1,516 matches
-
scârțâie scara sub pașii mamei Doar pene pe jos. MÎța-i sătulă: bestia, să nghiți un cântec... În urma broaștei un plescăit În noapte - și luna În țăndări Octombrie pe ducă. Nu se aud greieri - tic-tac de ceasornic Nu-i loc de greieri. S-a micșorat pămîntul - ...nici de visare O vijelie - păpădia a rămas doar amintire Cu un pas mai aproape de pustiul singurătății ne aduc, surprinse În scene bine regizate, prezența solitară și hieratică a sperietoarei sau sublimarea lucrurilor și Întîmplărilor aievea
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
nici de visare O vijelie - păpădia a rămas doar amintire Cu un pas mai aproape de pustiul singurătății ne aduc, surprinse În scene bine regizate, prezența solitară și hieratică a sperietoarei sau sublimarea lucrurilor și Întîmplărilor aievea În litanie nesfîrșită a greierilor. Totul s-a cules - doar sperietoarea așteaptă noul an Atât a rămas din poveștile verii: prispa cu greieri Cel mai pregnant este semnalată absența prin adjectivele pronominale negative niciun, nicio. Lipsa este acum categorică, iar lucrurile absente sînt aproape mereu
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
aduc, surprinse În scene bine regizate, prezența solitară și hieratică a sperietoarei sau sublimarea lucrurilor și Întîmplărilor aievea În litanie nesfîrșită a greierilor. Totul s-a cules - doar sperietoarea așteaptă noul an Atât a rămas din poveștile verii: prispa cu greieri Cel mai pregnant este semnalată absența prin adjectivele pronominale negative niciun, nicio. Lipsa este acum categorică, iar lucrurile absente sînt aproape mereu cele care dădeau viață locului și, prin dispariția lor, locul Își pierde identitatea, se denaturează, devine deșert, se
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
lor, locul Își pierde identitatea, se denaturează, devine deșert, se pustiește. La modul spiritual, Își pierde rostul, noima, tîlcul. Devine de neînțeles. Vin valuri vuind dar nicio corabie niciun pescăruș Nicio scrisoare În cutia poștală - tîrziu de toamnă Boare tainicăniciun greier În noaptea de vară Niciun fluture stârnit de vânt: nu mă caută nimeni! Păpușa oarbă. Niciun copil să-i pună ochi de sticlă Amurg sângeriu niciun bujor În grădinăvântul, doar vântul ... Nicio scrisoare de scris, doar amintirea ca un uliu
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
bujor În grădinăvântul, doar vântul ... Nicio scrisoare de scris, doar amintirea ca un uliu: la pândă Seară de toamnă - În cuibul de pe casă niciun cocostîrc Marea numai vuiet de valuri, cutia poștală veșnic goală, noaptea de vară fără cîntecul de greier, adierile fără de gîze, jucăriile fără copii, amurgul fără acompaniamentul bujorilor, amintirile fără cei amintiți, seara fără păsări Întoarse la cuib - toate-s lipsite de rost și viața-n preajma lor e doar deșertăciune. Chiar albul imaculat al ninsorii devine repetiție
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
metaforă Tehnica scrierii haiku-ului poate fi observată mai ales cînd citești poemele unui autor bun. Cele două poeme de mai jos, aparținînd lui Dumitru Radu, ne pot prilejui cîteva observații pilduitoare. Atât a rămas din poveștile verii: prispa cu greieri Toamnă de aur. În mâna care cere doar o monedă În cele două texte se pot lesne observa două metafore. După gustul liricii occidentale ele sînt banale și obosite. Dar pentru habotnicii regulilor haiku-ului ele ar fi de-a
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
habotnicii regulilor haiku-ului ele ar fi de-a dreptul afurisite. Și totuși, cine are gustul format pentru micul poem nipon va sesiza că ele nu sînt nici vreun ornament expirat și nici vreo păcătoasă și frivolă podoabă. Prispa cu greieri În toamnă vara fiind desigur trecută este locul În care s-a pripășit nostalgia, locul unde o ființă tomnatecă Își petrece serile. Exuberanța verii s-a restrîns acum la acest cîntec fragil, sfielnic, cu mici izbucniri degrabă pierite. A fost
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
vreodată? Sau totul este doar acest fior sincopat, fabulos poate, care ne retrimite către acel orizont aproape neverosimil acum. Și vara anului, și vara vieții sînt deja pierite În poveste. Și totuși, bătrînul stă seară de seară de taină cu greierii. Ce-i spun greierii este, fără doar și poate, la propriu vorbind, doar o poveste. Și, În mod ciudat, e parcă povestea vieții lui. Și-a tuturor... La ce bun greierii, decît să țîrÎie povești fără cuvinte... Dacă haiku-ul
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
