1,314 matches
-
de Secretarul General al Partidului și care-și găsesc materializarea în construcția țării.“ (Săptămîna, 26 ianuarie 1978) GORUNESCU Valeriu „Partid, cărarea noastră și-a păcii chezășie. Sunt umbrele-alungate și ochii s-au zvântat. De mult vânjoase mlade noian țășnesc din glie. Fă tu să nu rămână nimic nerăzbunat, Partid, cărarea noastră și-a păcii chezășie!“ („Desferecare“, Familia, decembrie 1972) GRAUR Al. „Poporul român, o vreme uimit și umilit de vehemența și deșertăciunea vorbelor goale, altfel purtate cu deosebită trufie, a respins
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
momentul integrării artelor plastice românești, cu înaltele năzuințe de libertate și pace ale poporului nostru.“ („La mulți ani, iubite Conducător!“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 23 ianuarie 1988) IRIMIE Negoiță „[...] În trunchiul tău, în ramuri de arbore-lumină Crescut din glia noastră strămoșească Se înscrie vârsta mea ce-o să devină Un tânăr ram ce spre zenit să crească. Doar astfel știu că-n vreme inima mea există Cât va ritma sub ceruri pentru această țară Că luminezi spre era comunistă Incandescent
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pot fi considerate semnificațiile înălțătoarelor cuvinte ale secretarului general al partidului, tovarășul Nicolae Ceaușescu: «Patriotismul, dragostea și devotamentul față de țară sunt o expresie a conștiinței revoluționare, comuniste, expresia îndatoririi de onoare a fiecărui comunist, al fiecărui om al muncii față de glia strămoșească și față de noua societate». Marea sursă de inspirație a creatorilor români de ieri, de azi, de totdeauna a constituit-o, o constituie dragostea de patrie și sub acest raport, al trăirii intense în consonanță cu spiritualitatea epocii noastre, compozitorii
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
pe-orbita lumii anii vitejești pe soclu stă-n lumini ca o statuie o fiică a conștiinței românești.“ („Fiică a conștiinței românești“, Contemporanul, 8 ianuarie 1982) „Fără de ea nici cântec, nici floare, nici rod Nici grâu să germineze în sublunara glie Credința comunistă e-arcada unui pod Sub care-și împlinește întreaga Românie Mărețul vis, în frunte cu-al ei Conducător care i-a pus pe frunte a gloriei cunună credința comunistă ne proiectează-n zbor în patria luminii cu soarele
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
le adun cum raze pătrund biruitoare în patria cea nouă scăldată-n nimb de soare.“ („Omul nemuritor“, Contemporanul, 22 ianuarie 1982) „A fi revoluționar în truda vie A bobului zvârlit cu asprul har, A scoate minereu, a sta ca-n glie La fluviul de oțel curgând prin jar, Ea răspunde țării spre mai bine Bărbatului de rază și dreptate, Sub steagul căruia bat piepturile pline De cutezanța rarelor carate.“ („E o înfiorare“, Luceafărul, 24 septembrie 1983) RALEA Mihail Mândria lui Mihail
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
și scăderile, dar mai ales clarele și largile orizonturi deschise generos literelor și artelor românești.“ (Contemporanul, 3 iunie 1977) COZMA Viorel „Înfăptuim în încleștări de pară A vieții comunistă poezie, Așa cum moșii noștri o visară, Partid, cu rădăcini adânci în glie.“ („Cu rădăcini adânci în glie“, Scînteia, 7 mai 1978) „Alături de Eroul Națiunii, Elena Ceaușescu, suflet cald, Soție, mamă și savant de seamă, Slujește azi al țării vis înalt.“ („Cu nimbul luptătoarei comuniste“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 8 ianuarie
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
clarele și largile orizonturi deschise generos literelor și artelor românești.“ (Contemporanul, 3 iunie 1977) COZMA Viorel „Înfăptuim în încleștări de pară A vieții comunistă poezie, Așa cum moșii noștri o visară, Partid, cu rădăcini adânci în glie.“ („Cu rădăcini adânci în glie“, Scînteia, 7 mai 1978) „Alături de Eroul Națiunii, Elena Ceaușescu, suflet cald, Soție, mamă și savant de seamă, Slujește azi al țării vis înalt.“ („Cu nimbul luptătoarei comuniste“, Scînteia tineretului. Supliment literar și artistic, 8 ianuarie 1984) „Întreabă-ți brațul dăruit
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
partidului, înfloririi științei, învățământului și culturii în patria noastră, propășirii multilaterale a României socialiste.“ („Din gândirea filozofică a tovarășului Nicolae Ceaușescu“, Ateneu, mai 1988) STANCIU Anton „Bărbatul prin care vorbește poporul și țara-i un cântec și-un cântec e glia în El biruința își află izvorul și spui Ceaușescu cum spui România!“ („Aici, în cetatea iubirii și muncii“, Flacăra, 17 decembrie 1982) „De iureș fierbinte se-ncarcă bărbații o horă de inimi asaltă câmpia în Țara Luminii horesc și Carpații
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
