4,959 matches
-
treia critică a lui Kant, cu teoria judecății estetico-teleologice văzută ca acord subiectiv al facultăților, și nu ca sinteză intelectuală a unui obiect. Judecata estetică, spre deosebire de cea de cunoaștere, nu dispune de premisele obiectivității științifice date de concept, ci de generalitatea subiectivă pe care o poate oferi sensus communis: „Folglich muß dem Geschmacksurteile, mit dem Bewußtsein der Absonderung in demselben von allem Interesse, ein Anspruch auf Gültigkeit für jedermann, ohne auf Objekte gestellte Allgemeinheit anhängen, d. i. es muß damit ein
City Lights: despre experienţă la Walter Benjamin by Ioan Alexandru Tofan () [Corola-publishinghouse/Science/1346_a_2383]
-
aruncă o lumină intensă și ireală pe fața tânărului, a îngerului și pe așternutul alb243". Mai târziu, pictorul va relua tema prin schițe care conduc însă la o altă rezolvare plastică a scenariului agonic, cu un grad mai ridicat de generalitate. Moartea fratelui iubit este absorbită de o reflecție asupra morții ca fapt inerent al condiției umane. Virgil Vătășianu trece pe scurt în revistă sursele de la care s-a alimentat imaginația lui Smigelschi pentru a configura un tablou simbolist, descoperind prototipul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
cu cât pictorul francez folosește culorile sumbre, întunecate, pentru a picta tablouri realiste. Spiridon Antonescu încearcă să acrediteze ideea unui aer de familie, pe care îl împrumută pictura europeană a timpului în ciuda diferitelor școli și orientări, afirmație de o vagă generalitate, din care, însă, se poate extrage observația unor afinități în direcția unei sensibilități simbolisto-decadente. "Un Hans von Bartels e același ca și un Besnard, tot așa după cum un Sargent e un Segantini și un John Lavery, un Jacques Emile Blanche
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Bogdan-Pitești este relevantă pentru proiectul edificării unei arte moderne la începutul secolului XX în România. Articolul lui Ion C. Bacalbașa, cel care deschide primul număr, nu reprezintă un manifest propriu-zis, nu conține un program bine structurat, vehiculând o serie de generalități. El configurează, mai degrabă, o atitudine, reluând o parte din dezideratele secesioniste, prezentate în manifestul propriu-zis de la Salonul Independenților din 1896. Argumentele lui I. Bacalbașa constau în afirmarea necesității dezvoltării artelor frumoase, a unui gust educat, a promovării tinerilor artiști
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
prezintă câteva caracteristici: precizie, În sensul că descrie toate operațiile și ordinea În care urmează a fi efectuate, obiectivul ce trebuie Îndeplinit, regulile ce trebuie respectate; măsură, În ideea că orice algoritm include un număr finit de operații de efectuat; generalitate, fapt ce evidențiază că se aplică cu succes la rezolvarea tuturor problemelor de un anumit tip; rezolubilitatea, constând În aceea că toți cei care aplică În mod corect un algoritm ajung la 15 rezultat, chiar dacă nu posedă cunoștințe speciale În
Metode moderne in instruirea practica a elevilor by Mariana Burnaz () [Corola-publishinghouse/Science/1616_a_2939]
-
elementare, a căror descoperire este obiectivul final al fizicii teoretice. Cunoașterea științifică progresează prin explicarea regularităților din domenii de mai mare complexitate prin legi ale fizicii, iar a acestora din urmă prin legi de un nivel tot mai înalt de generalitate. Întrăm astfel în posesia unor explicații „tot mai profunde și mai puternice“. În funcție de capacitatea de a formula asemenea explicații, disciplinele științifice pot fi calificate drept mai dezvoltate sau mai puțin dezvoltate. Ele se dispun pe o scară ierarhică, având la
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
