3,627 matches
-
ticălos... Și vrem cu toți durerea, să nu doară, Dar vrem abstract, steril, fără folos! Sunt mesager al disperării mute, Al surdei înțelegeri între frați, Căci nimeni! Nimeni n-are timp s-asculte, Sau să răspundă când sunt întrebați... În goana lor după un dram de pâine, Sunt lupi în haită, care-și cată loc, La masa împlinirii. Și-astfel, mâine, Avea-vor poate parte de noroc... Sunt mesager al disperării! Da! Și am curaj să spun tot ce ne doare
MESAGERUL NEDORIT de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 389 din 24 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360553_a_361882]
-
zăpadă Vin copii să îl vadă Cine oare l-a făcut Așa falnic și-ncrezut ? Parcă nimeni nu-i ca el Cu cojocul alb de miel Cu căciula lui din oală -Soare, vino de mi-l scoală ! Trec copii în goana mare Și-l privesc: parcă tresare. Săniuță de-ar avea Ar aluneca pe ea. Dar așa însingurat Se topește de uitat Sus pe cerul plumburiu La un soare trist, pustiu. Primăvara Floare lângă floare Privesc către soare Cânt de păsărele
POEZII PENTRU COPII de GIGI STANCIU în ediţia nr. 227 din 15 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360661_a_361990]
-
veghiind în luminișuri de pădure. Cerdacul surâsului a îmbrățișat-o ca pe-o chemare și nestatornicul soare i s-a întipărit în vocalele curcubeului dorinței. Tresare și se înfioară în faldurile învârtoșatului destin, care a pus soroace răscrucilor. Iureșul eternei goane a dorului s-a desprins semeț în azurul cântării. Înspre tărâmul celălalt,/ E loc închis cu gard înalt;/ dar am văzut, printre uluci, Atâtea cruci, atâtea cruci.../ Părea tot locul țintirim,/ Păzit cu zbor de Heruvim,/ Cu cruci de piatră
CRUCEA ŞI ÎNVIEREA ÎN POEZIA GOLGOTEI ROMÂNEŞTI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 [Corola-blog/BlogPost/360616_a_361945]
-
prostite... Că-n hora nebună mă puse pe ață, Să țopăi pe muzica lor! Și lor nu le pasă că-s om nu paiață Și lor nu le pasă că... mor!!! Și pierd sensul vieții în ritmul grotesc Și-n goană, îmi pierd răsuflarea Și-mi caut scăparea, dar nu o găsesc Și-mi strig tot mai slab disperarea!!! Căci hora dementă m-a amețit, Mi-a luat toată 'ncrederea-n viață Și-mi caut poteca cu gândul pierit, Dar nordu-mi dispare
SUNT MESAGERUL TRISTELOR GÂNDIRI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 383 din 18 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360686_a_362015]
-
vă ia pă toți!... sudui Neculai cu obidă, apoi se întoarse pe călcâie și ieși valvârtej pe poartă. De nervi, nu vedea pe unde calcă. De-aceea nu-l văzu nici pe Lucian al lu' Prepeliță, care tocmai trecea în goană cu bicicleta pe drum și care fu cât pe-aci să-l dea grămadă în șanțul plin de buruieni al Ursarilor. Tânărul se grăbește să ajungă la serviciu, iar Neculai avu noroc că acesta îl observase în ultima secundă, reușind
PRIMA PRAŞILĂ (FRAGMENT) de LIVIU GOGU în ediţia nr. 996 din 22 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/360698_a_362027]
-
peste Carpați, În grajduri nechezând stau cai înaripați Prin neaua alba visând de-un an să zboare. Prin aer alb e zvon de zurgălăi S-au sculat din somnul lor piticii Cu sănii se întrec pe munți și văi În goana mare toți fac azi pe voinicii. Au înflorit la geamuri flori de gheață Și săbii lungi la streașină se-nșiră Bătrânii stau în prag și se tot miră Că Domnul, de Crăciun, e bun și îi răsfață. Bătrânii din șiștare
CÂNTEC DE-ACASĂ de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 222 din 10 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360755_a_362084]
-
ca să nu mai sugă, pe botișor li se pusese câte un căpici, o curelușe împănată cu piroane, ce aveau vârfurile ieșite în afară, ca să înțepe burta animalelor. Resemnați de refuzul vacilor care i-au fătat, o luau din nou la goană în preajma turmei, încercând parcă să uite afrontul neașteptat ce l-au primit. - Fine, mumă, cum te descurci ’mneta în melitărie? ...îl întrebă nașă-sa, care auzise de la omul său, dezertor în Primul Război Mondial, cât este de greu în armată
