2,286 matches
-
și legislative, în alte părți, e un teren roditor și savuros. Francezul nu se simte cu adevărat în largul său în limba franceză, dar francofonul, da. În această zonă de libertate singulară pe care doar limba o conferă, fără limite geopolitice sau instituționale, situăm specifici tatea "spațiului francofon", cu strălucire ilustrată, între alții, de cîțiva ani, de scriitorul român stabilit în Elveția romandă în 1990, Marius Daniel Popescu. Nu știa deloc franceza înainte de a sosi la Lausanne, iar astăzi își scrie
[Corola-publishinghouse/Science/1552_a_2850]
-
asemenea, postmodernismul nu reprezintă doar un concept de sorginte franceză, ci este de întindere internațională 69, cunoscând o largă dezvoltare. Chiar dacă în unele lucrări Ihab Hassan considera postmodernismul drept o speță a postmodernității, care ar fi mai întinsă și determinată geopolitic, diseminând-o sub forma postmodernismului în arte, a poststructuralismului în filosofie, a feminismului în discursurile sociale, a postcolonialismului și studiilor culturale în mediul academic etc., în The Postmodern Turn anunță de la început că deși cadrul discuțiilor este unul familiar acela
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
Postmodernity: the Local/Global Context"140, în care precizează că utilizând termenul postmodernism se referă la sfera culturală, în special la literatură, filosofie și arte (între care include arhitectura), în timp ce atunci când folosește termenul de postmodernitate face trimitere la o schemă geopolitică ce s-a dezvoltat în ultimele decenii. Subliniind că această distincție nu este același lucru cu "defuncta diferență marxistă" dintre suprastructură și bază, și că interrelaționările dintre ele sunt mult mai complexe, Hassan consideră că postmodernismul se aplică societăților conduse
Discursul filosofic postmodern: cazul Baudrillard by Camelia Grădinaru () [Corola-publishinghouse/Science/1408_a_2650]
-
afectată de posibilitatea ridicată a declanșării unui război, a modificării frontierelor sau a unei lovituri de stat sprijinite din exterior. Uneori, statul poate fi mai redus ca Întindere și ca influență decât legăturile etnice, religioase existente peste granițe. 110. Importanța geopolitică a țării. Indicatorul are În vedere rolul strategic pe care o țară Îl poate juca În plan internațional prin poziția geografică pe care o are, prin resursele strategice pe care le deține, dimensiune, 111. Apartenența la grupări economico-politice internaționale (comunități
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
de implicare a statului; modul de formare a prețurilor; prioritățile În investiții; structura financiară 2.2. Factorii de natură politică: factorii situației politice interne (structura socială, cadrul instituțional, personalitățile, mecanismele de control); factorii situației politice externe (instabilitatea politicii regionale, importanța geopolitică, apartenența la o grupare politică, instabilitatea economică regională). 3.Conform relației risc-rentabilitate 3.1. Factorii care determină potențialul țării de asimilare a investițiilor (resursele materiale, potențialul productiv al țării, infrastructura, calitatea forței de muncă, calitatea instituțiilor ) 3.2. Factorii care
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2691]
-
valorile pieței pentru Master în administrarea afacerilor (MBA), care est e o invenție americană, reflectă tendințele globalizării educaționale. Fap tul că întregul Consiliu de Securitate a votat pentru Rezoluția 1441, care viz a dezarmarea Irakului, reflectă globalizarea și în gândirea geopolitică. Comunicațiile și trans portul rapid și ușor în jurul pământului a împi ns, mai departe, globalizarea. Din această perspectivă, putem afirma că există at ât câștigători, cât și perdanți ai globalizării. Principalii perdan ți în globalizare sunt, în prezent, acele țări
Globalizarea pieţelor de capital by Boghean Carmen () [Corola-publishinghouse/Science/1194_a_2194]
-
