2,789 matches
-
lucru printr-o parte. L-am răsplătit pe băiat cu un zâmbet aprobator: încetul cu încetul. Se dădea pe brazdă. Deocamdată nu, mulțumesc. Poate după ce termin cu țopăitul. Marie se duse țintă către mobil, pe care-l prinsesem de o grindă de oțel la îndemână. Era atârnat la mică înălțime, la doar câțiva metri de podea și Marie îi dădu ocol fără să scoată vreun cuvânt. Lurch și cu mine ne uitarăm unul la altul; așteptam verdictul ei. Începu să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2065_a_3390]
-
atâtea urme, le descoperi lesne pe cele ale lui Kano, cel cu picioarele diforme, purtătorul celei mai lungi sarbacane din tot ținutul. Se urcă în caiac și porni pe drumul de întoarcere. Când intră în colibă, găsi atârnând de o grindă o maimuță mică, jupuită de piele și vânată de curând. Cineva îi întorcea darul. După-amiaza se scurgea încet, foarte încet. Așezat pe o creangă, cerceta luminișul. Cunoștea pe dinafară fiecare floare, fiecare frunză, fiecare tulpină, chiar și trunchiurile copacilor învecinați
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
când o citea. Știa fiecare pasaj, fiecare paragraf, chiar și fiecare cuvânt, așa cum știa toate cărțile, și fiecare în parte, pe care le păstra într-o enormă ladă din colibă. Smulse două banane dintr-un mănunchi ce atârna de o grindă, începu să curețe una și, înapoi în hamac, ochii i se opriră într-un punct ce se mișca acolo, departe, la capătul mlaștinii. Își șterse ochelarii cu o batistă zdrențuită, își masă un pic al pleoapele și privi din nou
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
Piá. Se întoarse spre Kano: Pot s-o iau? — E a ta, răspunse indigenul cu naturalețe și, întorcându-se cu spatele, se îndreptă cu José Correcaminos spre coliba mare. Îi privi câteva clipe și reveni la colibă. Desprinse de pe o grindă cearșaful vechi, o acoperi pe fată și luă pe sus trupul ușor. Căpetenia tribului și femeile îl priviră în tăcere. Când ieși cu povara și se îndepărtă, încetară să mai îngâne monoton și se întoarseră la ocupațiile lor, încheind chestiunea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2109_a_3434]
-
dintr-o poveste de la începutul lumii. Iorgu împinse ușor ușa de stejar, mâncată de vreme, și păși în tindă, cu simțământul că pășește în altă lume. În partea dreapta, o ușă deschisă dădea într-o cămăruță răcoroasă și întunecată, cu grindă joasă. Din prag îl întâmpină un miros de busuioc și mentă... dar, mai cu seamă, răcorea și întunecimea de criptă a iatacului. Doar o dungă de soare... ca o dâră galbenă, care abia se strecura pe sub streașină și prin ochiul
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
a busuioc si mere... Aerul din iatac, lucrurile... par sfinte, par amintiri vagi din basme, din cărți citite de demult, care dau simțurilor un fior de evlavie si de mister. Horbota de la așternut, de la prostire, iconița cu stergar, soba, opaițul, grinda înegrită de vreme, scăunelul cu trei picioare... toate, toate păreau mărturii dintr-o poveste de la începuturile lumii. Încleștarea dură a binelui cu răul, a Mucenicului cu balaurul, din iconiță, gravitatea ei aspră, vechimea ei mai arhaică si mai austeră, chiar
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
demonstrată prin prezența gropilor de pari, din interiorul locuințelor (L1, L3, L4-L6 - Dodești) și urmele tălpicilor din lemn, situați pe malul locuințelor (L13-Gara-Banca). În unele cazuri (L13-Gara-Banca) s-a păstrat lemnăria carbonizată de la pereți, podea, dar și de la furca și grinda de susținere a acoperișului (pl. XLV/f). Pereții camerelor erau construiți din pari verticali și din împletituri de nuiele lutuite. Grosimea lipiturilor varia între 3,7-6cm, potrivit locului din care s-au desprins (la bază, acestea fiind mai groase). Conform
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
susținere a acoperișului (pl. XLV/f). Pereții camerelor erau construiți din pari verticali și din împletituri de nuiele lutuite. Grosimea lipiturilor varia între 3,7-6cm, potrivit locului din care s-au desprins (la bază, acestea fiind mai groase). Conform amplasării grinzilor și a furcii, acoperișul era construit în două ape, astfel fiind folosit încă din perioadele anterioare. Majoritatea acestor informații, privind modul de construcție, provin de la L13, descoperită la Gara-Banca, și par să aducă cu sistemul de tip paiantă, cum este
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