LA UMBRA UNUI FAG ROTAT de ION C. GOCIU în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/359972_a_361301]
-
oare, Cui din toate cele fi-vor trebuință? Nu avem duminici, n-avem Sărbătoare, Istovită-i Doamne biata noastră ființă! Tu ne iartă nouă și ne-adu aminte Că nimic nu este fără de cuvânt, Pune în altare Dragostea fierbinte, Potolește goana oarbă după vânt... Alergăm bezmetici dinspre azi spre mâine, Nu avem nici vreme să privim 'napoi, Unde-i Legământul dintre vin și pâine? Parcă e sfârșitul Timpului din noi... Referință Bibliografică: Adunăm de toate... / Nicolae Nicoară Horia : Confluențe Literare, ISSN
ADUNĂM DE TOATE... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1320 din 12 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/360126_a_361455]
-
vremea-n care oamenii aleargă către mâine uitând că azi e ziua-n care ei trăiesc, uitând mereu, ce a trecut nicicând nu mai revine, în timp cu ce-au pierdut, nu se mai întâlnesc. Opriți-vă, voi oameni, din goana asta infernală! Luați-vă răgazul să fiți, trăiți, simțiți, iubiți! Nu acceptați să cadă bruma autumnálă! Simțiți aroma vieții! De ce sunteți așa grăbiți? Referință Bibliografică: Memento mori! Olguța Trifan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1400, Anul IV, 31 octombrie
MEMENTO MORI! de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360200_a_361529]
-
Unele scoase parțial din funcțiune pentru o perioadă de timp, altele grav afectate din punct de vedere tehnic și economic, datorită tăvălugului mistuitor al Primului Război Mondial ce a trecut și peste bazinul Jiului, lăsând în urma sa consecințe fără precedent. În timpul ostilităților, goana după tot mai mult cărbune care să alimenteze mașina de război a monarhiei austro-ungare, lipsa de personal calificat au condus la o exploatare haotică a zăcământului de cărbune. În subteran au fost neglijate lucrările de deschidere și de pregătire a
MARELE CUTREMUR VA LOVI FOARTE CURÂND ! ( AGONIA ŞI DECESUL UNUI ORAŞ ) ( PARTEA A PATRA ) de LIVIU PIRTAC în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/360141_a_361470]
-
Atunci, cei doi tăceau, iar gândurile lor călătoreau departe spre necuprinsele depărtări. Fratele cel mare, Orestes, contempla măreția zidurilor uriașe ale cetății, turnurile de apărare, ori clădirile impunătoare ale bogătașilor. Îl impresionau trăsurile aurite care zburdau pe străzile lungi, în goană nebună. Se vedea că acei oameni sunt cei mai de vază din cetate. Tânjea să ajungă și el, cândva, ca unii dintre ei. Se visa promovat în funcții mari, fie negustor, fie comandant de oști. Visa să ajungă cetățean de
PROVIDENŢA (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1593 din 12 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/359838_a_361167]
-
victorios glasul ei. După ea, cu haina descheiată și șepcuța gata-gata să-i cadă de pe cap, intră Igor. Bosumflat, îi aruncă Dorei pe sub gene o privire neprietenoasă și-i răspunse: „Ai trișat ca de obicei și ai luat-o la goană înainte de a termina eu de numărat”. „Nu-i adevărat!”, se indignă Dora și se ridică revoltată de pe scaunul pe care căzuse, obosită de alergătură. ”Gata, gata, copii! Hai, spălați-vă pe mâini și veniți să mâncăm. Dar înainte de masa, aș
FRAGMENT DIN ROMANUL ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 1121 din 25 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/359904_a_361233]
-
rădăcina și neamul românesc Păstrăm și obiceiuri atât cât mai putem Voi ați uitat de unde-ați plecat și cum, de cresc Copaci fără pădure, când lemn nu mai avem. Noi plângem de uitare , nu mai avem speranțe Ne ignorați în goana de-a aduna averi Dar nu uităm vreodată cam în ce circumstanțe Ați împărțit și țara și ploaia de dureri. Vă plâng pe voi, bogații cu suflete sărace Golite de iubire, urâte și avare Suntem săraci lipiți, dar noi trăim
BOGAŢII SĂRACI de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 256 din 13 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/359650_a_360979]
