1,302 matches
-
Timpul aleargă grăbit NICOLAE ANGHELESCU Cerul se limpezește de nori, Iarna-și desface din ghem firele, Pe geam apar înghețatele flori, Se micșorează mai mult, tot mai mult zilele. Au căzut primii fulgi de zăpadă, Fluturi reci se joacă cu noi Coboară, urcă, încep apoi să cadă Peste ochii noștri îngîndurați și goi. Cîți vom
CÂNTAREA MEA by NICOLAE ANGHELESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/517_a_857]
-
îngropate sub pământ și pe sub oceane, răsucite prin văzduh sau zdrăngănind prin ionosferă unde dau ture uriașele ceaune gata să amplifice șoapta cea mai perfidă și să difuzeze poruncile vremii până hăt! Cine știe unde! Întreg pământul poate fi închipuit precum un ghem de fire de toate culorile prin care călătorește înmulțită și împărțită de milioane de ori cu ea însăși și la ea însăși vocea omului, dictând ici prețul bananelor dincolo bombardarea unor provincii înapoiate, hotărând ici embargouri și înfometarea a sute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2351_a_3676]
-
apropiat. Oare să fie curajul inspirat de ființa aceea mică pe care o simte și el acum sub palma pusă pe abdomenul deja voluminos? Lumina de pe chipul ei vine, desigur, tot din adânc, din arderea intimă în care se plămădește ghemul acela de celule vii, căpătând tot mai clar conformația unui trup uman. I-a fost dat femeii să trăiască prin și pentru cealaltă ființă, încă nenăscută, dar plămădită dintr un întreg existențial, din dorințe ce capătă realitate în substanța corporală
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
pietricică. Nu este voie ca jucătorii să se îmbrâncească. 11.Câinele și pisica Materiale - 2 batiste, două mingi. Elevii stau în cerc cu fața spre interior. Copiii stau jos cu picioarele încrucișate sau în picioare. Din batiste se fac niște gheme, unul fiind „câinele” iar celălalt „pisica”. Înconjurând cercul, pisica trece din mână în mână fără să fie omis vreun jucător. După ce a parcurs 5-6 perechi de mâini, intră în joc câinele care face drum în același sens cu scopul de
Hai la joacă! by Liliana-Dana Tolontan, Ilona Șelaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1152_a_2199]
-
În față și pe care-l știam pe dinafară, ia să vedeți ce frumoasă era În tinerețe! Nu mai am nici o rudă care să-mi mai deschidă ușa. Vorbind, Întinse mîna spre mașina de cusut, care era alături, luă un ghem de lînă vopsită albastru, În care erau Înfipte două andrele și Începu să Împletească - avea Încă vederea bună sub ochelarii mari și bombați. În noaptea aceea Însă, aproape că nu putu dormi. Se făcea că se plimba cu nepoata, care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
tăcu. Obosise. Continua să Împletească făcînd abstracție de prezența mea. Deodată vorbi: - Vrei o cafea? - Nu e nevoie, mulțumesc! Nu răspunse, Își continuă lucrul ca și cum nu rostisem nici un cuvînt, dar la puțin timp renunță să mai Împletească, Își puse andrelele, ghemul de lînă și puloverul, În parte lucrat, pe mașina de cusut de lîngă ea și scoase, din unul din sertarele acesteia, cărțile de joc, pe care la Întinse pe masă și-și Începu nemuritoarele ei pasiențe. Stăteam În picioare În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]
-
18 de ani, tocmai Îi cumpărasem un nou set de corzi. I-a crăpat placa din spate, splendidul instrument nu mai emite acum decît sunete alterate. Bemoli. Am recuperat Însă corzile, cu care pot inventa un joc de societate. Un ghem, un joben, o plasă, o spînzurătoare. Așa i se spune acum În casă lui Andrei, domn’ director, pentru că aruncă. Are un an și jumătate și, după cum se vede, e deosebit de muzical. Ca și mama lui, pe care-o aud cîntînd
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
coafură se clatină primejdios. Observă jandarmii cu o privire mirată. Ceilalți pasageri par nepăsători, ca și cum ar ști ceva ce lui Îi scapă. Sonor: Sonata nr. 1 pentru violoncel de Bach. Plan general: Ziaristul urcă cu scara rulantă, prins Într-un ghem pietrificat de figuri inexpresive. Plan detaliu: Chipul personajului principal se apropie de obiectiv. Seamănă cu Yves Montand. Zoom. Pupilele i se dilată. Camera se retrage, și se văd trei mineri așteptîndu-i pe cei care ies din gura metroului. Sonor: Acordurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
