor stricînd efectul frazei, cuvintele lui Își pierdură forța pe măsură ce le pronunța și se pierdură tulburi În zgomotul motorului. — Darling de Altamira, stărui el, insinuant și prefăcîndu-se gelos, deși nu era cazul; din nou cuvintele lui dispărură Înghițite de răgetul nocturn al Jaguarului. — Darling de Neanderthal, Îi dădu o replică zdrobitoare Susan, cu o aluzie vădită la suedeza adolescentă; apoi se Întoarse să se uite foarte liniștită Înainte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
din ce În ce mai bine, să nu le dau prea mulți bani pe mînă băieților, să nu mă facă, vai, bunic, așa de repede, trăiască faima, puterea, viața, băieții mei: ești din ce În ce mai tînăr, tată, pe zi ce trece ești mai tînăr, o să devin gelos pe tine, tată... Și tata punînd iarăși ordine În lumea lui, acomodîndu-se printr-un nou zîmbet, dumneata ce părere ai? Dumneata era șeful de sală și nu avea nici o părere, fiindcă era Îngrozit. Mai curînd Îi ruga, pierzîndu-și pentru moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
mai ales, în tragic, eu ajunsesem, imaginează-ți!, să fiu invidios pe Coșbuc, pe Topârceanu, pe Rebreanu și Sebastian, pe Panait Istrati și Victor Ion Popa, mă rog, pe mulți, mulți alții. Dar să nu-ți închipui cumva că eram gelos pe talentul, pe notorietatea și opera lor. Nu! Îi invidiam pentru că... muriseră. Pur și simplu doar pentru asta; că fuseseră prea departe de ceea ce-mi fusese dat mie și altora ca mine să pătimească acolo. Și acum, să-ți
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
urmă m-am liniștit și m-am apropiat de ea. - De ce te-ai supărat? Te-am așteptat mult, mult de tot... - Am fost la saună. Nu m-am întâlnit cu niciun Peter. - Și de ce m-ai mințit? - Ca să te fac gelos măcar! - Crezi că m-aș fi aruncat în fața metroului cumva? - Nicidecum. Dar poate ți-ai găsit pe altcineva! - Nu, n-am nevoie de nicio femeie. Mi-ai fost de ajuns tu. Se uită la mine nervoasă. Se trânti pe spate
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
vorbe absente și ofilite că totul s-a sfârșit, că nu mai poate continua așa. Era singură și deprimată, prăbușită chiar și revenise la Peter, deși nu simțea pentru el ceea ce simțea pentru mine. Mă sfătuia grijulie să nu fiu gelos, să o înțeleg că nu poate trăi în singurătate, spunându-mi chiar că s-ar putea să se casătorească cu el, deși spunea ea, pentru amintirile ei, eu eram cu totul altceva. I-am răspuns că era de așteptat să
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
noastră pe toate popoarele, și pe Amoriții care locuiau țara aceasta. Și noi vom sluji Domnului, căci El este Dumnezeul nostru." 19. Iosua a zis poporului: Voi nu veți putea să slujiți Domnului, căci este un Dumnezeu sfînt, un Dumnezeu gelos; El nu vă va ierta fărădelegile și păcatele. 20. Cînd veți părăsi pe Domnul, și veți sluji unor dumnezei străini, El Se va întoarce și vă va face rău, și vă va nimici, după ce v-a făcut bine." 21. Poporul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85104_a_85891]
-
spuse Daniel. Omul ar trebui să facă ceea ce-i place, indiferent de statut. — Păi, exact așa-i Barbara. Îi culege lenjeria murdară de pe podea de parcă ar face balet. Mâna lui Daniel trasa cercuri prudente pe brațul ei. Înțelese brusc: era gelos pe femeia asta, pe descrierea pe care i-o făcea Karin. Răbdarea era vanitatea lui secretă, ceva la care voia să fie mai bun decât oricine altcineva. Stă și-l ascultă pe Mark când își lansează ideile lui bizare, de parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1902_a_3227]
-
reacții interioare violente. Toate gesturile, clipele rememorate care alcătuiau intimitatea iubirii, tulburată dramatic de străinul intrus G., sunt acut înregistrate de Ștefan Gheorghidiu: sufletul și toate simțurile lui sunt în alertă. Confesându-se și analizându-se, eroul respinge etichetarea ca gelos: Coordonata existențială, împlinirea sa ca personalitate umană, prin iubire, determină luciditatea analizei: Drama erotică capătă acum alte dimensiuni prin cealaltă ipostază existențială a eroului plecat pe front cu același orgoliu al cunoașterii, dar și cu sentimentul onoarei, al loialității de
CAMIL PETRESCU STRUCTURI ALE ROMANULUI by NICOLETA-GEORGETA SOLOMON () [Corola-publishinghouse/Imaginative/516_a_1169]