vitalismul a avut tot mai puțini susținători. Cercetătorii de frunte au adoptat punctul de vedere că obiectivele cercetării în biologie nu pot să fie altele decât cele din disciplinele fizico-chimice: descoperirea unor legi de un nivel tot mai înalt de generalitate, care explică rezultatele observațiilor și experimentelor și fac posibile predicții tot mai numeroase și mai exacte. Acest punct de vedere a primit o formulare exemplară în cunoscuta lucrare a fiziologului francez Claude Bernard, Introducere în studiul medicinei experimentale (1865). „În
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
epistemic. În unele, ca și în celelalte, cercetarea urmărește, în primul rând, descoperirea unor corelații legice, care fac posibilă explicația și predicția datelor de observație și experimentale. Numărul și varietatea acestor corelații, gradul lor de precizie și nivelul lor de generalitate reprezintă indicii semnificative ale progresului cercetării. Obiectivele urmărite, tipul de întrebări la care răspunde cercetarea, cerințele pe care le satisfac rezultatele sunt în esență aceleași. Nu tot așa stau lucrurile dacă luăm în considerare alte domenii ale cercetării biologice, cum
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
științifice a lumii vii în general. Obiectivul tipic al cercetării în aceste discipline este formularea unor ipoteze despre corelații între determinări măsurabile și testarea lor prin cercetări experimentale. Iar gradul de precizie în formularea corelațiilor legice și nivelul lor de generalitate sunt socotite cele mai semnificative indicii ale valorii științifice a rezultatelor unei cercetări. Atât progresele impresionante înregistrate în discipline ca cele amintite, cât și însemnătatea practică a rezultatelor cercetării au făcut ca ele să fie socotite de mulți drept exemplare
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
urmărit este descoperirea unor invarianți exprimați prin legi. Ipotezele formulate în aceste discipline privesc relații de ordine, de simetrie; ele sunt formulate și testate prin cercetări experimentale. Țelul cercetării este descoperirea unor legi de un nivel tot mai înalt de generalitate. De obicei, sunt descoperite, mai întâi, legi ale unor sisteme particulare. Se încearcă apoi formularea unor legi mai generale, din care să poată fi derivate primele. Un caz paradigmatic, apreciază Lorenz, este formularea legilor mișcării pendulului și a legilor mișcării
Darwin şi după Darwin: studii de filozofie a biologiei by Mircea Flonta () [Corola-publishinghouse/Science/1366_a_2708]
-
în statele occidentale acest lucru este rar întâlnit puține sunt partidele care nu promovează în mod activ căutarea de noi membri el a devenit o realitate pentru regiunea central și est-europeană. Pornind de la elementul cu cel mai mare grad de generalitate, modalitatea în care a fost instaurată democrația în spațiul postcomunist diferă fundamental de cea din cazul statelor vestice. Cele din urmă au devenit democrații prin modificarea treptată a sistemului politic. În Europa Centrală și de Est, tranziția către democratizare a
Voturi și politici : dinamica partidelor românești în ultimele două decenii by Sergiu Gherghina () [Corola-publishinghouse/Science/1101_a_2609]
-
a doua jumătăți de secol XIX, cu drumuri desfundate și trăsuri clătinându-se primejdios, o asemenea veste? De multe ori, astăzi, se cade în păcatul de a crede despre aceste "prelecțiuni populare" că ar fi avut un nimb pronunțat de generalitate, că ar fi reprezentat un demers eminamente exoteric și că procesele de culturalizare în masă din perioada comunismului și-ar afla rădăcinile în astfel de gesturi socio-culturale. O eroare ce provine, probabil, din înțelegerea distorsionată a acelui "popular" din sintagma
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
anual de prelegeri, astfel încât, dincolo de o "privire teoretică", susținută inițial de Maiorescu, ulterior și de alții, subiectul să fie "mărunțit" în subteme. Maniera aceasta de abordare indică o foarte benefică înclinație spre rigorile analizei complete, despărțindu-se deci de păcatele generalității și ale aproximativității în tratarea diverselor chestiuni. Iată, spre exemplu, situația anului 1875, în care junimiștii optaseră pentru o temă generală cu rezonanțe preponderent istorice "Influențe consecutive asupra poporului român", divizată în nu mai puțin de opt subteme, susținute de