doar acest fior sincopat, fabulos poate, care ne retrimite către acel orizont aproape neverosimil acum. Și vara anului, și vara vieții sînt deja pierite În poveste. Și totuși, bătrînul stă seară de seară de taină cu greierii. Ce-i spun greierii este, fără doar și poate, la propriu vorbind, doar o poveste. Și, În mod ciudat, e parcă povestea vieții lui. Și-a tuturor... La ce bun greierii, decît să țîrÎie povești fără cuvinte... Dacă haiku-ul n-ar avea nevoie
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
totuși, bătrînul stă seară de seară de taină cu greierii. Ce-i spun greierii este, fără doar și poate, la propriu vorbind, doar o poveste. Și, În mod ciudat, e parcă povestea vieții lui. Și-a tuturor... La ce bun greierii, decît să țîrÎie povești fără cuvinte... Dacă haiku-ul n-ar avea nevoie de ceea ce se adresează direct simțurilor, poemul s-ar putea rezuma la o structură simplă și scheletică, din două cuvinte: atît... poveștile. Poemul are Însă nevoie de
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
se adresează direct simțurilor, poemul s-ar putea rezuma la o structură simplă și scheletică, din două cuvinte: atît... poveștile. Poemul are Însă nevoie de toată forța, amplitudinea și subtilitatea cuvintelor, de fapt, a lucrurilor vii și autentice vară, prispă, greieri. Doar prin urzeala lor simbolică, țese suveica, din firele concretului, pînza Închipuirii, a meditației și-a reveriilor. Toamna de aur este și ea o metaforă sadea. Aurul ei nu este Însă acel clișeu decorativ care exaltă trăirile noastre satisfăcute prea
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
acestea, ele tac. Cuvintele conturează doar, cu o anume acribie aproape chirurgicală, numindu-le foarte lapidar, cîteva imagini: "aurul" (frunzarul galben al toamnei), palma În care e o monedă, "poveștile" (petrecerea zilelor fabuloase ale celui mai exuberant anotimp), prispa cu greieri. Atunci, despre aceste lucruri să fie vorba-n poeme? Și da, și nu. Simțurile noastre au nevoie de aceste oglinzi obiective În care razele poemului să se răsfrîngă pentru a lumina, sporite de concretul lor, un alt orizontsimbolic. În mod
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
ușor de sesizat. Poveștile verii sînt cele ale omului În floarea vîrstei. Prispa este restrîngerea orizontului vieții, retragerea din lume Întro intimitate la care te constrînge anotimpul. De pe ea mai vezi doar, ca prin ceață, scene dintr-un vis trecut. Greierii sînt corul antic care deplînge monoton destinul tragic. Dacă dădeau adîncime verii fabuloase, acum cîntă-n surdină numai balade. Cele două șiruri de imagini, sensuri, idei se Împletesc. Fiecare este sprijin pentru celălalt și viața omului este altoită pe cea a
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
și viața omului este altoită pe cea a anotimpului. Dar, dincolo de cele două, se strecoară și un alt fir al nostalgiei: Îmbătrînirea și pieirea iremediabilă a satului cu prispa lui, de pe care, ca o consolare, mai puteai asculta o vreme greierii. Merită remarcată și funcționarea ireproșabilă a celor două adverbe: atît și doar. Ele sînt de fapt cele care surdinizează și prin asta amorsează implozia poemelor. Sensul lor este de restrîngere drastică, de delimitare, dar și cu o nuanță de degradare
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
Ildiko Juverdeanu E seară de vară, e liniște. PÎinea se rumenește ncet În cuptor. Ceea ce este minunat realizat aici, este transferul, concretizat prin cuvîntul Înțeapă, Între cele două imagini și planuri: una vizual-olfactivă - pîinea care se coace și cealaltă auditivă - greierul care țîrÎie. Corespunzătoare planului real și al celui imaginar. Și liniștea, și pîinea se coc, se maturează, se pătrund parcă de o stare de spirit care le aduce la Împlinire. Nimic mai nimerit deci pentru a Încerca frăgezimea liniștii, așa cum
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
se coc, se maturează, se pătrund parcă de o stare de spirit care le aduce la Împlinire. Nimic mai nimerit deci pentru a Încerca frăgezimea liniștii, așa cum gospodina sau brutarul o fac Înțepînd cu bețișorul pita, decît acutele penetrante ale greierului. Și-mi place la nebunie acel prelung... care face din greier un vel-pitar al universului (liric). Bătînd nucile ograda mameidoar ciorile și vântul bătând nucile Patricia Lidia Iată un poem obiectiv care refuză să spună explicit (lacrimogen) ceea ce simte autorul
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
spirit care le aduce la Împlinire. Nimic mai nimerit deci pentru a Încerca frăgezimea liniștii, așa cum gospodina sau brutarul o fac Înțepînd cu bețișorul pita, decît acutele penetrante ale greierului. Și-mi place la nebunie acel prelung... care face din greier un vel-pitar al universului (liric). Bătînd nucile ograda mameidoar ciorile și vântul bătând nucile Patricia Lidia Iată un poem obiectiv care refuză să spună explicit (lacrimogen) ceea ce simte autorul (și ar vrea să simtă și cititorul). Poemul preferă să evoce
