40,230 matches
-
numai pentru ea. Dar, cu deosebire, pentru copii. Economiile, care se tot adună, le ține în trei ciorapi (pentru ea și cei doi copii), cu gîndul la viitor. Deși are bani, zgîrcita, nu dă din ei chiar si in clipe grele, cînd, totuși, s-ar fi cuvenit să cheltuiască, scoțînd banii de la ciorap (în sens propriu). Dar n-o face nici la nașterea nepoticăi, nici cînd trebuie să plătească pentru a-și salva băiatul de cătănie (care, atunci, dura zece ani
Capodopera lui Slavici by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17729_a_19054]
-
obligat să le privesc cu atenție de filolog. Aici intervine a doua remarcă pe care o făceam mai sus, cea referitoare la recomandarea neobișnuită cu care se încheie apelul către prietenii români: întoarcerea la poezie. O asemenea propunere, făcută în grelele timpuri de după război, nu poate veni decît din partea unui poet. Într-adevăr, Valéry scrie eseuri că un poet, înlănțuirea ideilor e interesantă în măsura în care le intuiești un straniu potențial liric, nu dacă urmărești rigoarea argumentației. Se știe că eseul e cumva
Dilemele europenitătii by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17736_a_19061]
-
destul să te asiguri de neutralitatea - dacă nu chiar de simpatia - unor influenți intelectuali din străinătate pentru a face să ți se uite trecutul destul de misterios, ca să nu spun mai mult. În plus, dl. Meleșcanu are, ca să zic așa, o grea moștenire de familie: nimeni alta decât d-na Felicia Meleșcanu. Personaj profund compromis în cea mai neagră perioadă a Televiziunii Române, d-na Meleșcanu beneficiază de insurmontabilul handicap de a semăna, fizic, uluitor - se spune - cu... Elenă Ceaușescu. Intuind că activitatea
O nouă dinastie, dacă e cazul! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17758_a_19083]
-
Cristian Teodorescu De curînd, un fost colonel de Securitate a declarat că actualul președinte al României a șpionat pentru americani. Afirmația fostului ar trebui să întoarcă pe dos presă și să o facă să adulmece această grea acuzație pentru a-i da de capăt. Ceea ce nu se întîmplă. La noi, o acuzație fără temei e, de cele mai multe ori, ignorată sau, în cel mai bun caz luată în rîs. Asta la nivelul presei; altfel, în rîndul opiniei publice
Spionajul si umbra Securitătii by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/17756_a_19081]
-
imediat. Realist, cinic, adept al unei vieți confortabile, el critică sever creștinismul în varianta românească, socându-le pe gazde. În mod special îi stigmatizează pe conducătorii bisericii ortodoxe: "știți, voi, copii ce specimene au fost ierarhii ăștia, striviți sub vestmintele lor grele, orientale. Amețiți de mirosul de tămâie, călcau greoi și fără simțire pământul gingaș al patriei, spunând că-l apară, când în realitate erau primii care-l trădau ca sa-si umple mai bine burtă." Tot profesorul Bălan este cel care introduce
UN MARE SCRIITOR SOLITAR by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17760_a_19085]
-
dimpotrivă, o contrazice la tot pasul. Ambiția (împlinită, de altfel) autoarei este de a arăta că o prințesă nu e un personaj de basm, ci o făptura în carne și oase, ba chiar una care duce o viață mult mai grea și mai copleșită de responsabilități decît oamenii de rînd. Pentru cei cărora li se adresează Principesa Ileana, cu un firesc și o directete nespus de calde și de cuceritoare, România nu există, ea e, în cel mai bun caz, un
O printesă adevărată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17754_a_19079]
-
volum nu au nimic spectaculos, ele nu reconstituie o lume fastuoasa, nu dezvăluie amănunte senzaționale despre personalități din înaltă societate, nu evocă o viață de lux, nici măcar una de tihna și elegantă. Sînt însemnări de război, despre întîmplări tragice, încercări grele la care e supusă autoarea, ca femeie împovărata de răspunderea unei familii, sau ca prințesa îndurerata de evenimentele prin care trece țară. Cea care scrie nu dramatizează, însă, nimic: totul e relatat cu simplitate și chiar un fel de dezinvoltura
O printesă adevărată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17754_a_19079]
-
le înțelege și de a le ajuta, definesc o ținută princiara a Domniței Ileana, care depășește, probabil, orice fel de titlu. La plecarea de la Bran, imediat înainte de marea plecare, cea din țară, într-o iarnă sinistra și prevestitoare parcă de grele nenorociri, automobilul prințesei s-a împotmolit în zăpadă. Că răsplată pentru sătenii sosiți să o ajute, Domnită Ileana a vrut să le ofere bani. Oamenii au refuzat-o, cerîndu-i în schimb altceva: să se roage împreună cu ei pentru țară și
O printesă adevărată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17754_a_19079]
-
are pe cine să voteze. Nu acesta e însă și punctul de vedere al ROMÂNIEI LIBERE care vede în actuala conjunctură politică o probă că fostul partid de guvernămînt ignoră de ce a pierdut alegerile și că a lăsat o situație grea pentru țară cînd le-a pierdut, încercînd să arunce vină asupra actualei coaliții. Asta însă nu schimbă misterul ultimului sondaj de opinii - cu cine vor vota nehotărîtii.