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
de fapt nevoia omului de a se situa între realitate și idealitate. Atemporalitatea basmelor, sugerată prin formula inițială „Era odată” care urmărește doar aparent tiparul folcloric, reflectă încercarea autorului de a permanentiza întâmplările, de a le da un caracter de generalitate cu dominantă umoristică. Mesajul basmelor lui Creangă este, în cele din urmă, ideea că singura modalitate de a face față destinului este umorul, un umor rafinat, având tendința spre intelectualizare, dar obținut cu mijloace care stau la îndemâna oricui, un umor
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
atmosfera toată te îndemna la mască ieftină și vulgaritate.)”- p.87; ,,( Te rog să mă ierți, dar nu vreau să-ți ascund nici o nuanță din vulgaritatea mea prețioasă.)” - p.90. Lipsesc din povestirea lui Hasnaș acele fraze cu nuanță de generalitate. Orice concluzie eventuală desprinsă în urma rememorării nu reușește să se despartă de concretețea întâmplărilor. Există totuși două sau trei încercări de momente meditative, lipsite însă de consistența observațiilor lui Mavrodin: Dacă te preocupă foarte mult un lucru, cred că nici
Incursiuni în universul epic by Ana Maria Ghiban () [Corola-publishinghouse/Science/1223_a_1930]
-
El se dă drept director. Propozițiile se introduc în frază prin: conjuncții și locuțiuni conjuncționale: că, ca să, ca și când, ca și cum: I-am simțit de la ușă că erau intrigați și curioși; pronume(adjective) relative: Refuzăm lucrurile ce sunt și le tratăm ca generalități; adverbe relative: încât, cum, în chip de, drept: Iată-l cum din haos se face om, iar el devine haos. „Topica, expresie a celei de a doua direcții în desfășurarea relației de dublă subordonare simultană, se asociază flexiunii(orientată de
Funcţia sintactică de dublă subordonare simultană by Arsene Ramona () [Corola-publishinghouse/Science/1142_a_2072]
-
serviciile publice de bază și despre faptul că majoritatea populației din Beirut suferă astăzi, într-un fel sau altul, de diferitele forme de sechele pe termen lung, fizice, psihice, economice și ecologice. Dar vizitatorul va afla mult mai mult decît generalități de acest fel. Scăldat de strălucitorul soare mediteranean, el sau ea va colinda ca să vadă, să audă, să miroase, să guste și să atingă detaliile umilitoare a ceea ce se întîmplă cînd o societate civilă plină de viață este distrusă. În
Societatea civilă by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
al interlocutorului, nu să facem evaluări globale sau etichetări la adresa persoanei (de pildă, ai fost neinspirat, nu ai dat dovadă de tact etc.); * ne concentrăm asupra ideilor și comportamentelor care au șansa de a fi schimbate, nu să alunecăm în generalități sau lucruri vagi; * abordăm problemele direct, nu ocolit sau filtrat; * suntem motivați pentru sprijinul celui care primește feedback-ul pentru a face mai eficiente relațiile interpersonale; * adoptăm un stil adecvat cu emoțiile și sentimentele care ni le generează spusele și
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
această idee, remarcăm că asigurarea unui confort rezonabil (sau lipsa acestuia), prezentarea riguroasă dar și agreabilă pot influența satisfacția participanților. * În plus, oamenii care muncesc împreună în aceeași organizație caută în asemenea ocazii recunoașterea și stimularea activității lor. După aceste generalități, nu urmează decât să parcurgem pas cu pas "secretele" practicii organizării și desfășurării unei conferințe sau întruniri de succes. Elaborăm agenda * Concepem o agendă care să includă toate problemele pe care vrem să le abordăm cât și aspectele organizatorice. * Încurajăm
