3,912 matches
-
sistematice efectuate, obține rezultate certe, care îi dau posibilitatea enunțării celor două legi cu privire la ereditatea caracterelor, numite “legile lui Mendel” sau “mendeliene”. Această enunțare constituie baza unei noi științe, care în secolul următor va cunoaște o dezvoltare explozivă, și anume genetica. Deși nu cunoștea diviziunea celulară (Fleming, 1820), sau faptul că substratul material al ereditatății se află în nucleu (Strassburger, 1875), sau ceva despre existența cromozomilor (Strassburger, 1875), Mendel a concluzionat, în urma experimentelor efectuate, că în celulele sexuale ale tuturor viețuitoarelor
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
cultură din această țară sunt mult mai diversificate, având ca obiective: reducerea numărului vertebrelor (scurtarea corpului pentru creșterea carnozitătii), reducerea numărului osiculelor care fac carnea de crap mai puțin atractivă decât cea a altor specii de pești, precum și lucrări de genetică teoretică, privind transferul de gene, poliploidizarea, ginogeneza, etc. (Bakos,1995). In țara noastră, primele studii privind ameliorarea crapului prin selecție și încrucișări dirijate au început în anul 1948, când femele din rasa Lausitz s-au încrucișat cu masculi de crap
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
genotipurile. Alelele care contribuie la sporirea adaptabilității sunt reținute de selecție, de unde rezultă că forța selecției poate fi exprimată sub forma superiorității unor alele și a modificărilor frecvenței genetice, deși competiție ca atare se desfășoară între indivizi.. In ultimile decenii, genetica populațiilor a cunoascut un mare avânt, datorită dezvoltarii geneticii moleculare și folosirii electroforezei pentru izolarea și identificarea proteinelor ce reprezintă loci pentru gene. Aceste tehnici sunt astăzi relativ simple, și permit analizarea rapidă a unui număr mare de indivizi. Se
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
de selecție, de unde rezultă că forța selecției poate fi exprimată sub forma superiorității unor alele și a modificărilor frecvenței genetice, deși competiție ca atare se desfășoară între indivizi.. In ultimile decenii, genetica populațiilor a cunoascut un mare avânt, datorită dezvoltarii geneticii moleculare și folosirii electroforezei pentru izolarea și identificarea proteinelor ce reprezintă loci pentru gene. Aceste tehnici sunt astăzi relativ simple, și permit analizarea rapidă a unui număr mare de indivizi. Se pot evalua astfel variațiile în cadrul unui singur genotip, în cadrul
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
adesea prin transferul unor plante sau animale în alte zone), sau încrucișând rasele deja existente. Acționând asupra caracteristicilor dorite, omul operează o selecție artificială, reținând pentru reproducere exemplarele cu manifestări dorite de el ale unui caracter. Odată cu implementarea studiilor de genetică populațională în selecția animalelor domestice, s-a ajuns la concluzia că nu toate caracterele luate în studiu răspund identic la procedurile de selecție. In funcție de numărul și locusul genelor care determină un caracter, selecția poate avea efecte semnificative, sau nule
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
un număr aproape infinit de animale aflate la originea speciei respective. Prin urmare, fiecare populație de animale domestice trebuie să aibă un grad de înrudire mediu, specific acesteia. Imperecherea între ele a unor animale care au un grad de asemanare genetică mai mare decât gradul mediu de înrudire al populației poartă denumirea de consangvinizare. In practică se consideră că animalele care au un stramoș comun cu 5 generații în urmă, sunt suficient de strâns înrudite, depășind media de înrudire a populației
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
