2,432 matches
-
ce facem cu copiii? — Întreabă-i. Chiara va dori să vină. — Bine. Poate că va vrea și Raffi. Poate. Paola aruncă spre el Manifesto și luă Corriere. Nu avea să se facă nimic, nici un gest de Îmbrățișare a acelei zile glorioase, până ce nu avea să fi băut cel puțin Încă două cești de cafea și să fi citit ziarele. El luă ziarul Într-o mână, ceașca În cealaltă și străbătu camera de zi către terasă. Așeză ambele lucruri pe balcon și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Instantaneu, Hugo s-a simțit teribil de fericit că ea era cea care controla nou-născuții. Alergând în direcția indicată, a mai depășit încă un cot invadat de lumina crudă a unui neon, pentru ca apoi să descopere - în final, într-un glorios final - cuvintele „Sala de Nașteri Jane Austen“ înscrise pe o plăcuță plasată deasupra unei uși duble. Repezindu-se către respectiva ușă, Hugo spera cu disperare că nu ratase momentul. Dar asta numai pentru că, dacă ajunsese prea târziu, Amanda avea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
însemna o astfel de întreprindere să-i facă să se despartă. Hugo a simțit dintr-odată o dorință nebună să-i protejeze. Cred, a zis el cu voce blândă, că probabil eu nu l-aș cumpăra. Fata i-a zâmbit, glorioasă. —Mulțumesc, i-a spus ea cu o voce catifelată. Hugo i-a privit plecând la braț. Și imediat i-a venit să-și dea un șut în fund. Își pierdea toate calitățile de agent imobiliar. Pe bune! În cazul în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
mama este angajată. —Aha! — Deci treaba asta, plus mersul la consilier o să atârne în favoarea ta. Însă șansele în favoarea lui Hugo s-au dovedit a se menține numai până când bărbatul a mers de la creșă la Dunn și Dustard. Aflând - din descrierea glorioasă și colorată a Shaunei și apoi din detaliile date de Hugo fără prea multă tragere de inimă - de ceea ce se întâmplase în parcarea subterană, Neil l-a concediat scurt. — Îmi pare rău, Fine. Dar hai să fim sinceri: ești un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
Item attendentes qualiter Antonius Iohannis de Rinaldeschis, civis Florentinus, de presenti anno et mense, cum ludisset în civitate Florentie, et în taberna qua dicitur "El Ficho", et non nullos argenteos perdidisset, discessit, et per viam blasfemavit semeț ipsum et nominem gloriose virginis matris Mărie, et usus fuit verbis quae pro meliori tacentur, et cum transisset per quemdam viam quae dicitur "via di Sancta Maria Alberighi", et în căpițe dicte vie existeret 188 figură virginis matris Mărie, animo et intentione în ceterum
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
Comunis Florentie, et bonos mores. Et propterea volentes, eunadem Antonium de tam gravi excessu, secundum eius demerita, punire, cum nemo sit dominus membrorum suorum, et vite proprie, et ad hoc ut pena eius în aliorum trahatur exemplum, et nomen beate glorioase în honorem habeatur, servatis servandis, obtento partito secundum ordinamento, vigore eorum auctoritatis, potestatis, balie eorum officio quandocunque concesse, dictum et infrascriptum. Antonium Iohannis de Rinaldeschis condemnaverunt qualiter per ministrum iustitie ad fenestras palatii domini Potestatis civitatis Florentie laqueo subspendatur ita
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
olim dicti Antonii Iohannis Rinaldeschi, eidem în solidum, ut dixit, ab intestato delatam 218, suum sine scriptis nuncupativum condidit testamentum per quod voluntatem suam disposuit et ordinavit în hunc modum et formăm, videlicet: Imprimis namque animam suam omnipotenți Deo eiusque gloriose matri Virgini Mărie et toți celești curie paradiși humiliter et devote recommendavit. Sepulturam autem șui corporis, quando eum de hac vită migrări contigerit, elegit et esse voluit în ecclesia Sancte Mărie Maioris de Florentia, în eius sepulcro. Item reliquit et
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
florile de pe morminte, cu pusul lumânărilor, cu lacrimile și cu rugăciunea. Acolo sus, pe deal, culcat În iarbă, totul e numai cer, greieri și miros de ierburi sălbatice. Soarele scaldă munții Trascăului, Înșiruiți În diferite nuanțe de gri, În lumina glorioasă a sfârșitului de zi. Te lipești de pământ și pământul vindecă. Abia când ești acolo Îți dai seama că orice zi care nu s-a sfârșit acolo, În deplină Împăcare cu lumea, cu morții și cu natura din jur, a
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1756]
-
florile de pe morminte, cu pusul lumânărilor, cu lacrimile și cu rugăciunea. Acolo sus, pe deal, culcat în iarbă, totul e numai cer, greieri și miros de ierburi sălbatice. Soarele scaldă munții Trascăului, înșiruiți în diferite nuanțe de gri, în lumina glorioasă a sfârșitului de zi. Te lipești de pământ și pământul vindecă. Abia când ești acolo îți dai seama că orice zi care nu s-a sfârșit acolo, în deplină împăcare cu lumea, cu morții și cu natura din jur, a