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
potrivit căreia comportamentul verbal este o formă a comportamentului uman, curgerea simbolurilor este parte a curgerii evenimentelor și procesul comunicării este un aspect al procesului istoric. ... analiza de conținut este o tehnică care vizează descrierea, cu optimă obiectivitate, precizie și generalitate asupra a ceea ce se spune despre un subiect dat, într-un loc dat, la un timp dat (H. D. Lasswell și alții, 1952, p. 34). Creșterea impresionanta a accesului la informația electronică ce abordează virtual orice problemă de interes pentru
Strategii de comunicare eficientă by Mircea Agabrian () [Corola-publishinghouse/Science/1074_a_2582]
-
punct de vedere referențial, locutorul (L) se delimitează de un enunțător lipsit de precizie și gol de referențialitate. Propoziția " Se poate descoperi aici..." apare în cadrul unei validități generale (validitatea doxei), într-un univers pe care prezentul absolut și indicatorii de generalitate ("în general", "pe scurt, tot ceea ce, în principiu...") îl marchează diferit de cel al locutorului-enunțător. Proprietățile atribuite copertei a patra nu sînt contestate de locutor, însă el nu și le asumă (este tocmai sensul concesivului DOAR). Modificarea universului este marcată
Periferia textului by Philippe Lane () [Corola-publishinghouse/Science/1119_a_2627]
-
administrativă [descrie Albert Malet] era inimaginabil de confuză și Franța nu era unificată [...]. Organizarea provinciilor era foarte complicata. În vreme ce azi nu există decît o singură împărțire administrativă, cea în departamente, în 1789 era o dublă împărțire, în guvernâ-mînte și în generalități de impozitare [...]. Aceste vămi interioare, deosebirile de legislație, diversitatea regimurilor de impozitare, varietatea sistemelor de măsură și greutăți erau rămășițe ale Evului Mediu, o supraviețuire a vremurilor feudale..., astfel încît, din mai multe puncte de vedere, Franța monarhică era un
Mituri și mitologii politice by RAOUL GIRARDET [Corola-publishinghouse/Science/1114_a_2622]
-
Ralea, dou izvoare psihologice; unul vizând caritatea, în sens filantropic (și fr participare afectiv, altul izvorând dintr-o împrtșire emotiv, prin transpunere imaginativ în situația celui vrednic de compasiunea moral. Evident, Ralea simte nevoia și chiar demonstreaz în ce fel generalitatea moralei simpatetice depșește cadrul moralei creștine, trecând în revist numeroase dogme etice și religioase, în legtur cu principiul binelui și al rului, perfecționarea individului pe cale spiritual, evitarea durerii, ca în budism sau epicureism, etc. Invocând etica personalitții, cu exemple oferite
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
imagine de suprafaț, ci înțeles profund ființei umane, care trebuia s fie explicat și apoi definit în esența complexitții acesteia. În acest sens, socotind c a crea noțiuni din obiecte concrete înseamn a le privi nu în raport cu noi, ci în generalitatea lor,(abstracție fcând de dispozițiile noastre sufletești Ralea nu are alt termen mai apropiat și mai relevant pentru explicarea omului decât acela în legtur cu animalul, el însuși conștientizând aceast relație cu o lume din care s-a desprins, dar
Elemente de antropologie filosofica in opera lui Mihai Ralea by Rodica Havirneanu, Ioana Olga Adamescu () [Corola-publishinghouse/Science/1282_a_2114]
-
în afara celor conținute în axiome și că aceste noțiuni, care nu sunt conținute în axiome, sunt definite în vederea construirii unor operații logice ingenioase, care fac apel la simțul nostru estetic atât ca operațiuni, cât și în rezultatele lor de mare generalitate și simplitate. [M. Polany, în lucrarea sa Cunoaștere personală 4 [t.n.] (Univ. of Chicago Press, Chicago, 1958), spune: "Toate aceste dificultăți nu sunt altceva decât consecințe ale refuzului nostru de a vedea că matematica nu poate fi definită fără
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]