4,186 matches
-
de "imaginație" și de "fantezie" fie că sinonimi (cazul lui Toma din Aquino), fie că desemnând realități distincte (cazul lui Albertus Magnus)61. Fiindcă discursul meu este centrat asupra imaginației creatoare, este util să mă opresc pe scurt asupra expunerii genealogice a acestei facultăți intelectuale pe care o face James Engell 62. Pornind de la premisa că imaginația este un concept independent forjat, în sensul modern, de Epocă Luminilor, Engell afirmă că respectiva idee este instrumentul fundamental pentru înțelegerea atât a luminismului
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
termenul se referă la o serie de agenți de natură definită, care constituie aspecte personificate ale inspirației, reificări ale acesteia: Dumnezeu, îngerii și diavolii, sfinții și profeții, spiritele unor persoane decedate și muzele. În primul rând, din punct de vedere genealogic, trebuie precizat că s-au cristalizat două mari teorii privitoare la originea inspirației. În timp ce prima susține că afflatus este o forță imanenta (avându-și originea în eul creator)68, ultima susține că inspirația este o forță transcendență (avându-și originea
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
câini (fără vagabonzi). Nu sunt troițe. Cel mai mult impresionează astăzi vegetația deasă, pădurile de salcâm din sat, cele două păduri înconjurătoare, Necorița la apus, Daja (și nu altfel) la sud. Vârsta medie, peste 60 de ani. Încercând câteva „fire genealogice”, fără a cerceta mai în vechime putem consemna ce ne aducem aminte, deoarece preocuparea pentru originea familiei nu mai este nicicum de actualitate. Dacă cel mai bătrân giurgionean (91 ani) este Vasile Chirilă (el poposind aici, în tinerețe, din satul
Giurgiuoana : sat, biserică, oameni by Dumitru V. Marin () [Corola-publishinghouse/Science/1193_a_1929]
-
des F(abius) nur künstlich in die Worte Ovids hinein interpretiert werden". 425 Op. cit., p. 10. 426 TACITUS, Ann., I, 5. Cfr. FLUSS, art.cit. 120) Marcia, în RE, col. 1605. 427 Versiunea F. BERNINI, cit. A se vedea arborele genealogic în: RE, art. Fabius, col. 1777-8 (MÜNZER-GROAG). 428 Epist. ex Ponto, II, III, 31. 429 Cfr. G. M. COLUMBA, op. cit., p. 136-137. 430 Cf. D'ELIA, op. cit., p. 108 cu respectivele evocări. 431 Cf. despre ea art. 180) Fabia Numantina
Publius Ovidius Naso. Misterul relegării la Tomis by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
familiei sunt cele de cohortă și generație. Totalitatea persoanelor dintr-un interval de timp care au trăit același eveniment demografic constituie o cohortă. O cohortă specială este generația, care cuprinde persoanele născute în același interval de timp. În sensul biologic, genealogic se ia în considerare descendența dintr-un ascendent comun. Distanța medie dintre două generații succesive este considerată de 30 de ani. Vom putea astfel analiza generația masculină din perspectiva succesiunii tați-fii și generația feminină din perspectiva mame-fiice, importante pentru determinarea
Viata Sexuală Și Familia În Mediul Urban Românesc by Rada Cornelia, Tarcea Monica [Corola-publishinghouse/Science/1094_a_2602]
-
frâu atâta timp, concurează cu moderații și cu susținătorii drepturilor femeilor pentru a stabili cât de tolerant și de diversificat va fi noul Irak. Unul dintre cei mai controversați lideri șiiți este Moqtada al-Sadr, un tânăr cleric cu un arbore genealogic impresionant și un rival mediocru al lui Sistani. Străbunicul lui al-Sadr a devenit celebru în anii '20, când a condus o revoltă a șiiților împotriva dominației britanice. Tatăl său, ucis de asasinii guvernului în 1999, a fost și el o
Puternicul și atotputernicul. Reflecții asupra puterii, divinității și relațiilor internaționale by Madeleine Albright () [Corola-publishinghouse/Science/1028_a_2536]
-