Cuvânt introductiv Un spațiu cu dimensiuni, geometrie și geografie variabile, cu mai multe “viteze” spațiale pe arealele componente, cu arii periferice conflictuale și nu întotdeauna bine definite teritorial - sunt doar câteva dintre multiplele atribute politico-geografice și geopolitice ce caracterizează lumea arabofonă pe coordonate hologeice și holocronice. Așa se și explică faptul că, în marile școli de geografie politică de pe Glob, s-au scris și se vor mai scrie multe tomuri de analize și evaluări despre lumea arabă
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3039]
-
germane și japoneze din cursul secolelor al XIX-lea și al XXlea, precum și actuala hegemonie americană, par scurte episoade efemere în raport cu amplitudinea valului expansiv arab și consecințelor acestuia. De altfel, toate aceste evenimente s-au încadrat pe jaloanele altor modele geopolitice, neavând nici caracterul, nici substratul motivațional și nici consecințele politico-teritoriale ale expansiunii arabe. Epopeea arabă se distinge față de toate celelalte proiecte istorico-etno-teritoriale, în primul rând prin caracterul său plurivalent: spațio-teritorial, etno-lingvistic, confesional și politico-geografic. Atributul spațio-teritorial este dat de rapida
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3039]
-
controlarea pentru câteva secole a comerțului din bazinul mediteraneean, a favorizat apariția premiselor economico financiare pentru susținerea unei strălucite dezvoltări în perioada primului ciclu al Islamului. Ulterior, în epoca modernă și contemporană, poziția deținută a conferit spațiului arab un atu geopolitic de interfață între trei lumi cu potențial, vocație și interese diferite: lumea europeană arogantă, stabilă și prosperă, lumea asiatică frământată de instabilitate și clivaje de potențial teritorial și lumea sudică africană dominată de conflictualitate, subdezvoltare și lipsă de perspective. Totodată
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3039]
-
între epoca antichității mediteraneene și epoca modernă a umanității. Iată așadar, o sumedenie de elemente politico geografice șisocio-culturale ce au structurat de-a lungul timpului istorico-geografic, identitatea teritorial-funcțională a spațiului arabofon și i-au tușat marca individualității proprii pe eșichierul geopolitic global. O marcă ce i-a atribuit deci, valențele unui domeniu intermediar atât în plan spațial (hologeic), câtși istoric (holocronic), intermediaritatematerializată la nivelul tuturor componentelor cadrului geopolitic: configurarea relațiilor externe (politico diplomatice, comerciale, de integrare), parametrii de conflictualitate, potențarea raporturilor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3039]
-
teritorial-funcțională a spațiului arabofon și i-au tușat marca individualității proprii pe eșichierul geopolitic global. O marcă ce i-a atribuit deci, valențele unui domeniu intermediar atât în plan spațial (hologeic), câtși istoric (holocronic), intermediaritatematerializată la nivelul tuturor componentelor cadrului geopolitic: configurarea relațiilor externe (politico diplomatice, comerciale, de integrare), parametrii de conflictualitate, potențarea raporturilor teritoriale de tip centralitate periferie, dispunerea infrastructurilor critice, distribuția potențialului militar, orientarea strategiilor de dezvoltare, de securitate și de organizare a spațiului geostrategic. Și astăzi eticheta identitar-teritorială
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3039]
-
să reprezinte un “brand” special, căutat și curtat de interesele geostrategice ale centrilor de putere de pe Glob. Desigur, resursele energetice au definit și continuă încă să definească unul din pilonii majori de atractivitate strategică ai spațiului arab, însă în contextul geopolitic actual, poziția și întinderea teritorială la scară mondială și zonală, capătă o pondere din ce în ce mai relevantă în evaluarea potențialului regional al arealului arab. Din acest punct de vedere, Istmul Suez separă două spații cu valențe relativ diferite, sub aspectul locului geometric
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3039]
-