motive ar fi avut, de exemplu hainele contemporanilor, Pilat, dracul, caprele, și pe de alta, doar asta propovăduia, cu precizie germană, calea spre iubire. Să mergi pe ea fără zîmbești măcar o dată? Chinuindu-te de la un capăt la altul al ghemului? Ascunzîndu-te În el ca un vierme de mătase, hrănindu-te numai cu frunze, durere, gînduri negre, plîns și levitație? Dacă poți levita În poziție chircită, Într-o gogoașă. Nu poți. Vezi Teorema lui Pasolini. Se poate Însă și presupune că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
prima țară din Occident pe care urma s-o vizitez. Am plecat cu sentimentul că sînt doar figurantul optimist al călătoriei altcuiva, mai ales că aveam 34 de ani. PÎnă la Praga am Încercat, În cușeta de dormit, să descîlcesc ghemul de impresii contradictorii ce mi se rostogolea deja prin minte. Extazul atît de Îndelung așteptat se transformase, printr-un contact prelungit cu exersata resemnare că nu voi pleca niciodată nicăieri, Într-un peisaj pe care nu-l Înțelegeam, și cu toate că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1995_a_3320]
-
patruj’ de cenți cubanezi. — Ce-i cu Ăștia? mă-ntreabă negrul arătÎndu-mi monedele. — Un bacșiș, i-am spus În spaniolă. Ești liber. De aia ți i-a dat. — Deci să nu mai vin mîine? — Nu. Așa că-și ia negru’ ghemul de sfoară cu care prinde momeala și ochelarii de soare, Își pune pălĂria de paie și pleacă fărĂ să zică la revedere sau ceva de genu’ Ăsta. Era un negru care nu prea dădea doi bani pe nici unu’ dintre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2087_a_3412]
-
liniștite pe un versant. Oricum, oamenii de știință de pretutindeni spun că acestea de la noi nu sunt niște capre negre obișnuite ci o specie aparte, cu un nume sonor: „Rupicapra rupicapra Carpatica”. Pe cărare, chiar în fața mea, acum, stă, făcută ghem, o viperă. Ar putea sări la mine, m-ar putea mușca... dar eu n-aș muri deloc din pricina mușcăturii ei otrăvite. Știți de ce? Pentru că și eu și vipera ne aflăm în vis... În realitate, sunt tare periculoase viperele, copii! Asta
Ticuță Reporterul by Eugenia Grosu Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91767_a_107350]
-
născut pe timp de bombardament. Cînd l-am văzut prima oară, am crezut că-i tata: "Tătișor, s-a-ntors tătișor". Presupusul "tătișor" era vărul lui drept. De-asta i-am spus anapoda, "unchiul tătișor". Unde o fi poza lui, cu un ghem de fetiță în brațe? Fetița cu funde uriașe, apretate, căreia-i citea Micul prinț. El mi-a pus în mînă toate cărțile feerice ale copilăriei. Contes de fées și Edmondo de Amicis, Verne, Viața unui explorator la pol, Dumbrava minunată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
atît de brutal. Critica te laudă. Niște idioți. Sînt sătul de unguente pseudo-eseistice. De "hermeneuți-hormoneuți", cum le zice Saul Bellow. Unde eram? Avusesem cîțiva ani grei, cîteva plecări pe care nu le-am vrut. Drumurile mi se adunaseră în piept ghem, gata să mă înece. Nu mai primeam nimic de la tine. Degeaba te crucificam pe paletă. Eram cu gîndul să mă spînzur. Am ieșit în zori, în grădina bisericii ortodoxe din Toronto. O pictasem și nu-mi plăcea cum ieșise. Nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Sadoveanu", i-a încununat activitatea de "intelectual angajat" în numele maselor/meselor de protocol. Cert e că la conducerea revistei "Ora", într-o primă fază, s-au strecurat și gazetari sub stare polemică. Mințile suple au cîștigat scurt timp mingi de "ghem". În a doua fază, au cîștigat mingea de set mediocrii cu instinct social. Mingea de meci i-a revenit unui rudimentar ca Genosse. Nici după "căderea tablourilor" nu se dumirise: "Stați liniștiți. A căzut Ceaușescu, nu Partidu'!", zice-se că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
am fost plecat, am tot vorbit cu tine însuți cum aș fi vorbit cu mine însămi". Suferința își descoperă fața de serie. Chinul celuilalt te chinuie mai puțin decît bobul de mazăre pe prințesa mofturoasă. Mai ales cînd trageșitrage din ghemul vorbelor. Cînd încearcă să le dezlege și firele se încîlcesc și mai rău. Lasă pictura să-ți exprime sentimentele, Russ. O face mai bine decît cuvintele. Hai să tăcem. Cum să tac? Am în gîtlej sute de cuvinte care mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