care și-au păstrat identitatea etnică, religioasă și culturală). În acest context, rezistența la schimbare și la asimilare sau la coerentizare culturală se acutizează și prezintă noi forme fractale. Spre exemplu, cetățeni nativi francezi, dar panislamici (prin moștenire spirituală și genealogică), se simt marginalizați și revendică drepturi civice fundamentale ale civilizației de sorginte occidentală, inclusiv în sferele drepturilor etnice, ale reprezentării politice și economice sau ale emergențelor culturale. ■ Panslavism, panislamism, pangermanism, paneuropenism și Mitteleuropa Mai puțin contează, astăzi, dominația militară și
Societatea izomodernă. Tranziții contemporane spre paradigma postindustrială by Emil E. Suciu [Corola-publishinghouse/Science/1062_a_2570]
-
din privirile fermecătoare ale tinereții. Se remarca de la distanță prin noblețea sufletească și prin aerul de contesă cu care obișnuia să-și impună doleanțele, în ciuda lipsei vederii. Își educase copiii cu grijă, școlindu-i după tradiția familiei Bibiri, al cărei arbore genealogic se încovoaie sub greutatea slujitorilor școlii romậnești. Neculai Bibiri, fostul meu învățător, era un om aprig, iute la mậnie și întotdeauna extrem de exigent cu sine și cu ceilalti. Modelul său de învățător fusese întotdeauna Domnul Trandafir, pe care nu contenea
Yon by Luminita Săndulache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91711_a_92875]
-
există cel puțin șase aspecte pe care le putem circumscrie pentru a pune în lumină o astfel de structură internă a corupției. În mod decis unele sunt rodul mutărilor care ne interesează astăzi, altele provin dintr-o reflecție istorică și genealogică. 1. Înainte de toate prima axă a acestei structuri interne trebuie individualizată în faptul că fenomenul corupției, astăzi mai mult decât ieri, este caracterizată de tendința sa constitutivă spre a deveni sistem. Corupția se declanșează, e adevărat, dintr-o acțiune circumscrisă
Corupţia by Lorenzo Biagi () [Corola-publishinghouse/Science/100970_a_102262]
-
nici un moment, că nu-i învață pe copii ceea ce știu, nu-i învață ceea ce vor, îi învață ceea ce sunt ei înșiși. h Este bine ca omul să-și cunoască rădăcinile genetice, care au asigurat continuitatea spiței, și constituie arborele său genealogic. La fel de important este ca fiecare individ să-și cunoască și rădăcinile spirituale, „laboratorul” în care și-a format intelectul și i-a deschis calea spre mirifica lume a cunoașterii. h Este firesc și bine ca oamenii să se preocupe de
Parfum de spini by VASILE FETESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91814_a_92973]
-
circumstanța agravantă de a le corecta greșit, atunci cînd le observa). Determinarea greșelilor dintr-un manuscris nu slu jește numai la stabilirea gradului de corectitudine, ci și la stabilirea Înrudirii manuscriselor, la alcătuirea unui stemma care, sub aparența unui arbore genealogic al manuscriselor, Înregistrează filiația lor; vide infra cap. C.5. Ediții. Critica de text impune trei principii de utilizare a manu scriselor, În cazul În care textul s a conservat În cel puțin două exemplare (dacă există o singură „edi
Papirus, pergament, hartie. Începuturile cărţii by Ioana Costa () [Corola-publishinghouse/Science/1348_a_2731]
-
justifică prin necesitatea de a armoniza incompatibilitățile dintre prezent și acea genealogie. Falsificările sînt minciuni scrise, iar intenția conștientă de a înșela poate fi mai degrabă atribuită unui falsificator decît unui orator analfabet care oferă o versiune proprie asupra arborelui genealogic; acesta din urmă crede cu mai multă sinceritate în ceea ce spune. Absența unor texte scrise reduce drastic posibilitatea de a dezminți versiuni oficiale asupra trecutului prin confruntarea lor cu dovezi aparținînd contemporaneității. Borofsky (1987:144) comentează că: atunci cînd înregistrăm
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