la obținerea de populații monosex, care reprezintă, de fapt, clone identice, cu un nivel mai ridicat de homozigoție decât cel din natură. Importanța lor teoretică depășește importanța practică, noile grupe de organisme asigurând material de studiu valoros pentru cercetările de genetică (ex. pentru linkage, pentru sursele variației fenotipice și genotipice, etc.). In timpul formării ovulelor, prin diviziune reducțională, sau meiotică, se obțin patru seturi de cromozomi, din care trei se pierd, prin eliminarea primului și celui de al dloilea corpuscul polar
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
de înțeles că organismele a căror ereditate este programată în laborator vor fi mai sensibile la factorii de mediu, în toate etapele creșterii și dezvoltării (Bakos,J.,1987). 58 59 2.3.3. Organismele transgenice Evoluția recentă a cercetărilor din cadrul geneticii moleculare, care a dus la întocmirea hărților ereditare la unele specii, a sugerat cercetătorilor din domeniu să introducă plantelor și animalelor de cultură caracteristici noi, prin introducerea sau eliminarea unor anumite gene. Astfel s-a ajuns la organismele modificate genetic
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
încrucișare (2004) s-a efectuat reproducerea omogenă, pentru studiul 173 stabilizării și transmiterii ereditare a carateristicilor noii varietăți de crap. 5.3. Caracterizarea noii varietăți de crap de cultură Topless are la bază studii numeroase, de morfologie, anatomie, fiziologie, biochimie, genetică, patologie, etc. 5.3.1. Caracterizarea fenotipică s-a făcut pe baza câtorva categorii de indici și anume: indici biometrici, indici meristici, indici biochimici, indici fiziologici. 5.3.1.1.Indicii biometrici luați în studiu (indicele de profil, indicele lugimii
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
și caracterul profund științific al problemelor dezbătute măresc valoarea lucrării și o recomandă ca etalon celor ce se ocupă de acvacultură. Felicit autorul. Prof dr.ing Mircea Răuță Lucrarea elaborată de domnul dr.ing.Gheorghe Huian abordează o tematică modernă din sfera geneticii și are un deosebit și prețios impact în viitorul acvaculturii românești. Obiectivul major al cercetărilor sale a fost obținerea unei varietăți de crap autohton cu însușiri superioare, care să reabiliteze această specie și care să răspundă cerințelor economiei de piață
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
România, îl felicit și îi doresc sănătate și noi succese în activitatea sa de viitor. Prof.univ.dr.ing.Gabriela Munteanu Universitatea Dunărea de Jos Galați Pornind de la documentare atentă a literaturii de specialitate, autorul prezintă principalele etape care au contribuit la conturarea geneticii ca știință de sine stătătoare. Autorul prezintă de asemenea preocupările din țara noastră, unde s-au desfășurat unele studii genetice, mai ales în cadrul universităților, la catedrele de genetică și de ameliorare.In practica creșterii animalelor s a procedat îndeosebi la
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
literaturii de specialitate, autorul prezintă principalele etape care au contribuit la conturarea geneticii ca știință de sine stătătoare. Autorul prezintă de asemenea preocupările din țara noastră, unde s-au desfășurat unele studii genetice, mai ales în cadrul universităților, la catedrele de genetică și de ameliorare.In practica creșterii animalelor s a procedat îndeosebi la selecții masale sau familiale, precum și la hibridări între organisme cu diferite grade de înrudire sau situate la nivele taxonomice diferite. Deși se pot menționa și la noi preocupări
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
căutat modificarea structurii genetice a efectivelor piscicole în vederea îmbunătățirii potențialului genetic ce determină însușirile morfoproductive ale noii varietăți de crap obținute. Am remarcat complexitatea și anvergura lucrărilor experimentate care au vizat aspecte multiple: de biologie (lucrări de selecție, încrucișări, histologie, genetică moleculară), de tehnologie (reproducere, creștere, furajare, indici tehnologici), de amenajare a incintelor experimentale (bazine de reproducere, creștere, instalații), etc. și pe care autorul le-a tratat cu multă competență și originalitate asigurând lucrării valoarea științifică și practică. De remarcat analiza