-ntr-o mai dreaptă Orânduire. Și ne-am definit: Republica e noua țării treaptă, Iar cerul ei, Conștiința de Partid.“ („Țară și cer“, Astra, februarie 1973) STOE Nicolae „Cuvinte multe-n limba românească sunt Curate ca izvorul, eterne ca și glia, Dar numai trei din ele-s supremul legământ: Partidul, Ceaușescu, România!“ („Partidul, Ceaușescu, România“, Astra, septembrie 1977) STOICA Gh. „Libertatea de creație, potrivit concepției partidului nostru, presupune înțelegerea necesităților sociale, realizarea unor opere în spiritul ideologiei și al societății în
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
un comandant cutezător În patria fără de asemănareă“ („Vom birui!“, Luceafărul, 12 martie 1977) VARTIC Elisabeta „În visul milenar al patriei noastre străbune El e tăria, cugetul clarvăzător și avântul. Cântecul neamului meu, de aceea astăzi răsune: Slăviți fie-i anii, glie română, binecuvintă-L!“ („Celui mai tânăr bărbat“, Cronica, 20 ianuarie 1978) VASILESCU Alexandru „La plecare, tovarășul Nicolae Ceaușescu și tovarășa Elena Ceaușescu, în timp ce parcurgeau aleea centrală a parcului în care este situat stadionul 23 August și bulevardul din preajma marelui stadion, au
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
munte și cuvânt, Râu și culoare și trăire vie, Partidul ne e floarea purpurie Cea mai curată de pe-acest pământ.“ („Iubită țară“, Săptămîna, 13 mai 1977) VORA Emil, scriitor „Cei ce pieriră-n vremuri de restriște Să apere această glie Ce mândri-ar fi văzându-te acum Ce tânără și ce frumoasă ești, Republică Socialistă Românie“ („Pământ și suflet românesc“, Luceafărul, 20 august 1977) ZAMFIR Elena „Democrația socialistă reprezintă cadrul social favorabil îmbinării armonioase a intereselor individului cu cele ale
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
așteptată de copii și nepoți». Iar venerabila doamnă Thiess va mai avea să afle dela părintele Ilarie că ciobănașul acela, Pilu lui Gheorghe Budac pierise de mult, în plinătatea puterilor, în urgia primului război mondial, făcând zadarnică supremă jertfă pe glie străină, apărând coroana imperială a unui Franz Iosef cu care nu avea nimic, nici în clin, nici în mânecă, pe undeva prin Polonia. CAPITOLUL III Ora de istorie Motto: «De-acest mănos pământ daco-român cine-ar putea, mai mult ca
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
teritoriu binecuvântat de Dumnezeu cu toate bunătățile, să fi fost părăsit de un popor de viteji ce se arătase neînfricat cu numai 175 de ani mai înainte, în fața celor mai puternice armate ale lumii cunoscute la vremea aceea. Dragostea de glie pe care o arătaseră din totdeauna și pe care o vor demonstra încă milenii după aceea, nu-i recomanda ca pe un popor capabil să fugă din fața năvălitorului, oricât de dur și de puternic ar fi acesta, mai ales când
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
medicală Livia Stanciu, ce se află în subordinea doctorului Silviu Morariu de la Arpașu de Sus și a doctorului Ioan Muntiu de la Cârța. 6. Muzeul sătesc «Badea Cârțan» Ca o expresie a sentimentelor nobile, a dragostei față de satul natal și de glia străbună, având în vedere trecutul plin de evenimente ce îi înalță pe fii satului precum și a unei bogate zestre de material etnofolcloric lăsat de înaintași, un grup de oameni de suflet și cu spirit de inițiativă ai satului, au purces
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
din care au fost zămisliți. Cu toate că suprafețele terenurilor de care dispun sunt destul de restrânse, iar calitatea solului în care și-au înfipt fierul plugului este mai mult decât precară, ei au păstrat, au cultivat și și-au iubit bucata de glie de care se leagă prin firele nevăzute ale soartei ce le-a hărăzit să se nască aici. Conform datelor statistice întocmite de cele mai autorizate foruri sau institute de cecetare locale, din cele mai diverse laturi ale vieții ca demografie
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
și România. De aci începe o epocă nouă pentru întreg poporul român, unul dintre cele mai importante evenimente, fiind reforma agrară din 1922, respectiv împroprietărirea țăranilor, adică a celor ce au dat tribut de sânge și de viață pentru reîntregirea gliei străbune, așa cum făgăduise regele Ferdinad I-ul, supranumit după aceea «cel Loial», în timpul luptelor din 1917. La 29 iunie a acelui an de foc 1917, în plin război se modifica articolul 19 din constituția țării în care se arăta explicit
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
grea a câmpului, cu creșterea vitelor, cu ciobănitul, cu practicarea meșteșugurilor, precum și cei ce am părăsit vatra ca să ne facem rostul în alte părți ale țării sau ale lumii, vom rămâne în continuare aceeași fii credincioși ai satului, iubitori ai gliei la care revenim periodic, convinși fiind de marele adevăr, anume că de nicăieri soarele nu se vede mai strălucitor și nici cerul mai înstelat decât de pe pragul casei în care ne-am născut și din ograda în care ne-am