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
și se opri pentru o clipă. Pădurarul mai aprinse o țigară, pe care o răsucise povestind. Vorbea rar Anton, molcom și captivant, că uneori ți se tăia răsuflarea. În liniștea serii glasul lui se auzea ca un cântec duios... un greier de sub o tufă de liliac, începu concertul de seară... Se îngemăna ziua cu noaptea, reluă el povestirea, când, înainte de ivirea zorilor, în dimineața zilei de Sânt Ilie, se porni din nou ploaia, o ploaie care credeam că ne îneacă... norocul
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
linie. Dar, chiar când striga: „dupa mine, copiii mei!“ a fost lovit de un glonț păgân. Anton se opri din povestit, urmărind o pasăre de noapte, pe cer, care cu un țipăt ascuțit trecu pe deasupra ca un fulger negru. Și greierul de sub tufa de liliac tăcu pentru o clipă. Apoi, pădurarul continuă. ...Ecoul îndemnului său, „după mine, copiii mei“ a mai fluturat o vreme în văzduh și s-a stins în vale. Buza de jos începu să-i tremure a plâns
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
reg. 10 Dorobanți. Bătălia a fost așa de crâncenă că nici nu s-a băgat de seamă când trei batalioane de Vânători, au fost aproape date gata... În ceardac se făcu din nou tăcere, o tăcere ca de mormânt. Și greierul de sub tufa de liliac tăcu. Nu se auzea decât foșnetul tainic al pădurii și glasul ușor tremurat al pădurarului. ...Dar, parcă n-ar fi fost destul... continuă Anton, că, iată, două batalioane de nizani, ieșiră pe două părți din redută
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
povestea, întâmplări înfricoșătoare. Acuma se înțelegea de ce a evitat atâta vreme să le povestească... În tăcerea nopții, se auzea doar pădurea foșnindu-și frunzele și câte un strigăt de fiară, sinistru, care înfiora. De sub tufa de liliac, țârâitul rar al greierului se împreună cu altul... Anton își mai răsuci o țigară, o aprinse și trase două fumuri adânci... Apoi, continuă să povestească încet și rar... cu chipul în lumina lunii, ca o cioplitură în piatră. Ochii i se umplură de lacrimi, povestind
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
cap!“ Și, el n-o slăbea din ochi,o clipă... era umbra ei, se hârjoneau, se fugăreau și când îi punea labele pe umeri, ea cădea în iarbă și râdeau amândoi. Iubea toate micile ființe care o înconjurau. Asculta cântecul greierilor, imitându-i: „Cri-cri...cri-cri“ Zile întregi, treceau fără să vadă fața omenească... și nu se plictisea singură, iar în pădure nu-i era frică de nimic. * ...În nopțile de iarnă grea... când fumul răbufnea pe hogeag înapoi în vatră, făcându
ANUCA Fata pădurarului. In: ANUCA Fata pădurarului by Gheorghe Tescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/265_a_503]
-
seară, când stăteau ei cuibăriți unul lângă altul în balansoar pe veranda casei lor, îl întrebă la ce se referise când menționase ocaziile și alegerile acelea. În ultimul timp, Aidan începuse să vorbească din ce în ce mai mult despre viitor, și-acum, ascultând greierii rătăciți printre pinii din spatele casei, mângâiați de un vânticel ușor care înfiora grădina, Nieve voia să știe ce gânduri îl tulburau. —O, n-am în cap nimic anume, îi spuse el. Cum zicea și Courtney, poate că vrei să-ți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
palmă cu unghia degetului arătător sufletul m-a ajuns din urmă spre seară nu i-am auzit pașii stăteam cu mâinile sub ceafă ars de șoaptele fierbinți ale câmpului la întoarcere am dus apusul pe umeri apoi am plâns împreună cu greierii 30 mai 2011 Iubesc rimele atunci când trăiesc prin vers alb sunt amorezat de versul clasic compun poeme muzicale orchestra din sufletul meu repetă în fiecare seară alăturarea cuvintelor pereche aduce muzicalitate face în ciudă afonilor lumii da rima este rădăcina
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]
-
ai trup pentru atâtea clape băiete abia mai târziu m-am transformat în mine (sau cel puțin așa am crezut) din acea zi mă caut mă ascult dezacordat și aștept degetele tale 15 august 2011 Nopțile noastre sunt cântate de greieri îmi fredonează noaptea la urechi cu voci de greieri iar eu mă ascund ca un hoț printre stele căzute în ochii tăi de atâtea ori am tras prin tine brazdă lungă și adâncă ca într-o răscoală modernă din care
Ca o femeie despletită, neliniştea... by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/478_a_1364]