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
Timișoara, p.151-164, 318-333. 209 34. CATAUDELA, S., L. SOLA, R. ACCAME MURATORI and E. CAPANNA. (1977). The chromosomes of 11 species of Cypridae and one Cobitidae from Italy, with some remarks on the problem of polyploidy in the Cypriniformes. Genetica 47: 161-171. 35. CHAN, M. T. (1969). Variability of some physiological traits in common carps of different genotype in B.I. Cherfas ed. Genetika, Selekcija i Hybridizacija Ryb (Moscow). Nauka publ., Moscow (R), pp.117-123. 36. CHAN, M. T., C.T. NGUYEN
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
vegetale. Ed. Academiei, 1988. 211 53. CRISTEA M., Resursele genetice vegetale. Ed.Academiei, 1981. 54. CRISTIAN, A., COSTEA, E., Cercetări privind adaptarea crapului importat din Ungaria, în condițiile din România. Bul. ICPP.Nr.1.1971. 55. FALCONER D. S., Introducere în genetica cantitativă. Ed.Agrosilvică.Buc. 1969. 56. FETECĂU, GR., CREANGĂ, E., BOGATU, D., TĂNĂSESCU, N. (1986). Cercetări privind elaborarea de probleme și programe pentru prelucrarea automată a datelor, în vederea stabilirii de soluții pentru creșterea productivității naturale a bazinelor piscicole. Referat annual
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
heredite de la carpc. Bulletin Erancais de Pisciculture 42(235): 67-73. 135. POJOGA I., NEGRIU R., Piscicultura practică. Ed.Ceres. Buc. 1988. 136. POJOGA I., Piscicultura. Ed. Ceres Buc. 1977. 137. POPESCU, O V., Electroforeza, Ed.tehnica, Buc., 1988. 138. POPESCU-VIFOR St., Genetica animală. Ed. Ceres Buc. 1978. 139. POPOV, O. P. (1978). Application of hematological analysis for characterizing common carp breeds in V. (a. Katasonov ed., Genetika i Seiekeija Ryb., VNIIPRCH Publ., Moscow (RE), pp. 188-198. 140. POTLOG A.S., SUCIU Z., LAZUREANU
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
VALENTA, M., International seminary on increasing the productivity by selection and hybridization. Szarvas. 1976. 169. VALENTA, M., A. STRATIL, V. SLECHTOVA and L KALAL. (1976). Polymorphism of transferring in carp {Cyprinus carpio L.): genetic determination, isolation and partial characterization. Biochemical Genetica 14: 2745. 170. VALENTA, M., STRATIL, A., SLECHTOVA, V., KALAL, I., Polymorphism of transferrin in carp (Cyprinus carpio L.): genetic determination, isolatio and partial characterization. Biochemical Genetica 14. P. 27-45. 1976. 171. VASILE, M., PECHEANU, C. ȘI COLABORATORII (1994). Cercetări
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
transferring in carp {Cyprinus carpio L.): genetic determination, isolation and partial characterization. Biochemical Genetica 14: 2745. 170. VALENTA, M., STRATIL, A., SLECHTOVA, V., KALAL, I., Polymorphism of transferrin in carp (Cyprinus carpio L.): genetic determination, isolatio and partial characterization. Biochemical Genetica 14. P. 27-45. 1976. 171. VASILE, M., PECHEANU, C. ȘI COLABORATORII (1994). Cercetări privind elaborarea și perfecționarea tehnologiilor de reproducere, predezvoltare și creștere a peștelui și altor organisme acvatice cultivate în apele interioare. Referat annual la contract de cercetare științifică
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
lor în culturi pure (HANSEN, 1881); obținerea de extracte acelulare de drojdii, care-și păstrează capacitatea fermentativă. Această descoperire a stat la baza descoperirii biochimiei moderne, drojdiile devenind material biologic preferat în cercetările de fiziologie și biochimie. Primele succese în genetica drojdiilor, constând în descrierea alternanței fazelor din ciclul lor vital, și a proceselor sexuale, au condus ulterior la înțelegerea aprofundată a naturii materialului genetic și a mecanismelor eredității la organismele eucariote, în general. Deși descrise morfologic, odată cu apariția microscopiei, caracterizarea