-
de la lansări de carte, observăm ca cei mai mulți sunt de vârsta a doua sau a treia. Cei tineri sunt extrem de puțini. Nu cei care scriu prost sunt vinovați, ci criticii și editurile care profită de această inflație de scriitori și de goana nebună după afirmare. Peste 70 la suta dintre „literați” sunt femei, multe dintre ele debutând în jurul vârstei de 50 de ani. În urma cu două luni am luat hotărârea de a înceta activitatea site-ului Confluente lirice, transformandu-l în revista
TÊTE-À-TÊTE, NIG ȘI RELU COȚOFANĂ de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 1617 din 05 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359678_a_361007]
-
dezvoltarea presei sportive din România”. - Medalia cu rubin acordată, la Centenarul Fotbalului Românesc, din mai 2009, pentru întreaga activitate de gazetar și scriitor. - “Premiul Ion Băieșu” acordat de Societatea Umoristică Păcală, decembrie 2010. - Premiul II la Festivalul Național de Dramaturgie “Goana după fluturi”, Rm.Vâlcea 2011, pentru piesa “Nu mor pescărușii când vor porcii mistreți”. - Președintele Jiuriului Festivalului Internațional al Dramaturgiei Basarabene, Chișinău, mai 2011. - Diploma de excelență oferită, ca director al Teatrului “Tudor Vianu” Giurgiu, de Institutul European de Cultură
TÊTE-À-TÊTE, NIG ȘI MIRCEA M IONESCU de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359679_a_361008]
-
Galați pentru activitatea plurivalentă în domeniul teatrului (dramaturg, cronicar dramatic, director-manager), octombrie 2012. - Diploma de Excelență a Asociației Scriitorilor București acordată, în octombrie 2012, pentru susținerea Dramaturgiei românești la Teatrul “Tudor Vianu” Giurgiu. - Premiul II la Festivalul Național de Dramaturgie “Goana după fluturi”, Rm.Vâlcea 2013, pentru piesa “Don Juan, conchistadorul pustiului”. - Premiul pentru Dramaturgie la Festivalul Internațional de Animație “Gulliver”-Galați, noiembrie 2013, pentru “Pușlamaua de la etajul 13″, prezentată de Teatrul de Păpuși Silistra. - Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Dramaturgie, premiu
TÊTE-À-TÊTE, NIG ȘI MIRCEA M IONESCU de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 1661 din 19 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/359679_a_361008]
-
Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1683 din 10 august 2015 Toate Articolele Autorului Privesc umbra uitării cum se-ntinde Peste un timp angelic... Din trecut Un val de nostalgie mă cuprinde. Copilărie dragă, te-am pierdut. Când anii trec în goana lor nebună Doar amintiri rămân în urma lor... Copilărie, ai rămas în inimi, O amintire sfântă tuturor. Știi, uneori te chem din vremi trecute, Te retrăiesc și te iubesc mai mult, Fecioară dalbă-a sufletului blând... Îl pierd pe el ?... Pe
COPILĂRIE LACRIMA de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1683 din 10 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/340252_a_341581]
-
se apropiau cei ce cu ură față de neamul meu vroiau să-l lege pe bunicul. Înarmat cu o cergă (pătură de lână) de dimensiuni cât o lungime și 2 lățimi de om, sărea peste geamul dinspre apus luând-o la goană încăpuit (speriat) pe munți și prin păduri pe unde avea locuri, unde dormea în frig sub pătura frunzelor din pădure iar uneori se mai ascundea cu frică la o căsuță și un grajd unde vara cosea fănul. Fiind mai tot
PETIȚIE CĂTRE VREMURILE ODIOASE de SORIN ANDREICA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340278_a_341607]
-
mereu în alertă, si ne dă prea puțin răgaz să observăm, să simțim cu întreaga noastră ființă lumea în toată splendoarea ei... clipele trec și înțelegem, poate prea târziu, ca țintă e cuprinsă în drum! Te grăbești, alergi și în goană nebună, te împiedici de-o pietricica... ce vezi? Piatră? Fisură de pe trotuar? Macul ce zvâcnește la viață între două plăci de ciment? Petecul de cer senin și albastru? Trecătorii ce te depășesc indiferenți? Sau poate zâmbetul unui copil? Îmi place