-
Grăsano, tu, Gelozie, auzi ce spun surorile tale? Să nu aud că tu îi lași pe oameni să fie liniștiți acasă la ei, în familiile lor! ...Alo, cu tine vorbesc, unde te uiți? Uită-te la mine, grăsano! Sau ești geloasă pe careva? Gelozia (vorbește leneș, peltic: Cu mine vorbești, babo? Jură-te! Nici tu nu te uiți la mine decât atunci când ai nevoie de ceva, știu eu... Lăcomia: Nu fi proastă, graso! Spune mai bine cum îi faci pe oameni
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
cum îi faci pe oameni să se închine la zmei. Gelozia: Simplu: îi învăț să n-aibă încredere deloc în soții sau în soțiile lor, în copiii lor, să n-aibă încredere în nimeni. Să fie cât se poate de geloși. Pe toată lumea. Să n-aibă încredere nici în ei înșiși. Lăcomia: Așa te vreau, Grăsano! Iar tu, întunecată Răzbunare, veșnic supărato, vei fi mereu alături de surorile tale, Invidia, Ura și, Gelozia? Cum vei avea grijă ca toți oamenii să fie
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
care au urmat, a trebuit să trudim. Acum pare că o altă persoană se afla în spatele meu, în fiecare zi, de vreme ce făceam zilnic altă greșeală și mă făceam vinovat de altceva în mișcarea unui braț ori a unui picior. Priveam gelos la echipajele experimentate, care între timp își reluaseră antrenamentul și ne depășeau fără efort. Sîmbăta, în mod special, era foarte aglomerat pe apă. Bărcile mai mari, de patru sau de opt, nu se îngrijorau deloc din pricina valurilor. Uneori se provocau
by H. M. van den Brink [Corola-publishinghouse/Imaginative/955_a_2463]
-
zici de burta mea, misteriosule? — Probabil că își face treaba, îi răspunse Lanark. Sludden schiță un zîmbet vag, iar ceilalți părură amuzați. — O! Dar face și glumițe! spuse Frankie. Asta-i bine. O să stau lîngă el și o să-l fac gelos pe McPake. Se așeză lîngă Lanark și-și sprijini mîna de șoldul lui. El se strădui să nu pară jenat, dar reuși doar să-și ia un aer încurcat. — Sfinte Dumnezeule! exclamă Frankie. E încordat ca... hm. Mai bine nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
boala, zise Lanark. El era cancerul care-i afecta pe toți care-l cunoșteau. Rima pufni ironic. — Hm, nu știi despre cine vorbești. Sludden te plăcea. A încercat să te ajute, dar nu-i dădeai voie. — îl faci pe Lanark gelos, zîmbi Nan. — O, da, mă face gelos. Dar nu pot fii gelos și corect în același timp. — Cum ai ajuns aici, Nancy? întrebă Rima. — Ei bine, eram în camera mea cînd au început durerile și știam că o să vină copilul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
-i afecta pe toți care-l cunoșteau. Rima pufni ironic. — Hm, nu știi despre cine vorbești. Sludden te plăcea. A încercat să te ajute, dar nu-i dădeai voie. — îl faci pe Lanark gelos, zîmbi Nan. — O, da, mă face gelos. Dar nu pot fii gelos și corect în același timp. — Cum ai ajuns aici, Nancy? întrebă Rima. — Ei bine, eram în camera mea cînd au început durerile și știam că o să vină copilul. L-am rugat pe proprietar să mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
-l cunoșteau. Rima pufni ironic. — Hm, nu știi despre cine vorbești. Sludden te plăcea. A încercat să te ajute, dar nu-i dădeai voie. — îl faci pe Lanark gelos, zîmbi Nan. — O, da, mă face gelos. Dar nu pot fii gelos și corect în același timp. — Cum ai ajuns aici, Nancy? întrebă Rima. — Ei bine, eram în camera mea cînd au început durerile și știam că o să vină copilul. L-am rugat pe proprietar să mă ajute, dar îi era teamă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
frumos. Uită-te la candelabre! Sute de tone de alamă și sticlă care vor să dea impresia că sînt de aur și diamant, și nici măcar nu luminează spațiul. Lumina reală vine din spatele coloanelor din jurul pereților. Pariez că-s neoane. — Ești gelos pentru că nu faci parte din acest loc. Adevărul îl răni, și recunoscu cu o voce scăzută: — întocmai. Rima îi puse o mînă pe piept și se uită cu aprindere în ochii lui. — Lanark, am putea locui aici, dacă ai vrea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
era contorsionată toată și limba sufocată de un rînjet prostesc; în final, clătină din cap și rîse. Rîse și Libby. Se sprijinea de bar, și șoldul i se freca de coapsa lui. — Martha te folosește, zise Libby, ca să-l facă gelos pe prietenul ei. — Nu, nu fac asta. Ei bine, doar puțin. — Cine-i prietenul tău? o întrebă Lanark zîmbind. — Bărbatul ăla cu ochelari, care stă acolo. Bateristul. E odios. Cînd nu-i iese ce cîntă, nimic nu-i pe placul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
