1,318 matches
-
voi plăti doar răul ce-l voi face / Cu gestul bici și cu privirea dură, / Dar chiar și binele ce nu se ndură / Să-și dezgolească trupul când îi place. Ceea ce simt și ce-a ieșit pe gură / Sădesc în glia poftelor buimace. Mă urmăresc, izbind când duhul tace, / Atâtea cazne prinse în armură.“ (Nu voi plăti doar răul ce-l voi face) „Printre grădini arzând îmi port povara / Ferind-o de a patimei prigoană. / Săgeți de foc pe frunte-mi
Cum te poti rata ca scriitor ; Cateva metode sigure si 250 de carti proaste by Alex Stafanescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1314_a_2703]
-
o umbreluță poartă, E schimbat în ,,â’’, firește! LITERA ,,Â’’ ,,A’’ o umbreluță are; Când îl văd, gândesc că plouă; În fântână stă,-n cântare Și în mâinile-amândouă. Cu ,,â’’ scriem România; Un sfânt nume, mândră țară; Vom păstra pământul, glia, Niciodată să nu piară! Când românul râde, cântă Soarele în crâng și vântul, Șuierând blând, când se-avântă, Poartă zâmbetul, cuvântul. Când românul nostru plânge, Plânge lângă el pământul, Izvorând dureri și sânge, Întristând, frângând și cântul. Ești copil isteț
ALFABETUL by CĂTĂLINA ORŞIVSCHI () [Corola-publishinghouse/Journalistic/529_a_927]
-
după frânturile mărturiilor ori ale relatărilor reproduse de către cei care aflaseră cine-știe-cum de Întâmplare. Toate acestea au fost Între timp strânse laolaltă și au devenit legendă. El cunoștea bine marea, orice școlar cunoaște faimoasele lui versuri „Marea mi-e patrie, / Glie și cer, / Sângele vinelor mele“. Numai că În ziua aceea cerul era În Întregime acoperit de nori negri și era limpede pentru oricine c-avea să izbucnească o furtună cumplită peste Perdo. Multe dintre celelalte bărci ale pescarilor s-au
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
s-a părut că aude iar bâzâitul unui radio, mai potolit și mai limpede. De data asta a Înțeles că erau zvonuri din viața petrecută alături de Karl. și-a amintit cântecele patriotice ale corurilor de copii transmise la radio: Pe glia stropită cu sângele meu/ Rămân În picioare de pază mereu! A auzit ca altădată muzica din sufragerie și vocea lui Karl care fre dona fals. I-a revenit În minte modesta sărbătorire a Zilei Inde pen denței În sat, steagurile
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
și la aceea de unelte am predat uniforma deloc elegantă și cazmaua care, lucind ca oglinda, a fost prezentată pentru ultima oară la apelul festiv. După aceea ne-am auzit cântând cântecul specific detașamentului de muncă al Reich-ului: „Brun precum glia e veșmântul nostru...“ Din nou în civil, mi-era rușine de genunchii mei goi, de ciorapii trei sferturi care-mi tot alunecau în jos, mă simțeam trimis înapoi în timp, în anii mei de școlar. În Langfuhr-ul văratic, pe cel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
în cap din aparatul de radioemisie, n-a vrut să se lipească de mine nimic. O dată pe săptămână ne plictiseam la o oră de curs în care era vorba de spațiu vital și viziune despre lume și viață: sânge și glie... Din astea a rămas un gunoi lexical rezistent, care și astăzi mai poate fi accesat pe internet. Mai limpede, fiindcă e relatabil, îmi este un eveniment din afara frecușului zilnic. Câtorva recruți, printre care și mie, ni s-a ordonat să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
în zilele de sărbători Și pe mormânt să-i pui buchetele de flori. Acum, de ziua ta de sărbătoare, Te sărutăm, îți zicem o urare: Tu la părinți și la bunici să fii solie, Cât vor trăi pe sfânta noastră glie.