CARPE DIEM de MARA CIRCIU în ediţia nr. 1839 din 13 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340333_a_341662]
-
dezgustător. Surprins de lovitură, am căzut. Dar, s-a trezit, în chiar fatala clipă, El, Lupus lupus, ce-a venit, în pripă, Să facă, și acum, ce-a mai făcut. Priveam, printre crenele, câmpul gri, Pe care fiara fulgera, în goană, Spre arătarea tâmpă și vicleană, Ce-a cutezat, rânjind, a ponegri. Și-am contemplat, sub cerul mohorât, Al cruntei înnoptări medievale, Cum eu, însoțitorul umbrei tale, Cum eu și fiara i-am sărit la gât. Apoi, am stat, pe marginea
INTERVIU CU POETUL EUGEN DORCESCU, REALIZAT DE MIRELA-IOANA BORCHIN. PARTEA A II-A (11 IANUARIE 2016) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1837 din 11 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340327_a_341656]
-
fie japoneză, Ca formă, așezată-n ikebana, Spre seară să sorbim cu toți din cana Cu ceai și cu lumină, ce sinteză ! Din adevăr ne construim icoana, Trimitem lăcomia în asceză, Despre iubire rostuim o teză, Cunoașterii nu-i întrerupem goana. Să fim științei mesageri și fauri În chimono să fie arta-ncinsă Și frica s-o ascundem pe coclauri, Ca un shogun cu-armata neînvinsă. Să ne încununăm, cu nimb de lauri, Pe fruntea-naltă și pe tâmpla ninsă. (Leonte
GREVĂ...JAPONEZĂ de LEONTE PETRE în ediţia nr. 1873 din 16 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340416_a_341745]
-
de naștere, pe 7 iunie:”M-am obișnuit foarte greu cu violarea, de către presă, a vieții personale a cuiva, fără acordul, firește, al respectivului. Înțeleg perfect interesul publicului față de latura nevăzută a celor pe care-i văd la televizor. Însă goana după senzațional, după scandal a denaturat mult acest interes.Iar ziarele, din păcate,cad în plasa vulgului: se dau peste cap pentru a-i oferi, cu orice preț, scandal și senzațional. Și de aici multă minciună, multă exagerare, multe răutăți
INTERVIU CU FOSTUL MINISTRU AL TURISMULUI, DAN MATEI AGATHON de PAUL POLIDOR în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/340376_a_341705]
-
multe cărți, de folos cultural și spiritual pentru cititorii ei și nu numai!... Întotdeauna, cu fiecare număr, mesajul acestei reviste se înscrie cu prisosință în procesul transfigurărilor și transformărilor instructiv - educative, culturale și spirituale,, atât de necesare omului contemporan, în goana și în agonia lui prin lume. Nu vă pot ascunde nestăvilita mea bucurie pentru această colecție de aproape patruzeci de numere ale revistei „Constelații Diamantine”, care mi-au descoperit frumusețea unui discurs intelectual, cultural și spiritual viu, simplu, dinamic, abordabil
CUVINTE ANIVERSARE LA ADRESA REVISTEI CONSTELAŢII DIAMANTINE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 941 din 29 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340530_a_341859]
-
în viața lor doar cu o mână Mai multe, și mai iute, și mai bine, Pân-au găsit că-n abur e putere Și rând pe rând, cetate cu cetate, Pe drum de fier, urcând prin bariere, Au cucerit în goană ca pe roate, Croind apoi, cu osiile-i unse În aur negru supt și de sub mare, Cărări de mintea noastră nepătrunse, Pe Lună chiar făcând-o călătoare, De am ajuns, ca noi, astăzi, în toate, Pe munți, pe mări, prin
ROATA de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 954 din 11 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/340540_a_341869]
-
fapt în anii ce vor urma. Poate că îndepărtarea omului de natură a avut o importantă influență în amplificarea gradului de agitație citadin, poate că alimentația bazată în mare parte pe compuși artificiali, stilul de viață trepidant și în viteză, goana după bani și îmbogățire, goana după celebritate și superioritate ieftină în fața celorlalți, toate acestea cumulate sau în parte, au reușit să modeleze trăsăturile indivizilor citadini, de cele mai multe ori, în adevarate brute ce se consideră oameni civilizați. Ei se consideră civilizați
LUME MULTĂ, CÂTĂ FRUNZĂ CÂTĂ IARBĂ de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/340562_a_341891]