aparținînd contemporaneității. Borofsky (1987:144) comentează că: atunci cînd înregistrăm tradiții în cărți, noi, ca antropologi care privim subiectul din afară, contribuim la adîncirea caracterului incoerent al informației. În același fel, Bohannan (1952), într-o lucrare pe tema manipulării arborelui genealogic într-o societate ce nu cunoștea scrierea, încheie prin prezicerea că atunci cînd genealogiile vor fi scrise pe hîrtie, vor deveni imune la manipulări. Dovezile existente în societățile alfabetizate arată că măsluirea apare și în cazul genealogiilor scrise. De exemplu
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
prin prezicerea că atunci cînd genealogiile vor fi scrise pe hîrtie, vor deveni imune la manipulări. Dovezile existente în societățile alfabetizate arată că măsluirea apare și în cazul genealogiilor scrise. De exemplu, Elizabeta I a încercat să-și reconstruiască arborele genealogic pînă la origine, unde se găsea Adam, în timp ce împăratul Maximilian nu a ajuns decît la Noe (Barnes 1967:118). Într-un articol dintr-o enciclopedie, Barron (1959:103) observă: Încă de la început, activitatea genealogiștilor a avut în Anglia acea tentă
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
de la început, activitatea genealogiștilor a avut în Anglia acea tentă de imprecizie amestecată cu minciuna, de care nu s-a dezbărat nici în ziua de azi. Povestirea selectivă a evenimentelor din trecut și manipularea a ceea ce uneori sînt numite "hărți genealogice", sînt exemple ale contextului mai larg de reconstituire socială a trecutului. Acest proces funcționează, de asemenea, în cadrul activităților sociale obișnuite, mai ales în contextele în care grupurile sociale se deosebesc unele de altele prin legătura pe care o au cu
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
care îmi vor da informațiile mă vor minți în anumite împrejurări, iar în altele vor spune adevărul". Chagnon (1974:92) a întîlnit minciuni atît de des încît a ajuns să avertizeze pe oricine ar avea de gînd să culeagă informații genealogice de la poporul Yanomamö că ar fi bine să știe că cei care le vor răspunde la întrebări vor minți cu privire la datele propriului grup etnic. Antropologul francez Marcel Griaule, în timp ce lucra printre băștinașii Dogon ai regiunii care astăzi se numește Mali
Sociologia minciunii by J. A. Barnes () [Corola-publishinghouse/Science/1068_a_2576]
-
poate spune că genealogia se ocupă cu scrierea de contraistorii care demască procesele de excludere și mușamalizare ce fac posibilă imaginea teleologică a istoriei ca un tot unitar, cu un început, mijloc și sfârșit bine definite. Istoria, dintr-o perspectivă genealogică, nu prezintă o dezvăluire graduală a adevărului și semnificației. Ea este, mai degrabă, scena unui "joc de dominații repetat la nesfârșit" (Foucault 1987: 228). Istoria se constituie dintr-o serie de dominații și impueri în cunoaștere și putere, iar sarcina
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
sarcina genealogului este de a studia istoria astfel încât să scoată la iveală diversele traiectorii care au fost favorizate sau obturate în procesul de constituire a subiecților, a obiectelor, a câmpurilor de acțiune și a domeniilor cunoașterii. Mai mult, din perspectiva genealogică nu există o singură, mare, istorie, ci multe istorii amestecate, ce variază în ritm, tempo și efecte pentru relația putere-cunoaștere. Genealogia afirmă pluralitatea perspectivelor, ceea ce neagă capacitatea de a identifica obiectiv originile și înțelesurile istoriei. O abordare genealogică este antiesențialistă
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
din perspectiva genealogică nu există o singură, mare, istorie, ci multe istorii amestecate, ce variază în ritm, tempo și efecte pentru relația putere-cunoaștere. Genealogia afirmă pluralitatea perspectivelor, ceea ce neagă capacitatea de a identifica obiectiv originile și înțelesurile istoriei. O abordare genealogică este antiesențialistă în orientare, afirmând ideea conform căreia orice cunoaștere este situată într-un anumit timp și spațiu și este emanată dintr-o perspectivă particulară. Subiectul cunoașterii este situat în, și condiționat de, un anumit context istoric și politic, și