De ziua ta by NECULAI I. ONEL () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83177_a_84502]
-
sa pomenit pe meleaguri spaniole. S-a dus acolo cu vise cât lumea de mari. A căutat mult și bine, și n-a dat peste nici un dram de vis, care să se asemuie cu ale celor care-l mânaseră pe glie spaniolă. Și, mai Întâi, zvonurile, iar, mai apoi, propaganda, reclamele, despre care pomeneam În rândurile de mai sus, i-au răsucit, cam la două sute, două sute și ceva de grade, capul. Și - hai Înapoi, acasă, la marea cu sarea! Înhățat de
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
săpam tranșee iar ziua stăteam camuflați. Eram la compania a 4-a mitralieră, sub comanda căpitanului Droahnă Petre. Ei bine, când generalul Antonescu a dat ordinul: ”Români, treceți Prutul!”, parcă alături de noi erau miile de alți ostași români căzuți pentru glie. Mergeam să ne reîntrupăm Țara. Soldații și toți ceilalți cântau: Azi noapte războiul la Prut a-nceput Românii trec dincolo iară Să ia înapoi, prin gloanțe și scut, Moșia pierdut-astă vară. Mergem în câmpia basarabilor Plină de grâne, plină de
Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
Într-un fel putem spune că se întorc la matca originară. Odată cu apariția blocurilor raporturile omului cu pământul se modifică: nu-l mai simte sub el, sunt alții a căror prezență se face simțită zilnic ca obturându-i legătura cu glia. Această etajare tulbură cumva și ideea de ierarhie, o afectează. A sta sub același acoperiș, care desemna inițial o intimitate, și-a pierdut sensul. Orice organism are în mod spontan tendința de adaptare la mediul extern. Însă, în timp ce toate celelalte
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
moartea va dispărea... Acum Înțelegeți de ce masterandul Oliver consideră munca un blestem și-o nebunie, nu?” Întrebă Bikinski. Și tot el răspunse: „Pentru că munca Îl Împiedică pe om să-și risipească sufletul În eter. Ea Îl leagă de materie, de glie. Muncind, omul uită de adevărul suprem ce sălășluiește-n el. Iisus a spus: „Priviți la păsările cerului; ele nu seamănă și nici nu seceră și nici nu strîng nimic În grânare și totuși Tatăl vostru cel ceresc le hrănește. Priviți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
cei care doresc să ne ajute și să-i chemăm la luptă: ei vin cu toții, pentru că se pregătesc de mult să ne ajute. Așadar: Chemare la luptă Neam de dac din moși-strămoși, Liberi și cinstiți am fost. Ne-am muncit glia străbună Pe ploaie și vreme bună. Am fost veseli, primitori; La nime’ n-am fost datori. Am horit și am cântat și la Domnul ne-am rugat. Ne-am rugat de vreme bună Ca să facem pâinea bună: Pâine mare și
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
și pe străbuni, Să ne cureți de nebuni! Să vină și Decebal, Să zdrobim tot răul val! ștefan, Cuza, Alexandru, Țepeș, Mihai și Nicandru, Ion Vodă cel cumplit și-ncă nu m-am potolit: Toate oștile Măriei, Haideți toți! Hotarul gliei Să ni-l curățim de răi, De spurcați și de nevoi! Țara nu-i numai a noastră! Spus a înțeleptul domn. Hai s-o facem iar frumoasă Pentru cei de-acum și 'apoi, Pentru toți copiii noștri! De acum, și
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
chem să ne fiți alături În numele Celui Sfânt! Rugă pentru ștefan ștefane, Măria Ta, Te rog, nu te supăra, Că venim la tine, azi, Ca la cel mai cel viteaz, Noi, cei goi în gând și faptă Ce luptăm pe glia stearpă, Că rămas-am fără domn și ne taie ca pe-un pom. Ca pe pomul cel uscat, C-au luat și le-am tot dat, Au luat tot ce-am avut și-ncă nu le stă în gât și
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
în huzur Toate-averile furate De la mine, de la frate. Vino, Doamne, nu mai sta și adună-ți oastea ta! și-om lupta și noi cu tine Pentru toți copiii lumii, Pentru viețile furate Prin magiile spurcate, Pentru noi, pentru copii, Pentru glia care-o știi. Pentru noi și pentru țară Vino, Doamne, vino iară! Să se-adune oastea mare Să-i alungi peste hotare Pe toți furii și slugoii Pe toți răii și strigoii Ce ne jefuiră neamul, Vatra, sufletul și steagul
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
noi și pentru țară Vino, Doamne, vino iară! Să se-adune oastea mare Să-i alungi peste hotare Pe toți furii și slugoii Pe toți răii și strigoii Ce ne jefuiră neamul, Vatra, sufletul și steagul! Nu lăsa ca n glia noastră Să se-ncuibe iar năpasta! Vino, Doamne, și deschide Zarea pentru omenire! Să zburăm din nou spre ceruri, Să ne fie iarăși liberi Gândul, fapta și copiii, Râsul, chiotul iubirii. Liberi, vrem, la noi acasă, Cu bucatele pe masă, Să
Întâlniri cu Maica Domnului by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1227_a_2213]
-