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17773_a_19098]
-
ai tăi. Robinson Crusoe, în definitiv, e un aventurier smintit cînd își începe voiajul, dar sminteala lui e deja o formă de căutare și provocare a destinului (să ne amintim că pînă la naufragiul corabiei el scăpase miraculos din alte grele încercări). Pe insula unde l-au aruncat apele dezlănțuite ale oceanului, Robinson va descinde, cum observa Andrei Pleșu, în propriile sale adîncimi morale, pentru ca astfel să înțeleagă ceea ce între oameni îi părea simplă convenție: problemă răului și a binelui, tensiunea
O altă robinsonadă by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17771_a_19096]
-
chiar dacă era un om pe care-l apreciam sau îl considerăm valoros, el nu devenea un cerchist". Conflictele care au existat între cerchiști erau de opinii literare, nu coborau în plan uman și nu afectau prietenia, iar după mulți ani grei, cînd membrii Cercului s-au putut din nou manifestă că scriitori, legătura dintre ei se păstrase intactă: "Am reapărut, nu ca un grup literar distinct de restul literaturii române, ci ca un grup de prieteni care au păstrat vechea lor
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17791_a_19116]
-
Într-un cuvînt, pentru Europa nu-i nimic mai dificil decît rezolvarea acestei probleme în viitor, desi 99% dintre europeni poate că nici nu se gîndesc la asta în momentul de față." Cuvinte profetice. * Toate acestea, printre care cea mai grea și mai plină de consecințe este Dogmă infailibilității Papei, au rămas complet în umbră în timpul vizitei istorice a Papei în România. Acel "Non possumus" total potrivnic oricărei imixtiuni laice a despărțit și desparte și va mai despărți catolicismul român de
Diviziile Vaticanului by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17789_a_19114]
-
care apare, suveran, chipul artistului, transfigurat de chinurile creației sale. Ce departe suntem de adevăratele stări încercate de un creator, stări care pot veni pe un cântec lălăit transmis de radioul vecinului, la gară, între două trenuri și cărând bagaje grele, sau la bucătărie, în aburii fasolei puse la fiert..." Adevărul este că, angajându-ne să comentam cartea lui Costache Olăreanu, simțim mai curând tentația să citam din ea. Devenim altruiști, am vrea ca și alții să se bucure - pe cont
UN SCRIITOR DE VITĂ VECHE by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17778_a_19103]
-
Germania, dl Christian W. Schenk, scriitor și editor la Dionysos Literatur - und Theaterverlag, recent participant la Întîlnirea de la Neptun a scriitorilor de origine română din întreaga lume, adresează d-lui G. Dimisianu o scrisoare plină de revoltă și de cuvinte grele. Cu îngăduința d-lui Dimisianu, voi răspunde eu și nu oricum, ci, așa cum se vede, pe prima pagină a revistei. Nu-i fac d-lui Schenk o onoare: din contră, scrisoarea d-sale îmi oferă prilejul de a ilustra o
O scrisoare by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/17793_a_19118]
-
mod inconfundabil de existență (artistică, morală, simbolică, spirituală). În acest topos paradoxal, imund că un cîmp de luptă ale cărui leșuri se spală în ploi și se albesc la soare, imaculat și aseptic că o planetă moartă, încărcat de voluptățile grele ale unui lupanar ce se revarsă și băltește că o viitura, dar și bîntuit de vînturi subțiri, străbătut de raze acide și încremenit în ceremonialul unei mistici glaciale, Agopian și Ilfoveanu sînt simultan captivi și stăpîni. Ei i-au creat
Carnaval biblic si mistică levantină by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17817_a_19142]
-
și mă îmbie:/ Alege!/ Iată, aici, lumina coborîtă-n oglindă/ doritoare să ia forma chipului tău lăuntric" (Tarabă). Ori abstractizant: "Absența pastelului -/ măcar de ar fi un gol/ prin care să vezi gîndul" (Efigie pentru Ștefan Luchian). Ori paradoxal-sarcastic: "Poate o grea așteptare/ de care/ deodată/ eternitatea se plictisește" (Casă părinteasca). Timorarea, inhibiția devin vibranțe. Din acest mediu al rezervei morale se ivește un imaginar caracteristic al timidității: "E o jivina pasăre ce vede cu aripile,/ și asta numai în vreme ce zboară,/ și
Poeti bistriteni by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17811_a_19136]
-
nimic bun. Lupta pentru putere în interiorul partidului este atat de crâncena, încât anchilozații lideri, crescuți precum buruienile în umbră lui Coposu, sunt incapabili să observe pericolul imens ce provine dinafară. Explicatiillle lor disperate, încercarea infantilă de a da vina pe "greaua moștenire" sunt întâmpinate cu zâmbete belferesti de asasinii care și-au implantat fără milă cutițele în trupul țării. Trebuie să fii de-o candoare incurabilă să-ți apleci acum urechile la strigătele disperate ale guvernanților. Dar ce-a făcut, în