fac asta. Ei bine, doar puțin. — Cine-i prietenul tău? o întrebă Lanark zîmbind. — Bărbatul ăla cu ochelari, care stă acolo. Bateristul. E odios. Cînd nu-i iese ce cîntă, nimic nu-i pe placul lui. Poți să-l faci gelos cît poftești, zise Lanark, bătînd-o pe mînă. Cealaltă Joy îi dădu un pahar înalt cu o băutură limpede și toate îl urmăriră cum o soarbe. Prima înghițitură îi dădu o senzație moale și anesteziantă, apoi rece și lăptoasă, după aceea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
că vine să te ia de îndată ce va putea. Trebuie să stai aici și să nu-ți faci griji dacă întîrzie. — Bine. — îmi pare rău că nu poți veni cu mine, dar Horace e uneori idiot. De ce să fie un tînăr gelos pe tine? — Nu știu. Ea rîse, îl sărută pe obraz și plecă. După un timp, se duse din nou șchiopătînd spre spațiul dintre cele două monumente și se mai așeză o dată la marginea blocului de granit. Era obosit, îi era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
Zet ca mârțoagă, nici pe tine o femeie neînconjurată de atâția bărbați. — Ce tot spui, Homare? se mânia doctorița, însă își vedea mai departe de misterele ei, își țesea secretele migălos, precum o femelă-păianjen. Omar și-o dorea și era gelos zi de zi pe ce nu putea să afle. Banii n-aveau memorie și nici carne care să îmbătrânească. Banii erau ca un pașaport pentru toate granițele. Oftalmoloaga îi spusese că va fi deplin orb când n-o să mai recunoască
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
are o bifurcație, arată o personalitate adaptabilă; dacă linia capului este o linie simplă semnifică și o personalitate lipsită de intelectualitate; LINIA INIMII Linia inimii 3 este plasată orizontal sub patru degete: dacă linia inimii este roșie, arată un temperament gelos; dacă linia inimii este albă, arată tulburări sanguine; dacă linia inimii este palidă, arată răceală și rezervă erotică; dacă linia inimii este puternic conturată, arată o persoană foarte sentimentală și preocupată de sexualitatea sa; dacă linia inimii este subțire, arată
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
acele multe chiar ca și a ta, Patima - anevoie poate s-o doboare, Iubindu-l odată nu poate uita, Du-te de primește jertfe mai frumoase De la ceia cari știu a ți le da, Sunt rele - ale mele fiind prea geloase, Nu știu a iubi astăzi și mâini a le uita. Crez că ești ușoară, ai puțină minte, Astfel îți e sexul, nu e vina ta, Dar patima, soro, este prea fierbinte, Te-am iubit odată, nu mai pot uita. Iar
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
instinctivă a stirpei noastre. Robert! ― Da? ― Celelalte împărătese... cum ți-ai dus viața cu ele? Hedrock clătină din cap: ― N-am să-ți spun. Vreau să te hotărăști fără a te gîndi la ele. Innelda rîse puțin isteric: ― Mă crezi geloasă. Dar nu... nu e deloc vorba de asta. Apoi adăugă cam dezlînat: De acum înainte voi fi o mamă de familie care intenționează să cîștige nu numai respectul, ci și afecțiunea copilului ei. O Împărăteasă Isher nu are altă cale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85088_a_85875]
-
mă dau de gol, până ce am aflat adevărul. La drept vorbind, nu înțeleg prea bine ce s-a petrecut cu mine atunci și de ce m-am răzvrătit cu atâta înverșunare împotriva unui mort. Fapt e că m-am pomenit deodată gelos la culme pe Dinu și că zâmbetul lui îngeresc mi-a devenit nesuferit, dîndu-mi o poftă devoratoare de a semăna unui diavol. Eram pregătit, fără îndoială, prin temperament și prin caracter pentru această dorință și nu așteptam poate decât un
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Numai că Emilia avea un pește acum, un chelner la restaurantul gării și trișor în orele libere. M-a privit cu ochii ei placizi și triști și m-a rugat să plec. Nu vroia să mă găsească chelnerul. Era foarte gelos. I-am promis că o las în pace și chiar am vrut să-mi respect cuvântul, însă nu m-am grăbit, am mai întîrziat ca să golesc o sticlă începută și asta a fost fatal. Când a venit chelnerul și a
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]