îl înfășoară În tonuri de crepuscul, când toamna prinde iară Sub casca lui de frunze un rod îmbelșugat, Atunci, intrând în simpla, obșteasca armonie Cu tot ce-l limitează și-l leagă, împăcat, În toamna lui, copacul se-nclină către glie. BANCHIZELE Din aspra contopire a gerului polar Cu verzi și stătătoare pustietăți lichide, Sinteze transparente, de străluciri avide, Zbucnesc din somnorosul noian originar. Mereu rătăcitoare, substratul lor închide Tot darul unui soare roșiatec și avar, Apoi, de-a lungul nopții
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
aprinsa torță al cărei scrum sunteți, În vinul desfătării, aleargă să vă scalde, În vinul viu și tare al noii sale vieți... Mulțimi prinse-n vâltoarea efluviilor calde O, voi înfiorate noroade, la pămînt! Zdrobiți centura ființei, topiți-vă cu glia; Iar peste lutul umed și trupul vostru frânt, Enorm și furtunatec să freamăte Orgia!" NIETZSCHE Războinic dur și aprig cuceritor de zări, Să fi-ntreprins asaltul temutelor portale Purtând înfrigurată mândria forței tale Mai sus și mai departe spre noi evaluări
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
stau să pice Din care ramuri hâde - năprasnici șerpi lemnoși Zbucnesc, ca sus în baia albastră să despice Limbi verzi, șuierătoare, prin dinții veninoși. III Dar peste ochi și cuget căzu o deasă sită. Mă tolănii în voie pe caldul gliei sân Și îmi lipii obrazul și tâmpla obosită De scorojita coajă a trunchiului bătrân. L-am alipit. Când, pâcla de gânduri și simțiri Se lămuri deodată în limpezi închegări. Un văl purta deasupra. Din plasa lui subțire Cădea aromitoare năpada
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
luminii Pe templul ars, pe cerul topit al Salaminii, Un fum gălbui înnoadă prelung, ca un fuior. Am azvârlit cununa, am desfăcut herminii Bogatele-i podoabe de fir. Drept sfânt odor: O lance, iar în dreapta un gladiu lucitor... Aici, în glia greacă ce-și poartă dârz măslinii. Soldat al Demeterei mă voi sădi adânc, Ca, mâine, când iscoade plecate pe oblânc Vor ispiti desișul de sulițe și flamuri, Să scapete persanii, pierind sub orizon! Vor fi zărit, hieratic, cu fulgere drept
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
propriu, ajung chiar până la romantismul tiradei. De remarcat că în Dionisiacă Ion Barbu anticipează pe Blaga din Pașii profetului, făcând să răsune chemarea corului menadelor la desfătările bahice: "O, voi, înfiorate noroade, la pămînt,/ Zborobiți centura ființei, topiți-vă cu glia./ Iar peste lutul umed și trupul vostru frînt,/ Enorm și furtunatic să freamăte Orgia!" Curând poetul nu se va mai recunoaște în aceste versuri nici chiar în splendidul poem După melci, publicat în "Viața romînească", în 1921, în care manierismul
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
a curmezișul pantelor ușoare și Lanz-Buldogul secundă boii porumbi, într-un du-te-vino tacticos, până în buza Baisei și înapoi. Beșica de porc deșertă din boțelile ei gândaci smălțuiți, pe care unii goldăneșteni îi strângeau în palme grijulii. În seul negru al gliei devenită socialistă, adică a tuturor și a nimănui goldăneștenii își ascunseră, iară și iară, speranțele, împroșcând pământul mustos al Baisei, cu sămânță, pentru orzul cel cu mustăți lungi și țepoase, pentru ca să se facă porumbul bogat dintele calului, distribuiră cuiburi de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
de repere. Cu ochii mijiți, se uita cu atenție din mașină, arătând spre locul unde găsiseră cu ani în urmă un măgar rătăcit, iar acolo, lângă stânca aceea, murise o vacă, nu se știe de ce. Avea amintiri personale care însuflețeau glia, care legau oamenii de o bucată de pământ pârjolit, dar la fel de drag și la fel de frumos ca și o pajiște cu iarbă mănoasă. Mma Potsane se aplecă în față. — Acolo, exclamă ea. O vedeți acolo? Văd mai bine de la distanță. Acum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2039_a_3364]
-
va petrece ceva rău. Nu toți; unii amintesc despre dezastre și mai mari abătute asupra Stațiunii, despre cutremure apocaliptice, ciumă și foc, invazii. Totdeauna se găsește cineva care să facă istorie; să țină lecții despre eroism și permanența neamului, despre glie. Membrii Consiliului vor salva urbea, dau asigurări ferme. Echipe de geologi din Capitală, chemate de către Magistrat, precum și roiuri de gură-cască, stau cât e ziua de mare pe marginea faliei și privesc apa tulbure, care tot crește, alimentată de ploile ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
niște brânză - am găsit o brânză de oaie la piață, te lingi pe toate degetele și niște roșii deale noastre, de-alea lunguiețe, băgam bine-mersi la ghiozdan. De la semnal, strig cu gura plină, dacă e plafonu’ de nori coborât Înspre glie nu mai trece semnalu’ de la satelit. Eu una știu: o fi tehnica de vârf, da’ cu natura nu te pui. Stihiile tot stihii. Ea că nu și nu, că să văd de parabolică. Zice poate s-a mișcat, Sandule, tu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]