i-a plăcut lui Thomas; o copie. Ar fi vrut să fie o casă autentică, fiul său să locuiască sub un acoperiș ce adăpostea urmașii unor cuceritori, asta fuseseră coloniștii; spiritul lor de Învingători ar fi stat ascuns În fiecare grindă a clădirii, În pereți, În ultimul cui. De acolo, s ar fi răsfrînt, fie și În mică parte, asupra celui tînăr, potențînd ceea ce, latent, În vinele acestuia exista moștenit de la Thomas: spiritul viking, cel rus și cel german; numai cuceritori
După Sodoma by Alexandru Ecovoiu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/869_a_1561]
-
fermentate, sticle de vin. Fu chemată, la cererea lui Pascalopol, și Aglae, care sosi pe o portiță dindărătul casei, însoțită de Aurica și de Simion, cu broboada pe el și cu ghergheful în mână. La lumina unei lămpi atârnate de grinda chioșcului, începu o cină improvizată, la care fu invitat și Felix și la care se ilustrară prin lăcomie moș Costache, Aglae și Simion. Otilia, ca de obicei, abia se atinse de mâncare. În schimb, bău cu sorbituri încete din vinul
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Le arătă casa. Aceeași căutare din apartamentul de la București se regăsea și aici, într-un chip mai rustic. Doi pereți ai sălii erau acoperiți cu două mari șaluri de cașmir, arme numeroase vechi erau presărate peste tot, de tavanul de grinzi atârnau candelabre cu lumânări de ceară. O vitrină mare conținea pe un rastel numeroase puști de vânătoare. Alături de sală era o cancelarie de moșie, simplă și ordonată. În cealaltă parte se găsea sufrageria. Aceste încăperi dădeau înspre prispa de intrare
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
mamei sale și rămânea mereu nelocuită. O cameră spre un capăt al coridorului fu destinată lui Felix, alta, la capătul opus, Otiliei. Amândouă erau mobilate cam în același chip, sumbru, masiv și cu o solemnitate rustică, pe care o accentuau grinzile de lemn. Cei trei se întoarseră în sală. Otilia, care o luase înainte, deschisese dulapul cu puști și pusese mâna pe cea mai plină de arabescuri. Într-o clipă, Pascalopol fu lângă ea, cuprinzîndu-i cu putere brațele. - Domnișoară Otilia, trebuie
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
cu cuptor, într-un colț, avea un rost mai mult decorativ. Marginea de sus a cuptorului era ticsită cu căni albastre de format mai mare, iar plita însăși slujea de bufet. În sfârșit, lungi culmi roșii atârnau de cele două grinzi laterale ale tavanului. O pânză de in gros era așternută numai într-un capăt al mesei. Pascalopol și Otilia se așezară alături pe o bancă, iar Felix, pe cealaltă dimpotrivă. În loc să aștepte mâncarea, Otilia mușca dintr-un măr mare, găsit
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și le răsturnă acolo. Zicea că le-a cumpărat chilipir de la o bina care a sfârșit lucrările. - Dar ce vrei să faci, papa, vrei să zidești? - Hehehe, zise șiret bătrânul, fac eu ceva pentru fe-fetița mea! După aceea, bătrânul aduse grinzi mari de lemn de stejar, unele vechi, scoase de la alte case, altele noi, dar cam verzi, desigur toate de ocazie, și le îndesă pe toate de-a lungul gardurilor. Într-o zi, aduse și cărămidă veche, din demolițiuni, și o
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
și orice ciubucărie arhitectonică. Apoi bătrânul, grijuliu, nu lăsă lucrurile pe loc, ci le mișcă mereu. Ca să nu i se fure cărămizile, se puse să le care el însuși în fund, făcîndu-și fața spână aprinsă ca o figură de piele-roșie. Grinzile le așeză peste cărămizi ca să le ferească pe acestea de ploaie, apoi găsi că, dimpotrivă, grinzile au nevoie de uscăciune și duse pe cele mai scurte din ele în odaia de sus cu materiale. Casa nu era prea solidă, și
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
Ca să nu i se fure cărămizile, se puse să le care el însuși în fund, făcîndu-și fața spână aprinsă ca o figură de piele-roșie. Grinzile le așeză peste cărămizi ca să le ferească pe acestea de ploaie, apoi găsi că, dimpotrivă, grinzile au nevoie de uscăciune și duse pe cele mai scurte din ele în odaia de sus cu materiale. Casa nu era prea solidă, și lui Felix i se păru într-o noapte că aude pârâituri. Aprinse o lumânare și zări
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
nu era prea solidă, și lui Felix i se păru într-o noapte că aude pârâituri. Aprinse o lumânare și zări în perete o crăpătură lungă și zigzagată ca un fulger. A doua zi, moș Costache, mobilizând toată familia, cără grinzile într-o șură și-și pierdu restul zilei în examene amănunțite ale zidului vătămat. Ploaia inundase groapa cu var, pe care-l stinsese, prefăcîndu-l într-un lapte murdar. Toate aceste mici dezastre nu zdruncinară fanatismul constructiv al bătrânului. Te-ai
