9,490 matches
-
apropo, a făcut să nu atragă toată gloria asupra propriei persoane. Ceea ce înseamnă modestie, ceea ce este o valoare. Asta chiar nu e rau de învățat de la el, si noi să învățăm, dar mai ales voi, că nu va mai ajunge glorie și teritoriu niciodată... El a venit la Moscova cu o piesă nouă și în limba rusă. A vrut să fie politicos, să vă facă pe plac. Omul a fost de bun simț. Voi ce ați făcut? L-ați dus pe la
Chirtoacă spulberă Rusia, după demascarea lui Carla's Dreams. ”I-ați scuipat în suflet” by Roxana Covrig () [Corola-website/Journalistic/102833_a_104125]
-
iarba pe care te culci. Abia atunci ai afla cu adevărat ce este singurătatea...”” Vara e pe sfârșite. Zilele acestea te voi părăsi, Galilei. Cum stam întins în pat, m-am gândit că, într-o privință, ai dreptate. Nu există glorie decât printre oameni. Chiparoșilor nu le pasă de descoperirile mele... Și, în clipa aceea, am înțeles, uimit, că, în loc să mă coboare, abjurarea m-a înălțat, poate... ― Cum așa? Înainte, eram convins că totul mi se cuvine și nu vedeam nici o
Cea mai frumoasă poveste de Crăciun: ''În această lumină numai singurătatea te amenință'' () [Corola-website/Journalistic/104703_a_105995]
-
Deși spectacolul inaugural al celei de a 73-a ediții a Mostrei del cinema va fi un musical în stilul hollywoodian al anilor lui de glorie, La, La Land, al regizorului Damien Chazelle (cu Ryan Gosling și Emma Stone) seara de mâine se va încheia ca orice proiecție obișnuită, fără nicio petrecere, fără focuri de artificii, clinchetul paharelor de șampanie, fără defilarea vedetelor și a somităților
Veneția 2016. O zi îndoliată by Magda Mihăilescu () [Corola-website/Journalistic/105366_a_106658]
-
Munteanu este președintele juriului secțiunii de Canto. În program: Stefan-Gabriel Luta (baș): H. Wieniawski - Scherzzo-tarantella (la pian Margareta Cuciuc) Vladislav Cojocaru (vioară): G. Verdi - Aria lui Fiesco din opera Simon Boccanegra și М. Glinka - Cомнение/ Îndoială (la pian Margareta Cuciuc) Gloria Tronel: J. Offenbach - "Aria Păpușii" din Povestirile lui Hoffman George Virban: C. Gounod - „Ah, leve-toi soleil” din Romeo și Julieta Dimitri Malignan: S. Prokofiev - "Extrase din Șase piese" după Cenușăreasa Gloria Tronel: Ț. Rogalski - Sălcia Dimitri Malignan: D. Lipatti - Preludiu
Manifestări culturale românești de Ziua Europei by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105547_a_106839]
-
și М. Glinka - Cомнение/ Îndoială (la pian Margareta Cuciuc) Gloria Tronel: J. Offenbach - "Aria Păpușii" din Povestirile lui Hoffman George Virban: C. Gounod - „Ah, leve-toi soleil” din Romeo și Julieta Dimitri Malignan: S. Prokofiev - "Extrase din Șase piese" după Cenușăreasa Gloria Tronel: Ț. Rogalski - Sălcia Dimitri Malignan: D. Lipatti - Preludiu și două Nocturne George Virban: S. Pautza - Din vise dragi poeme Gloria Tronel: L. Delibes - "Aria Clopoțeilor" din Lakme George Virban: P. Sorozabal - No puede ser Gloria Tronel & George Virban: E.