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
mai importante. Un exemplu în acest sens îl constituie inițierea în 1971 a așa numitului "Yeast Project", în cadrul căruia se urmărește o abordare integrată de studiu a biologiei celulare, utilizând drojdiile ca organisme model. Cercetări de biochimie, fiziologie și genetică a drojdiilor au progresat într-un ritm accelerat. Sunt cunoscute în prezent căile metabolice majore ce operează în celula drojdiilor. Progrese în genetica acestor eucariote sunt extrem de ilustrative. Drojdiile sunt utilizate și în studiul mecanismelor de reglaj al expresiei genetice
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
abordare integrată de studiu a biologiei celulare, utilizând drojdiile ca organisme model. Cercetări de biochimie, fiziologie și genetică a drojdiilor au progresat într-un ritm accelerat. Sunt cunoscute în prezent căile metabolice majore ce operează în celula drojdiilor. Progrese în genetica acestor eucariote sunt extrem de ilustrative. Drojdiile sunt utilizate și în studiul mecanismelor de reglaj al expresiei genetice în celula eucariotă. Studiul împerecherii la drojdii prezintă interes pentru elucidarea fiziologiei și biochimiei comunicării intercelulare, contactului și fuziunii celulare. Datele obținute prin
Ac?iunea c?mpului electromagnetic asupra echilibrului ionic la diferite tulpini ale drojdiei fisipare Schizosaccharomyces pombe linder by Ionela Cristina Busuioc () [Corola-publishinghouse/Science/83654_a_84979]
-
eredității în creativitate. I. Nicola (12, p. 82) definește, astfel, conceptul: . Am reprodus definiția de mai sus in extenso pentru a accentua, astfel, asupra faptului că mecanismul de transmisie ereditară stă la baza a ceea ce numim unicitatea fiecărui individ. Domeniul geneticii rămâne, în continuare, deschis. Știm că substratul material al eredității este format din cromozomi, gene și acizi nucleici, dar încă nu pot fi precizate exhaustiv funcțiile particulare ale fiecărei componente în parte. Cei mai mulți cercetători consideră că aspectul psihologic al eredității
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
încă, intangibilă. . Deși datând din 1941, opinia autorului rus își păstrează, pe deplin, credem noi, valabilitatea. Considerăm, deasemeni, că tocmai datorită imposibilității de a cunoaște, până în prezent, esența fenomenului de creație, s-au avansat și unele ipoteze hazardate, mergând, în genetică, până la ideea de a dirija producerea indivizilor dotați, talentați, geniali, prin mijloace care ar încălca normele etice, echilibrul biologic al umanității: (Maximilian, C., Belengeanu, S., Bembea, M., 9, p. 5). Să sperăm că nu vom reuși, totuși, acest lucru, și
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1326]
-
pe combinarea de idei aparent opuse sau fără nici o legătură. Orice teorie, orice creație artistică pleacă de la datele existente, pe care creatorul le asociază în moduri la care nimeni altul nu se gândise. Gregor Mendel a creat o disciplină nouă - genetica - combinând matematica cu biologia. Combinându-se un aparat de radio cu un casetofon s-a obținut radiocasetofonul. În domeniul telefoniei mobile firma Ericsson a combinat receptorul telefonic cu un receptor radio care memorează 36 posturi. Firma Nokia a lansat modelul
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]
-
luminii nu sunt invenția lui Einstein, dar el le-a combinat într-un mod nemaiîntâlnit și le-a dat o nouă utilitate. Gregor Mendel a combinat matematica cu biologia și a rezultat legea eredității, iar de aici o întreagă disciplină: genetica. Gutenberg a combinat principiile de imprimare a monedelor și de presare a strugurilor și a obținut tiparul, metodă folosită întocmai timp de cinci secole și care a revoluționat difuzarea cunoștințelor lumii. Un om obișnuit când se gândește la soluția unei
Creativitate : fundamente, secrete şi strategii by Georgel Paicu () [Corola-publishinghouse/Science/690_a_1152]