Cârţişoara: monografie/ vol. I: Satul by Traian Cânduleţ, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/411_a_1126]
-
cvasiunanimă... Traista rămâne un simbol al țăranului român din trecutul nu prea îndepărtat. Ea aduce în încețoșatul prezent imaginea aureolată a utilizatorului ei - iubitorul de pământ și făuritorul de veșnicie la sat. Din nefericire pentru România de azi și pentru glia strămoșească, aceste simboluri au dispărut sau sunt pe cale de dispariție. Nu dispariția traistei ca nelipsit accesoriu al țăranului este regretabilă, cât mai ales apusul acelei lumi care cu nelipsire o folosea și în cinste și demnitate o purta. Școala în
Ediţia a II-a revizuită şi îmbogăţită. In: CHEMAREA AMINTIRILOR by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/504_a_769]
-
Ion Antonescu și-a asumat singur, responsabilitatea angajării țării în război și a cerut militarilor români, prin ordinul ostași, vă ordon: treceți Prutul!” să dezrobească din jugul roșu al bolșevisului pe frații noștri cotropiți și să reîmplinească în trupul țării glia străbună a Basarabilor și codri voievodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre. Regele Mihai nu a fost consultat în legătură cu declanșarea ostilităților militare, dar, în prima zi de luptă, a trimis o telegramă în care își exprima acordul cu acțiunea întreprinsă
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
blânzi că i-am rămas toată averea. Și tata, brav soldat român purtând pe epoleți o țară, scrâșnea din dinți la glas păgân scuipând sudalme și ocară. Era în pradă România rupeau șacalii hălci din țară, se zbuciuma în lacrimi glia jelind istoria amară. Și tresăreau iar în morminte bravi voievozi și domni și sfetnici, că ce-au clădit în veacuri sfinte au năruit niște nevrednici. Sărmana țară românească mai mică azi și pururi în necaz, dea Domnul iar să ți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1543_a_2841]
-
logodnica sa îl imită imediat, și apoi toți ceilalți. Această lapidare (dacă se poate spune astfel) iertătoare, cu bulgări moi, nevătămători, de pământ, smulși din țarina impregnată de ploile primăverii, pedepsire simbolică și absolvire mângâietoare a vinovatului totodată, împăcarea cu glia și cu oamenii, înțelegerea adâncă a sufletului uman și încrederea în puterea sa de regenerare morală pe care acest gest colectiv îl semnifică, transfigurează întregul film. În această secvență genială, neorealismul italian trăiește o clipă de magnifică iluminare. Toate filmele
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
superioritate care pășește înveșmântată în haina smereniei . Eu văd că sub această haină a smereniei pe care a purtat-o unchiul Constantin, strălucește cu nimb de sfințenie și mama mare și mămica, toți moșii și strămoșii noștri, care dorm sub glie. Mi se pare că soția sa, tanti Măriuca vede altfel viața și, mi se pare că nu-l poate înțelege pe unchiul Constantin, mai ales atunci cînd el este bun, blând și „prea” delicat, când este modest și când se
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
săpam tranșee iar ziua stăteam camuflați. Eram la compania a 4-a mitralieră, sub comanda căpitanului Droahnă Petre. Ei bine, când generalul Antonescu a dat ordinul: ”Români, treceți Prutul!”, parcă alături de noi erau miile de alți ostași români căzuți pentru glie. Mergeam să ne reîntrupăm Țara. Soldații și toți ceilalți cântau: Azi noapte războiul la Prut a-nceput Românii trec dincolo iară Să ia înapoi, prin gloanțe și scut, Moșia pierdut-astă vară. Mergem în câmpia basarabilor Plină de grâne, plină de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
1410, pe timpul lui Alexandru cel Bun, i se întărește statutul de vamă. În anul 1435, este iar atestat de către domnitorul Ilie Mușat. Merită să aduc aminte, cu tot respectul cuvenit, faptele de eroism ale locuitorilor din acest județ pentru apărarea gliei strămoșești, așa cum s-au întâmplat în anul 1450 în pădurea Crasna; iar în 1475 Ștefan cel Mare, la Podu Inalt, obține o strălucită victorie asupra otomanilor care râvneau la bogățiile Moldovei. În anul 1470, Ștefan îl ridică la rangul de
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]
-
înțelegerii, la 22 iunie 1941, generalul I. Antonescu dă ordin Armatei române să treacă Prutul: „OSTAȘI VĂ ORDON: Treceți Prutul! Zdrobiți vrăjmașul din Răsărit și Miazănoapte ! Dezrobiți din jugul roșu al bolșevismului pe frații voștri cotropiți ! Reîmpliniți în trupul Țării glia străbună a Basarabilor și codrii voevodali ai Bucovinei, ogoarele și plaiurile voastre!” În urma acestui ordin dat de conducătorul României, Armatele a 3 a și a 4 a în frunte cu generalii Petre Dumitrescu și Neculae Ciupercă, alături de flota maritimă militară
Confluenţa de la Hlipiceni by Petrru Rezuş () [Corola-publishinghouse/Memoirs/668_a_1264]