Manifestări culturale românești de Ziua Europei by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105547_a_106839]
-
C. Gounod - „Ah, leve-toi soleil” din Romeo și Julieta Dimitri Malignan: S. Prokofiev - "Extrase din Șase piese" după Cenușăreasa Gloria Tronel: Ț. Rogalski - Sălcia Dimitri Malignan: D. Lipatti - Preludiu și două Nocturne George Virban: S. Pautza - Din vise dragi poeme Gloria Tronel: L. Delibes - "Aria Clopoțeilor" din Lakme George Virban: P. Sorozabal - No puede ser Gloria Tronel & George Virban: E. de Curtis - Non ți scordar di me Cvartetului Quodlibet Cu ocazia sărbătoririi Zilei Europei, Ambasada României în Italia în colaborare cu
Manifestări culturale românești de Ziua Europei by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105547_a_106839]
-
Șase piese" după Cenușăreasa Gloria Tronel: Ț. Rogalski - Sălcia Dimitri Malignan: D. Lipatti - Preludiu și două Nocturne George Virban: S. Pautza - Din vise dragi poeme Gloria Tronel: L. Delibes - "Aria Clopoțeilor" din Lakme George Virban: P. Sorozabal - No puede ser Gloria Tronel & George Virban: E. de Curtis - Non ți scordar di me Cvartetului Quodlibet Cu ocazia sărbătoririi Zilei Europei, Ambasada României în Italia în colaborare cu Accademia di România în Romă, prezintă Luni 8 mai 2017 concertul susținut de Cvartetul Quodlibet
Manifestări culturale românești de Ziua Europei by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105547_a_106839]
-
42 Psalm de F. Mendelssohn Bartholdy, în 2012 Requiem de W.A. Mozart, în 2013 Requiem de G. Verdi, în 2014 Stabat Mater de Rossini, în 2015 Misa în Sol major de F. Schubert (200 de ani de la compunere) și Gloria în re minor de A. Vivaldi (300 de ani de la compunere). Din anul 2012 ocupa funcția de maestru de cor la Operă Brașov, de-a lungul celor patru stagiuni pregătind sau dirijând ansamblul coral al instituției în peste 100 de
Recviemul de Verdi, la Sala Radio by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105641_a_106933]
-
rezultate notabile, a reflectat aceeași stare de permanentă improvizație și derută ideologică. Am avut 34 de miniștri care s-au perindat prin funcții, cei mai mulți fiind parașutați fără o consultare prealabilă a partidului. Guvernele noastre și-au făcut un titlu de glorie din adoptarea unor măsuri liberale, iar măsurile de sprijin social, atât de necesare, au fost percepute drept „pomeni electorale". A fi de Stânga a devenit ceva stânjenitor pentru guvernările Ponta, parcă mereu în căutarea altui electorat decât cel propriu. Toate
Senatorul PSD Sorin Bota, scrisoare deschisă: Suntem un partid al fricii. Majoritatea parlamentară, fisurată () [Corola-website/Journalistic/103733_a_105025]
-
pare gestul insurgent al unui inadaptat. Val Gheorghiu face Literele la Universitatea ieșeană dar nu uită apetența nativă pentru formă și culoare. Cu atît mai demnă de stimă această irevocabilă opțiune cu cît Iașul era dominat prin anii 60-70 de gloriile cam scăpătate ale perioadei interbelice dar și de vanitoșii ceva mai recenți. A vizitat multe ateliere dar l- au interesat cu adevărat puține. Cozeurul Val Gheorghiu i-a ascultat pe toți, le-a privit operele și a decis ireversibil că
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
trebuie să fie el însuși, altceva și oricum altfel. Nu i-a trecut prin cap vreo rebeliune și nici vreo operație de demolare a miturilor conjuncturale. Operațiunea ar fi fost și riscantă și gratuită. Și-a dat seama rapid că gloria locală seamănă, ca și veșnicia, cu o fatalitate. Într-un spațiu cultural așezat temeinic și oarecum imobil prin tradiția locului, nu puteau avea succes nici desanturile sofisticate, nici acțiunile de gherilă intelectuală. Exorcizarea s-a produs prin intermediul scrisului. Scriind despre
Val Gheorghiu by Valentin Ciuc? () [Corola-other/Science/83656_a_84981]
-
De principiis a lui Origen, Sfântul Maxim vorbește despre existența corporală și cea spirituală, și declară că, în îndumnezeire, prima este lăsată în urmă, pentru că progresul minții și simțurilor încetează și suntem hrăniți direct de Dumnezeu, atributele naturale transcendând în glorie copleșitoare: „... precum în viața trupească rostul mâncării este îndoit, unul pentru creștere, iar altul pentru susținerea celor ce se hrănesc (căci până ajungem la desăvârșirea staturii trupești ne hrănim în vederea creșterii, iar după ce trupul se oprește din sporirea în mărime