ne-am propus a le analiza, evalua și documenta într-o manieră integratoare și pe cât posibil, de completitudine spațio-temporală, pentru a aduce în prim plan profilul identitar al organismului teritorial arabofon, rezultat din îmbinarea interactivă a trăsăturilor sale politico geografice, geopolitice și geostrategice. Totodată, am avut în vedere extinderea coordonatelor de investigare din matricea strict analitică, care ar limita anvergura întreprinderii propuse, spre latura abordării raporturilor relaționale intra și interregionale, circumscrise ariei de conținut a elementelor specificate. Demersul vizează reliefarea atributelor
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3039]
-
vedere extinderea coordonatelor de investigare din matricea strict analitică, care ar limita anvergura întreprinderii propuse, spre latura abordării raporturilor relaționale intra și interregionale, circumscrise ariei de conținut a elementelor specificate. Demersul vizează reliefarea atributelor particulare ale spațiului arabofon, ca unitate geopolitică cu personalitate teritorial-regională distinctă. În același timp, un atare proiect este menit a evidenția și valențele funcțional-teritoriale ale “piesei arabe”, rezultate din modul în care este integrată spațial și funcțional în angrenajul mecanismului geopolitic regional și global. În realizarea investigației
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3039]
-
particulare ale spațiului arabofon, ca unitate geopolitică cu personalitate teritorial-regională distinctă. În același timp, un atare proiect este menit a evidenția și valențele funcțional-teritoriale ale “piesei arabe”, rezultate din modul în care este integrată spațial și funcțional în angrenajul mecanismului geopolitic regional și global. În realizarea investigației științifice pe coordonatele menționate, am beneficiat de sprijinul binevoitor al domnului prof. dr. OctavianGroza, precumși de încurajarea șirecomandările pertinente ale domnului acad.Alexandru Ungureanu, efectuate pe parcursul elaborării lucrării, cărora le exprim și pe această
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3039]
-
Partea a III-a. VECHILE DIFERENȚE ESTICE ÎN ORIZONTUL EUROPEI UNITE / 213 Capitolul 5. România în ineditul istoriei contemporane / 217 România-membră UE (217) Stările Occidentului (218) Scene din occidentalizarea României (224) România de azi și România de mâine (227) Modificări geopolitice europene (232) Balcanicii (235) Discernământul valoric (214) Capitolul 6. De la vechile la noile configurări continentale / 247 Reconfigurarea Europei (247) Falsa istorie (259) Iarăși despre sens (264) Încercări de supraviețuire ale civilizației bizantine (272) Capitolul 7. Orizonturi și limite în devenirea
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și cele sud-estice să nu accentueze defazările modernității de tradiții, nici crizele dure, absente timp de peste șaptezeci de ani din "cea mai bună dintre lumile posibile". Partea I MODERNITATEA ÎNTRE REAL ȘI IDEAL Ca și în alte epoci frământate, prăbușirile geopolitice europene de la sfârșitul anilor optezeci ai secolului trecut au deschis orizonturi ce au stimulat năzuințe spre valori și idealuri de viață ce se cer mereu întărite de fiecare om. Este adevărat că speranțele se lovesc de realități ostile, greu de
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
și politică. În lumea țărilor islamice, se deosebește secularizarea de laicizare, din două motive: primul, pentru că lupta pentru modernitate, aici, a fost o luptă împotriva forțelor străine, coloniale sau imperiale, și nu a unui opozant interior; aici, religia are dimensiuni geopolitice și cultural-identitare față de alți credincioși ori față de coloniști; al doilea motiv rezultă din faptul că religia musulmană nu sacrifică modernitatea și renovarea pentru ideologia laicității, așa cum am caracterizat-o mai sus. Așa se face că intelectualii islamici formați în Occident
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