Şaman by Adina Dabija () [Corola-publishinghouse/Imaginative/858_a_1757]
-
cu mintea la imaginea samaritenei, ne-am putea întreba dacă este vorba de o fragilizare sau de o capacitate de a fi mai sinceri cu noi înșine și cu ceilalți. Trebuie să recunoaștem că, în vremurile pe care le considerăm glorioase, s-a cultivat o imagine de viață consacrată și, în special, de consacrat, destul de impunătoare, atrăgătoare, eficientă și dinamică, în care nu prea era loc pentru limită, fragilitate, păcat, faliment, ce fac parte din viața umană și, desigur, caracterizează orice
Nu perfecţi, ci fericiţi : pentru ca profeţia vieţii consacrate să aibă sorţi de izbândă by Michael Davide Semeraro () [Corola-publishinghouse/Science/100999_a_102291]
-
fie împușcați, până când colonelul Gabrea poruncise ca armele să fie încărcate și observase și privirile jegoase cu care se benoclau la dumneaei plutonierii. - Băga-mi-aș! Ăștia nu glumesc! nu uita să reproducă Doru nici urletul de durere, mai puțin glorios, al Ierbii Fiarelor, aproape concomitent cu prima salvă: fiindcă salve, n-avuseseră de ce să se plângă, fuseseră mai multe. Focul îl aprindeau mai la vale, alternativ, în două gropi tronconice, căptușite cu lemne, în care încingeau bolovani, îi târau, pe
Cei șapte regi ai orașului București by Daniel Bănulescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295562_a_296891]
-
istorie a antichității cu eroi care nu mor niciodată sau mor vitejește, ca să învie pe alte tărâmuri; cu luptele pentru Athena, Sparta, Troia, Cartagina, Alexandria sau Roma, cu regi, dictatori, democrație, cetățeni și soldați îndrăzneți. Profesorul se entuziasma de trecutul glorios al cetăților iar zeii cu ale lor ,,Legende din Olimp,, coborau în fața elevilor, uimiți de puterea de seducție a profesorului de a-și expune obiectul de studiu favorit. Istoria este diferită de legende, însă profesorul avea harul de a le
un liceu la malul mării by aurel avram stănescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91601_a_92358]
-
echivalează muzica germană - n-a degenarat în sănătate? După înălțimile ei istorice, i s-a "așezat" sângele, și oamenii, în locul palorii, au preferat o apoteoză a untului. Sau Suedia, nu moare eșuată-n prospețime? - Ce o împiedică să se usuce glorios în amurg? Și cum pot fi țări care n-au soartă, din teamă de anemia consecutivă "istoriei"? Devenirea universală înregistrează numai popoarele ce nu se cruță, ce nu-și cumpănesc destinul, ci se îndreaptă triumfător și nemilos spre agonie. Primejdiile
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
strălucitor. Atât timp cât un popor n-a purtat un război de agresiune, el nu există ca factor activ al istoriei. Provocarea exprimă o rezervă de forță și un surplus de vitalitate. Un război, pornit din inițiativă proprie și pierdut, este mai glorios decât unul câștigat prin apărare. Germania a pierdut războiul mondial numai politicește; războiul în sine o onorează mai mult decât pe aliați. Un război de agresiune pleacă fie dintr-o simplă neliniște biologică, fie din tendința de a impune imperialist
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
un examen la care se supun națiunile în fața lumii. Inutil de remarcat că nu rezistă decât popoarele înzestrate. Nu poți câștiga războaie și nu te poți impune în lume exclusiv prin forța organizată. Istoria nu cunoaște un popor cu armată glorioasă și repetat verificată care să nu fi creat și o cultură. Forța sau se realizează pe toate planurile, sau nu este nimic. Atâtea războaie s-au gândit inițial în biblioteci. Culturile mari se împlinesc pe toate planurile; în colțurile lor
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
momente dificile, de rezistența în fața dușmanului, de gesturile de eroică ruptură de casta lor de pildă, apelul din 18 iunie 1940 al generalului de Gaulle. Toate formele de erezie, de nesupunere, de uzurpare lui Napoleon i s-a decernat titlul glorios de uzurpator, prototipul fiind imitat de toți oamenii de stat care și-au lăsat amprenta asupra acestui secol sînt atît sursa puterii celei noi cît și semnul alesului. Ele se află la originea a ceea ce numim prestigiu sau charismă, acest
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
teorii biologice, antropologice, psihologice. Schițează planul unei psihologii a popoarelor și raselor inspirat atît de Taine, cît și de Gobineau. Conform spuselor istoricilor, contribuția lui la această psihologie este suficient de decisivă pentru ca numele său să figureze în palmaresul puțin glorios, e drept întemeietorilor rasismului în Europa. Studiind problemele de psihologie, Gustav Le Bon a fost frapat de fenomenul mulțimilor în special de mișcările populare și de terorism care îi nelinișteau și pe contemporanii săi. Tocmai apăruseră cîteva lucrări asupra acestui