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
de confort, el le voia în fundul curții, fiindcă zicea că așa e mai sănătos; în loc de mai multe camere, era de părere că sunt de ajuns două, dar mari, care să ocupe tot spațiul disponibil al unui apartament. Voia tavan cu grinzi, și, în locul balconului, care ar fi putut să cadă, pălimar repetat și la etaje. Pivnița ținea s-o facă nu sub casă, ci în fundul curții. Zidarul ascultă aceste deziderate cu calm și înțelegere, fiindcă era obișnuit să construiască locuințe nu
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
doctorul, călătoria la Iași, batistele. Râse de cuvântul "încălzit" pe aprilie, fiindcă nu se mai făcea foc din martie, cu tot frigul. Dar scandalul nemaiauzit erau cei 2142 pentru materiale de construcții. Care construcție? Prin urmare cuiele, țintele, cărămizile vechi, grinzile, toate erau în contul lui. Bătrânul făcea o casă pe spinarea lui și nu se știa dacă pentru el. Amețit de descoperire, Felix uitase pentru ce venise aici și că bătrânul e bolnav și se gândea să facă scandal. Contul
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
văzut cum a zburat? Acum ești sănătos." Și închipuitul a crezut. He, he, he, he! Mâine-poimâine, când m-oi scula din pat, m-apuc eu să zidesc casă, cum nu s-a mai văzut în București, cu cărămidă sănătoasă și grinzi uscate, numai să găsesc salahori ieftini. Bătrânul pălăvrăgi așa până târziu după miezul nopții, când cântau cocoșii de revărsatul zorilor, apoi obosi și adormi în sfârșit cu punga de gheață aplecată, ca un fes, peste un ochi. Weissmann plecă, iar
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
bine. Felix îndrăznise s-o sărute pe obraz. Fiindcă tutelatul de până ieri nu făcuse nici o obiecție asupra gestiunilor trecute, care arătau toate o completă utilizare a creditelor, moș Costache se socoti proprietarul de drept și de fapt al cuielor, grinzilor și cărămizilor și începu din nou să le miște de la locul lor. Descoperi doi lucrători cam zdrențăroși, cu priviri cam încurcate, cu care se ascunse în odăile din față și intră în lungi conferințe arhitectonice, cu tot gerul ce se
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
la bancă. Oamenii începură lucrările, murdărind toată casa, făcură zidurile despărțitoare, dar, fie din cauza frigului, fie din aceea a materialului, pereții rămaseră uzi, pătați de un fel de bube roșcate. Casa era trainică, într-adevăr, însă dușumeaua era așezată pe grinzi de lemn, care, oricât de tari, erau slăbite de vechime. Greutatea neașteptată așezată în mijlocul odăii îndoi grinzile sau le făcu să roadă pragurile de moloz pe care ședeau, încît după câteva zile dușumeaua devenise concavă și elastică, asemeni unei șele
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
aceea a materialului, pereții rămaseră uzi, pătați de un fel de bube roșcate. Casa era trainică, într-adevăr, însă dușumeaua era așezată pe grinzi de lemn, care, oricât de tari, erau slăbite de vechime. Greutatea neașteptată așezată în mijlocul odăii îndoi grinzile sau le făcu să roadă pragurile de moloz pe care ședeau, încît după câteva zile dușumeaua devenise concavă și elastică, asemeni unei șele, și aderența zidului cu tavanul se stricase, lăsând un interstițiu curbat. Moș Costache se înfurie, declară pe
Enigma Otiliei by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295569_a_296898]
-
banii de loc. Și-a ridicat casa singur, cu palmele. Ne-vastă-sa aduna bălegar de pe rampă, se uita la vecini, speriată, îl amesteca în apă cu lut și lipea chirpiciul pe pereții de scânduri subțiri pe care bărbatul îi potrivise în grinzi. Au ridicat două odăi acoperite cu carton și muierea le-a spoit cu albastru. Pe urmă au sosit ceferiștii. Chirică, acarul, Spiridon, fochistul, și Ilie, de umbla și el cu trenurile. Aveau mai mulți copii decât lucruri, în camioanele care
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
și, dus de vânt, mâna spre biserică. Preotul, scos din odăile lui, vorbea mahalagiilor: - Fraților, arde casa Domnului! Nu lăsați, fraților! Cârciumarul a ieșit și el afară cu mușteriii după el. - Arde! Arde! se deslușea de departe țipătul femeilor. Auziră grinzile căzând la zidari. Focul topise în căldura lui magaziile și sărea peste salcâmii cuprinși de flăcări. Se aprinseseră și duzii din grădina oltenilor. Pe străzi alergau câinii cu părul zburlit. Cineva spunea: - Să se ducă la pompieri, vecine, la gară
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]