în fața factorilor subiectivi de atunci: partidul și organizațiile sale de bază, cu lideri călăuziți de mobiluri necomuniste, când "directivele" slăbeau. Un astfel de moment a fost în primăvara anului 1964. După Declarația din aprilie 1964, când planul Valev amenința independența geopolitică și economică a țării, iar Mao începusese să ceară Uniunii Sovietice restituirea teritoriilor Chinei și altor țări, printre care și România, dezghețul cercetărilor umanistice de la noi s-a văzut în abordarea problemelor alienării omului, în unele scrieri în antropologia și
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
s-au înmulțit cu nuanțele drapelelor și siglelor organizațiilor din țările eliberate prin lupte sângeroase. UE a ajuns, deocamdată, până la munții Carpați, pe Dunărea Inferioară și la Gurile ei, pe o parte din apele Mării Negre la granițele Rusiei. Aceste repere geopolitice intră, în mare măsură, în administrațiile guvernelor românești, bulgărești, sârbești, turcești, ucrainiene și ale altor puteri mai depărtate. Vameșii acestor administrații continuă să rămână formatați pe tehnici de încălcare a embargourilor și trecerilor ilegale a granițelor spre Vest. Discreditările sistematice
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
de valori insuficient cristalizate. Sunt tot mai rare convingerile că bucuriile vieții se nasc din garantarea cât mai îndelungată a naturii curate și echilibrate, că lumea este guvernată de legi drastice mai mult intuite decât cunoscute. Cele două mari configurații geopolitice, una nord-atlantică, cealaltă eurasiatică, sunt asaltate de valorile instrumentale ale civilizației occidentale, cu "irizări" diferite în Est față de Vest, în "spațiul ortodoxiei" față de cel al catolicismului, protestantismului, iudaismului și islamismului, demarcate de o invizibilă linie din Adriatica la peninsula Cola
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
Firește, sunt influențați și de atmosfera politică oscilantă și confuză din țară. La întemeierea cererilor țărilor candidate la integrare ori la deciziile de amânări în discutarea amendamentelor Federației Ruse la inițiativele organizațiilor vestice de extindere spre Est intervin adesea factorii geopolitici. Crizele se măsoară și prin barometrul echilibrului cu dezechilibrul puterilor. Dacă în deceniile postbelice s-au conturat cele trei mari forțe asiatice (Japonia, China și India), la început de nou mileniu pentru America de Sud se afirmă Brazilia și Mexic, în spațiul
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
absurd, care sfidează tradițiile etice ale lui homo sapiens. Dacă propunerea esențială a lui Durand viza revalorificarea mitologiei tradiționale, atunci am spune că în primul rând se impune cunoașterea și valorificarea mitologiei proprii, ale cărei granițe nu coincid cu cele geopolitice. Sunt mituri autohtone care apar puțin schimbate în mitologiile popoarelor vecine, și invers, dovedind astfel conținutul umanist comun. Nu la "priorități", ci la o ordine axiologică impusă de locul și timpul de viață al indivizilor și comunităților. Or, după 1989
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
democratice, prin reforma constituțional-juridică și prin prefaceri economice fără aplicarea unor strategii experimentate, în condițiile pieței, de alte țări. Poate și presiunile venite de jos au imprimat multă spontaneitate schimbărilor. Se pare că s-au ignorat prea multe dintre condițiile geopolitice și demografice ale țării când s-au repetat până la saturație categoriile sociologico-politologice de stat de drept, drepturile omului, comunităților și minorităților naționale și sociale, ale partidelor și ideologiilor politice, ale vieții parlamentare și altele. Așa au apărut tensiunile dintre durată
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
turbulențe inutile dacă se aplică mereu. O reîmpărțire a Europei după model medieval este posibilă, dar e puțin probabil că se va și realiza. Evenimentele anilor 1989- 1991 rămân pilduitoare în această privință. Chiar dacă se îmbină cu celelalte paradigme, imaginea geopolitică de mai sus nu rămâne valabilă pe durate de timp îndelungate. Din punct de vedere descriptiv-explicativ, pe termen lung, modelul civilizațional are valoare. Pentru acțiunile pe termen scurt și mediu, el rămâne general și speculativ. Cu acest model se realizează
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]