CONCEPTUL DE EPECTAZĂ. INFLUENŢA SFÂNTULUI GRIGORIE DE NYSSA ASUPRA GÂNDIRII TEOLOGICE A SFÂNTULUI MAXIM MĂRTURISITORUL by Liviu PETCU [Corola-other/Science/127_a_436]
-
nr. 873 din 22 mai 2013. În 1872, pe B-dul Cuza 72, lua ființă, la Brăila, „Prima fabrică română de măsuri și instrumente de cântărit”, a lui Ț. Theodorescu. La sfarsitul sec. XIX, fabrica continuă să funcționeze, diversificându-și activitatea. Gloria România, prima fabrică de plăci de gramofon din România, a fost înregistrată pe 17 mai 1912, la Secția I a Tribunalului Brăila. Și-a desfășurat activitatea pe strada Rubinilor 4, proprietatea Carolinei A. Lupescu, soția unuia dintre asociați, Adolf Lupescu
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dalelina_john/canal [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
se chema inițial. Citește mai mult În 1872, pe B-dul Cuza 72, lua ființă, la Brăila, „Prima fabrică română de măsuri și instrumente de cântărit”, a lui Ț. Theodorescu. La sfarsitul sec. XIX, fabrica continuă să funcționeze, diversificându-și activitatea.Gloria România, prima fabrică de plăci de gramofon din România, a fost înregistrată pe 17 mai 1912, la Secția I a Tribunalului Brăila. Și-a desfășurat activitatea pe strada Rubinilor 4, proprietatea Carolinei A. Lupescu, soția unuia dintre asociați, Adolf Lupescu
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/dalelina_john/canal [Corola-blog/BlogPost/361002_a_362331]
-
Textele lui Constantin Tănase le scria Isac Lazarovici - alias Ion Pribeagu. Era din Botoșani. El este și autorul versurilor vestitei „Zaraza”. Un al doilea botoșănean umorist evreu de marcă (coreligionarii Baranga și Mirodan îl considerau ca meritând „un epolet de glorie în literatura umoristică”) trăitor de-o viață la Netanya, în Israel, este, fără urmă de îndoială, Dorel Schor. Am scris, într-o prefață, că ar fi mai mult decât umorist. Eroare: astfel las impresia că așez umorul pe un raft
RÂZÂND CU GURA PÂNA LA URECHI ! de MIRCEA RADU IACOBAN în ediţia nr. 2313 din 01 mai 2017 by http://confluente.ro/mircea_radu_iacoban_1493635675.html [Corola-blog/BlogPost/367415_a_368744]
-
sorbim din ciuturi // Apa cristalină care nu se plouă” (Panegiric) Poeziile Din taine, Arpegii și Salut pun în lumină ipotetica și nedorita efemeritate a creatorului, dar și dorința secretă de asigurare a perenității creației sale. Îndoielile, reținerile, temerile privitoare la glorie se concentrează într-un puseu de modestie, poetul considerându-se doar „râu șoptit, la poale de colnic” Presărate din loc în loc se găsesc și scurte meditații filozofice, atitudini etico-moralizatoare, iar mai rar, lirică social-cetățenească. Astfel în Zbor frânt se deplâng
BALANSOARUL CU VISE, POEME DE TEODOR BARBU-CRONICĂ DE EMIL ISTOCESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Balansoarul_cu_vise_poeme_de_teodor_barbu_cronica_de_emil_istocescu.html [Corola-blog/BlogPost/348141_a_349470]
-
la chip că o grinda ce proptește minciună de a fi nepătat bumerang moștenirea ți-e rostul amintită de ginta te întorci către Tatăl și Părintele Fiu îți primești nouă față și cu roba cea sfântă te renaști fiu de glorii în tărâmul cel viu după toate aceste personale decese tremurând te ridici din genune și vii că orișice fiu risipitor de poveste cu sufletul regăsit printre-ai săi semeni mii. Foto tehnică - Art Colaj Media- realizat de autor din imagini
POEM HIERATIC XVI FIUL RIDICĂRILOR de DAVID SOFIANIS în ediţia nr. 1675 din 02 august 2015 by http://confluente.ro/david_sofianis_1438540665.html [Corola-blog/BlogPost/372076_a_373405]
-
aducă, fie vindecarea (imposibilă!) - fie sfârșitul. Doamne, fă-i parte de Lumină aceea care ne cuprinde pe toți, sub mantia ei, adăpostindu-ne de rău, de întristare și de neiubire. Avea numai 62 de ani și era, profesional, în culmea gloriei. 22 noiembrie 2012 CEZARINĂ ADAMESCU Referință Bibliografica: DIN CE IN CE MAI SINGURI - ÎN MEMORIAM: ȘERBAN IONESCU / Cezarină Adamescu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 693, Anul ÎI, 23 noiembrie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Cezarină Adamescu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau
IN MEMORIAM: ŞERBAN IONESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 693 din 23 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Din_ce_in_ce_mai_singuri_in_memoriam_cezarina_adamescu_1353662367.html [Corola-blog/BlogPost/364882_a_366211]
-
de înțeles de muritori de rînd, dar care-i scot în evidență originalitatea, expresivitatea, harul și talentul nativ al acestuia. Am avut oportunitatea să fiu în preajma multor personalități din lumea scrisului, oameni cu har, dar care odată ajunși pe culmile gloriei, în vârful piramidei, nu mai privesc înapoi spre cei rămași la statutul de oameni simpli...Poate că e firesc...sau chiar le este greu să se mai întoarcă în timp... Ceea ce m-a impresionat profund la Titina Nica și Alexandru
COMOARA DE PE PUNTEA VIEŢII de DORA ALINA ROMANESCU în ediţia nr. 1810 din 15 decembrie 2015 by http://confluente.ro/_1450135575.html [Corola-blog/BlogPost/343780_a_345109]
-
sunt monumente, suie piedestaluri. Nuferi albi, imens albastru, visătorul plaur, Pom fantastic din povestea „Merelor de aur”. Luna nopților, rotundă ca o tamburină- Obiect de speculații și visare lină- Pe orbită - Doamna Mare - o alungă zorii, Șterg brutal cu strălucirea glorii iluzorii. Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Merele de aur / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 347, Anul I, 13 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
MERELE DE AUR de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 347 din 13 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Merele_de_aur.html [Corola-blog/BlogPost/369415_a_370744]
-
insulele fierbinți ale Greciei și în cizma italică. Ca segment temporal și de civilizație, pare să fie preferată Antichitatea (lumea clasică mai ales), prin desele referiri la Eros, care „saltă nebunește” („Misterele nopții”)[4], la „altarul Vestei” și la „Marte-n glorii” („Ce-ți doresc eu ție...”)[5], la Apolon și Erato („La Heliade”)[6], la Cezar, Traian, Roma veche („Junii corupți”)[7] sau, pur și simplu, prin titluri precum „Eghipetul”, „Rugăciunea unui dac”, „Odă (în metru antic)”, „Diana”, „Ector și Andromache
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
mai amplă și mai cunoscută frescă medievală românească este cuprinsă - cum se știe - în „Scrisoarea a III-a”, în care memoria colectivă încetează să mai fie un simplu pretext ori cadru. Aici se reconstituie, prin imagini artistice, o epocă de glorie medievală, un domn simplu „după vorbă, după port”, dar gigantic prin fapte, o țară, Țara Românească și o lume eroică și creștină de la finele secolului al XIV-lea. Domnul și oastea formează un corp militar și religios care apără credința
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
stă o hlamidă cu flori de aur cusute, boierii „șed în blane de samur”, au pieptare cu mâneci de oțel, sunt încălțați cu cizme roșii „împintenate”, au platoșe și cămăși de zale („Dragoș vodă cel bătrân”).[36] Toate acestea exprimă gloria medievală, „epoca de aur” care nu mai este: „Săracă Țară-de-Sus,/ Toată faima ți s-a dus./ Acu cinci sute de ai/ Numai codru îmi erai.../ Împrejur nășteau pustii,/ Se surpau împărății, Neamurile-mbătrâneau, Crăiile se treceau,/ Numai codrii tăi creșteau
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
eminescian, în acel spirit care lumina steaua unui adolescent pătruns de mărirea României eterne, chiar înainte de vreme, când edificiul nostru politico-statal era doar un proiect. Vă propun ca astăzi, de Ziua Culturii Naționale, să-i dorim României, țara noastră „de glorii” și „de dor”, ceea ce i-a menit peste secole, cu atâta forță, Eminescu. București, la 15 ianuarie 2015, de ziua lui Eminescu și a Culturii Naționale Acad. Ioan-Aurel Pop
Poezia lui Eminescu și Evul Mediu românesc by http://uzp.org.ro/poezia-lui-eminescu-si-evul-mediu-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/92524_a_93816]
-
ca o frază isterică lumea, neoprită de nimeni la punct. Setea de absolut s-a uzat, poezia dis- pare, se stinge. Câtă nebunie manifestă în peisa- jul disperat. Orice text continuă să-și consume combustia în sine, fără autor, fără glorie, fără urmași, fără cititori. Unde să fie dus ca să fie corect descifrat? Poate numai în sus... * Cu ochii închiși, cu pleoapele strânse, mâncăm împreună încet dintr-un strugure al că- rui gust, a cărui culoare nu mai contează. Mâncăm până
Despre derută by Constanța Buzea [Corola-website/Imaginative/8625_a_9950]