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
înălțate clădiri speciale pentru a adăposti mulțimile, pentru a favoriza ceremoniile grandioase, adică pentru a permite mulțimii de a se celebra pe sine adunîndu-se în jurul conducătorului ei. Monumentele, în special cele ale fascismului, sub pretextul că ar comemora o bătălie glorioasă, o victorie a poporului, sînt de fapt un omagiu adus conducătorului. Nu e nevoie să mergem prea departe, avem și în Paris un exemplu, arhitectura Stelei ce perpetuează amintirea lui Napoleon. Altele sînt adevărate teatre politice și istorice. Dacă ar
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
din afară. Nu a făcut decît să le suporte jugul, lațul care se strîngea în jurul pasiunilor lui și strangula instinctele profunde ale tinereții. Mediul lui de origine se năruise. El însuși își dusese sarcina la bun sfîrșit și își încheiase glorios lucrarea. Odată înlăturată orice constrîngere, nimic nu-l mai oprea să se întoarcă la idealurile și preocupările din tinerețe 353. La acea epocă ar fi dorit să devină avocat, să se lanseze în politică sau să se consacre problemelor sociale
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
nu sînt incluși în această sferă sînt, în ochii noștri, mai puțin decît oameni. Numele numeroaselor triburi indiene ale Americii nu înseamnă nimic altceva decît bărbații, carnea, poporul (Navajos, Apași, Utes). Ia vechii greci îi gratificau pe ne-eleni cu gloriosul nume de barbari. Pe de o parte, orgoliul deșănțat, patriotismul local, iar pe de cealaltă parte rasismul, ostilitatea față de străini, prejudecățile de clasă, iată care sînt fructele otrăvitoare ale arborelui narcisismului. Astfel de roade, cu gust de aversiune și dispreț
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
asasineze, Kirov, de exemplu, sau să-i expună în procese dezonorante, ca Buharin. În cadrul aceluiași congres (al XVII-lea), primul declară că Stalin este "cel mai mare conducător din toate timpurile și de la toate popoarele", iar al doilea îl proclamă "glorios mareșal al armatelor proletare, cel mai bun dintre cei mai buni revoluționari". Toate țările, începînd cu a sa, sînt invadate de milioane și milioane de portrete care fac omniprezent personajul și imaginea lui retușată de propagandă. Și ține sub privirea
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
a obiectului (care investighează posibilitatea realității naturale). Deși în cele din urmă cele două tipuri de logică coincid apoteotic în autocunoașterea Spiritului absolut, încercarea lui Hegel presupune o curajoasă ieșire din limitele teoriei cunoașterii fixate de Kant, precum și un efort glorios de justificare a istoriei umanității. Totuși, prin faptul că impune desfășurarea diferenței culturale în termenii conceptuali ai dialecticii, Hegel cedează „mitului negației” și deci devine responsabil pentru o erezie teologică: „spre deosebire de tradiția ortodoxă, el face din rău o necesitate pentru
[Corola-publishinghouse/Science/1998_a_3323]
-
pasivă, iar sacrificiul ei înmiresmat îi dăruiește opresorului prea multă bucurie. Dar nu am spus de ajuns despre portocală doar amintind felul ei propriu de a parfuma aerul și de a-și desfăta călăul. Trebuie să punem accentul pe culoarea glorioasă a lichidului rezultat și care, mai mult decât zeama de lămâie, obligă laringele să se deschidă larg atât pentru pronunțarea cuvântului, cât și pentru ingerarea lichidului, fără nici o strâmbătură temătoare a gurii, ale cărei papile nu se zbârlesc în atingere
Pragul și Neantul. Încercări De Circumscriere A Morții [Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
registru temporal. Există o oră privilegiată pentru plîngere și aceasta este ora care desparte ziua de noapte: „CÎnd zgomotul de ziuă Înceată peste tot.” Acum este „liniștitul minut” (Ruinurile TÎrgoviștii) cînd ochiul se deschide cu milă spre semnele unui trecut glorios șl griului se uimește În fața acestor ruine scumpe. Minutul prielnic nu ține mult, noaptea pătrunde repede și acoperă peisajul, mărind, În același timp, misterul lui. Întunericul este stimulator: „jalnicul glas” al zidurilor se aude mai clar, tot astfel tînguirea lucrurilor
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
din Căderea Rinului) este mai grandios romantic, trimite spre un sublim al sălbăticiei: „El cade!... Din nălțime În fum se prăbușește C-un muget lung, sălbatic, grozav, răsunător, Din stînci În stînci el saltă zdrobit; se risipește Precum o-mpârăjie de glorios popor. Frumoasa-i limpezime În clipă turburată Se schimbă-n largi troiene de spume argintii Ce valmeș se răstoarnă cu-o furie turbată, Formînd o avalanșă de cataracte mii. Și valuri peste valuri s-azvîrl spumegătoare, Se sparg țîșnind În aer
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]