de baseball din cuier, și-o îndesă pe cap și descuie ușa. Ieși pe verandă, în timp ce ploaia se întețea, iar vocea continua să-i introducă printre circumvoluțiuni o limbă dezgustătoare, de o moliciune perversă. I se făcu silă, avea un ghem în stomac, dar coborî treptele și porni cu pași rapizi pe alee, către poartă. Nu-i păsa de picăturile mari care-l loveau nemiloase, un duș natural i se părea cea mai bună soluție în acele momente, putea aduce dezmeticirea
Roman care se scria singur by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91657_a_93186]
-
seral. Nu faptul în sine că are o secretară m-a șocat. Toți șefii au câte o secretară și uneori, se spun atâtea lucruri despre fetele astea! Colega Inei, Adela, făcu o pauză, de parcă i s ar fi rupt firul ghemului și acum trebuia să-l reînnoade pentru a avea continuitate!? - Și...!? spuse Ina, te rog să continui. - Din întâmplare, eram și eu în vizită la doamna Zoica, știi, doamna aceea de la fișier, care a ieșit la pensie anul trecut pe
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3122]
-
materie, va fi un om pentru care mi-aș da viața, totul. Și acest om, acum doresc eu, adică asemenea mie, nu cred că poate exista. Și mă gândesc cu groază ce-ar fi dacă cel iubit m-ar Înșela... Ghemul de oțel (O parabolă) Două cercuri... unul de oțel, dur și rezistent, iar altul de materie plastică, elastic. Dacă ele ar reprezenta două caractere, s-ar putea vedea foarte clar diferențele. Eu pretind că sunt cel de oțel, fiindcă resping
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
fiecare lovitură devin mai dârză, mai individualistă, iar la un moment dat, când cele două puncte opuse ale perimetrului cercului meu se vor atinge, nici o forță din lume nu va mai avea efect asupra mea, pentru că atunci voi fi un ghem de oțel, unic și indivizibil. Și atunci nu mă va Înmuia decât focul, acest element pur ce oscilează Între dragoste și moarte. Și, cum nu pot iubi un om care nu-mi seamănă, numai moartea, numai moartea este singura mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
focul, acest element pur ce oscilează Între dragoste și moarte. Și, cum nu pot iubi un om care nu-mi seamănă, numai moartea, numai moartea este singura mea salvare. Da, dar atunci cum râmâne cu dragostea? Atunci când voi Întâlni un ghem de oțel, care Însă e tot oțel și tot ghem, vom forma Împreună un cuplu chiar invincibil, care va trăi numai În el, hrănindu-se din propria-i forță de atracție. Atunci nu mă voi mai teme de nepăsarea și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
Și, cum nu pot iubi un om care nu-mi seamănă, numai moartea, numai moartea este singura mea salvare. Da, dar atunci cum râmâne cu dragostea? Atunci când voi Întâlni un ghem de oțel, care Însă e tot oțel și tot ghem, vom forma Împreună un cuplu chiar invincibil, care va trăi numai În el, hrănindu-se din propria-i forță de atracție. Atunci nu mă voi mai teme de nepăsarea și josnicia oamenilor, voi trece printre ei intangibilă, un ghem de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
tot ghem, vom forma Împreună un cuplu chiar invincibil, care va trăi numai În el, hrănindu-se din propria-i forță de atracție. Atunci nu mă voi mai teme de nepăsarea și josnicia oamenilor, voi trece printre ei intangibilă, un ghem de oțel sprijinit pe alt ghem de oțel. 17 iunie 1960 (vineri) Îmi formez un caracter dur și invincibil din pilda cărților și a vieții. Iubesc un idol spre care se Îndreaptă visurile mele. Voi pleca la mare, apoi la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
cuplu chiar invincibil, care va trăi numai În el, hrănindu-se din propria-i forță de atracție. Atunci nu mă voi mai teme de nepăsarea și josnicia oamenilor, voi trece printre ei intangibilă, un ghem de oțel sprijinit pe alt ghem de oțel. 17 iunie 1960 (vineri) Îmi formez un caracter dur și invincibil din pilda cărților și a vieții. Iubesc un idol spre care se Îndreaptă visurile mele. Voi pleca la mare, apoi la munte, cu Fredy și trupa. Îmi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
odaia mea secretă, acolo, sus. Hai, să-ți arăt... — Mi-e frică, șopti Aurica, privind spre păianjenul negru al cabinei, înălțat la câteva zeci de metri. O spuse însă atât de aproape de urechea lui, încât măruntaiele lui Petrache se strânseră ghem. — Nu e greu, zise. Eu am făcut asta de zeci de ori. Te uiți în sus, orice-ar fi. Eu urc după tine, la o treaptă distanță. Dacă ți-e frică, vorbește, spune orice, dar nu te uita înapoi. Își
Jocul celor o sută de frunze și alte povestiri by Varujan Vosganian () [Corola-publishinghouse/Imaginative/602_a_1369]