"Presedintele nostru, premierul vostru"?! by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17870_a_19195]
-
atunci, în parlamentul de la Iași, un răsunător discurs, de toată lumea savurat, care a fost un îndemn la acțiune și speranța în izbîndă. E, își amintesc toți cei cari l-au audiat, momentul de vîrf înalt al cuvîntului iorghist în vremuri grele de bejenie disperată. Brătianu chiar, după asta, i-a oferit un loc în guvern, refuzat cu demnitate. Impresionante sînt paginile despre victoriile temporare de la Mărăsesti, Mărăști și Oituz. Au urmat, presați fiind de inamic, tratativele de armistițiu și cele de
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
Asta nu putea fi recompensat de propunerea lui Brătianu că istoricul să fie inclus în guvernul din noiembrie 1918. De aici încolo încep frustrările marelui cărturar care socotea că, acum, după război, nu-i sînt recunoscute meritele mari din anii grei ai războiului. Ionel Brătianu devenise atotputernicul țării și cum N. Iorga nu înțelegea să intre în PNL, menținîndu-și mică să grupare politică (desfăcuta de A.C.Cuza) și eșuînd în încercarea de fuziune cu naționalii ardeleni (cu excepția unui moment puțin, de
Din memorialistica lui N. Iorga by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17864_a_19189]
-
urmează primele clase la liceul Sf. Sava, iar pe ultimele - la Spiru Haret. - 1945 - intra la Facultatea de Drept. Este exmatriculat în anul al III-lea, din pricina originii sociale (fost moșier). - 1949 - prima arestare. - 1952 - a doua arestare și detenție grea, munca în mînă. - 6 iunie 1953 - evadează. Trăiește în libertate o sută de zile. Prins în cele din umră, suporta consecințele dure ale gestului sau de curaj. - 1964 - la presiunile guvernelor occidentale, regimul comunist din România îi eliberează pe deținuții
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
n-am reușit, dar mai important decît orice mi s-a părut că trebuie să respect adevărul, să nu deformez în nici un fel faptele. Victime, torționari, delatori - "Personajele" cărții sînt, majoritatea, niște martiri, oameni care au găsit, în acele momente grele, tăria să rămînă liberi și demni, să-și biruiască suferință. Puteți face o sumara tipologie a victimelor? - S-a vorbit foarte mult despre acest subiect unii pretinzînd că anumite categorii s-au prezentat prost, altele bine. Cu cîtva timp în
Ion IOANID: "în închisoare libertatea era mai mare decât afară" by Sanda Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/17833_a_19158]
-
perspicace decît Popescu-Dumnezeu. În schimb, poetul - se arătă în curriculum - fost și demnitar, de ce nu? pe la ambasadele ceaussite din străinătate, e acum nasul unei fundații, vai, religioase, e îngerașul care adăpostește în sediul propriei fundații - locuința în același timp - o grea colecție de artă.Adunată cu japca, se-ntelege. Asta o fi, oare, societatea de mijloc a unei Românii care vrea să-și revină, să se salveze? În turbionul vernisajului, se-apropie de mine jovial-fabulosul nonagenar Barbu Brezianu, care, cu ani
Prin Bucuresti by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17871_a_19196]
-
UN GOL ÎN STOMAC. Firele tăcute întinse prin văzduh, firele legănate de vînt îți bruiază pînă la nebunie circumvoluțiile, te electro-schizo-cutează în mijlocul piețelor goale, în umbra toxică a unei civilizații derizorii. Ne putem omorî între noi doar încrucișîndu-ne noaptea urmele grele pe-un caldarîm care suportă case Constantin Abălută: Mic manual de tăcere, Ed. Eminescu, 1999, 94 pag.
Formele inadaptării by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17174_a_18499]
-
contra unui singur apel telefonic, cu tălpici pentru slăbit și cu leucoplast pentru tămăduirea tuturor durerilor - ghici dacă și pentru acelea de după citirea notei de telefon cu 20 de secunde ,,gratuite"! - , acțiuni în urma cărora se încasează bani tot atît de grei pe cît de necinstiți, de le mai fură și colaboratorilor, direct și cu nerușinare, drepturile bănești legitime, oricum derizorii în comparație cu statutul lor public și cu prestația culturală propriu-zisă? Ce va urma? Evident, resuscitarea Cîntării României, realizată pentru un public inform
Un portret în sepia: Eugenia Iftodi by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17182_a_18507]
-
ele nu te pot ajuta căci exprimă o stare impusă pe neașteptate pe care nu o poți modifica nicicum. Chiar dacă ai cuvinte la îndemână, parcă ele, cuvintele au devenit incredibile. Patosul lor consolator nu mai are nici o acoperire. În clipele grele auzi o altă voce interioară, anonimă și familiară, o voce de fapt mută, pentru că n-are cuvinte. Ea induce un sentiment puternic de prezență, de apartenență la ceva care poate fi "lumea", dar nu se legitimează și nu se explică
Programul nostru cel de toate zilele by Nicu Horodniceanu () [Corola-journal/Journalistic/17178_a_18503]