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
naturale. Ea refuză să folosească istoria cu scopul de a afirma identitățile prezente, preferând să o folosească în schimb pentru a incomoda identitățile ce s-au dogmatizat, au intrat în convențional ori s-au normalizat. Un exemplu bun a metodei genealogice se poate găsi în analiza lui Maja Zehfuss (2003) a lui "11 Septembrie" și a războiului împotriva terorismului. Ea pune la îndoială asumpția agentului unitar și pe cea a relației dintre cauze și efecte. După cum subliniază Zehfuss, a sugera că
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
justifica reducerea libertăților civile în țară, și o reacție militară agresivă în afara țării. Ideea ei este că trebuie să uităm narațiunile dominante înainte de a putea înțelege ce face ca "11 Sepembrie" să fie un eveniment distinct. Având în vedere analize genealogice de tipul acesta, putem înțelege încercarea lui Foucault (1977: 31) de "a scrie istoria prezentului". O istorie a prezentului întreabă: Cum am făcut ca prezentul să pară o stare normală sau naturală? Ce a fost dat uitării și ce este
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
sau naturală? Ce a fost dat uitării și ce este amintit din istorie astfel încât prezentul și felul în care se desfășoară lucrurile să fie legitimate? O contribuție importantă a postmodernismului, cu axarea lui pe relația putere-cunoaștere și cu abordarea lui genealogică, este de a demonstra că multe dintre problemele studiate în Relațiile Internaționale nu sunt doar chestiuni de epistemologie și ontologie, ci de putere și autoritate; ele sunt lupte pentru impunerea unor interpretări autoritare ale relațiilor internaționale. După cum Derrida (2003: 105
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
deoarece, după cum s-a menționat deja, se ocupă în mod egal de explicarea condițiilor ce destabilizează fenomenul și amână actualizarea sa completă. În această secțiune va fi explicată "cvasi-fenomenologia" statului afirmată de postmodernism. Ea cuprinde patru elemente: (1) o analiză genealogică a "originilor" statului modern în violență, (2) o relatare a înscrierii limitelor, (3) o deconstrucție a identității așa cum este ea definită în discursurile de securitate și politică externă și (4) o interpretare revizuită a artei guvernării. Rezultatul final este regândirea
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
de des definită în termeni de excludere teritorială. Arta guvernării Secțiunea de mai sus a prezentat pe scurt modul cum violența, frontierele și identitatea funcționează astfel încât să facă posibilă existența statului suveran. Astfel se ilustrează însă doar în parte problema genealogică a (re)constituirii statului suveran ca mod normal de subiectivitate. Două întrebări persistă dacă se dorește continuarea studiului dintr-o perspectivă genealogică: cum este statul suveran naturalizat și răspândit? Și cum se face că pare a avea o esență? Postmodernismul
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]
-
și identitatea funcționează astfel încât să facă posibilă existența statului suveran. Astfel se ilustrează însă doar în parte problema genealogică a (re)constituirii statului suveran ca mod normal de subiectivitate. Două întrebări persistă dacă se dorește continuarea studiului dintr-o perspectivă genealogică: cum este statul suveran naturalizat și răspândit? Și cum se face că pare a avea o esență? Postmodernismul este interesat de felul în care modurile dominante de subiectivitate își neutralizează sau își ascund caracterul arbitrar prin proiectarea unei imagini de
Teorii Ale Relațiilor Internaționale by Scott Burchill, Richard Devetak, Jacqui True [Corola-publishinghouse/Science/1081_a_2589]