1,509 matches
-
prietenilor o telegramă prin care le ura succes. Când i s-a lărgit orizontul, a consimțit totuși să cedeze o parte din colecția sa, punând condiții: vroia să întemeieze un colț muzeistic în școala la care învățase, liceul „Vasile Alecsandri”. GRUIA Prea nepătrunse sunt, Doamne, căile tale ca să fi putut bănui că spiridușul care intra în sala de cerc și ne privea cu ochi șăgalnici avea să ajungă, în numai doi ani, „un mare arheolog”, așa cum îl caracteriza la una dintre
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
putut bănui că spiridușul care intra în sala de cerc și ne privea cu ochi șăgalnici avea să ajungă, în numai doi ani, „un mare arheolog”, așa cum îl caracteriza la una dintre sesiuni cercetătorul V. Chirica. Îndemnat de un prieten, Gruia venise la Archeos pe când n-avea decât zece ani. Vara, prietenul său fusese în tabără la Dobrovăț, unde copiii s-au bucurat de o mai mare libertate decât cea din școală și chiar decât acasă. Se scăldau în iazul mănăstirii
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
la ordinul sergentului, recruții săreau ca broaștele în baltă, cu fața în noroi. Numai în chiloței, copiii arătau ca purcelușii și, dacă nu li se părea destul, își mai turnau nisip în cap. Deși nu reușea să se scoale devreme, Gruia se dăruise trup și suflet perieghezelor. Ne făceam de lucru până să plecăm din cerc, doar-doar o să apară și el. Îi lăsam apoi înfipt în ușă un bilet cu indicația de direcție. După ce ne săturam de bătut coclaurii din Șorogari
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
o să apară și el. Îi lăsam apoi înfipt în ușă un bilet cu indicația de direcție. După ce ne săturam de bătut coclaurii din Șorogari și poposeam să prânzim, la adăpost de vânt, într-o văiugă, în zare se profila și Gruia. Când ne observa, lua coastele dealurilor în goană, cu clapele căciulii pălălăind ca niște urechi de cocker. Aproape nemțoaică, mama lui îl crescuse metodic, cu o severitate înjumătățită de dragoste. Prevestea viitorul odraslei, care deborda de imaginație și zburdălnicie, numai
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
de dragoste. Prevestea viitorul odraslei, care deborda de imaginație și zburdălnicie, numai în științele exacte. Am dus cu ea o luptă necurmată în privința asta și fără succes. Nici ideile mamei n.-au biruit până la urmă, firea copilului rupând orice zăgaz. Gruia a terminat un liceu de informatică, atras mai ales însă de lecțiile profesorului de română, un om cultivat, cu preocupări de indianistică, care tradusese din original Upanișadele. Dacă la gimnaziu Gruia se lăsa antrenat mai degrabă în zburdălnicii, preocupările băiatului
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
-au biruit până la urmă, firea copilului rupând orice zăgaz. Gruia a terminat un liceu de informatică, atras mai ales însă de lecțiile profesorului de română, un om cultivat, cu preocupări de indianistică, care tradusese din original Upanișadele. Dacă la gimnaziu Gruia se lăsa antrenat mai degrabă în zburdălnicii, preocupările băiatului au devenit mai târziu serioase. Voia să dea admitere la teologie. Cu ceva timp înainte de revoluție mă aflam, însoțit de o echipă a cercului, în poarta Institutului de arheologie unde ne-
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
aflam, însoțit de o echipă a cercului, în poarta Institutului de arheologie unde ne-a întâmpinat un distins istoric care dorea să-i cunoască pe copii. Dând mâna cu ei, îi întreba ce intenții de viitor au. Când, cu sinceritate, Gruia i-a răspuns că va urma teologia, istoricul și-a retras brusc mâna și a replicat: „Eu sunt membru de partid, nu dau mâna cu tine !” După revoluție, de câte ori mă întâlneam cu el pe stradă, distinsul mă lua peste picior
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
i-am amintit gestul din poarta institutului. - Ești prost ! a exclamat el, lăsând la o parte gluma. Când am făcut eu așa ceva ?!... Și, furios, a plecat dintr-o dată de lângă mine. Cu o subtilitate ce nu putea trece nebăgată în seamă, Gruia se ocupase într-un studiu de ritul inițiatic al basmului „Harap Alb”. Ca student, a ținut secretariatul Mitropoliei din Iași. Șef de promoție, și-a dedicat lucrarea de diplomă unor profesori dintre care, unul, „l-a învățat să scrie iar
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
la Iași unde ceremonia religioasă, oficiată de Înalt Prea Sfințitul Mitropolit al Moldovei și Bucovinei, a avut loc la Sfântul Nicolaie Domnesc. Îmbrăcați în costume tradiționale, mirii erau cu totul deosebiți: Lakșmy într-o rochie de mireasă din Sri Lanka iar Gruia, care de baștină e bucovinean, în port rădăuțean. Înconjurați de semeția rudelor din Vicov, mirii au avut parte de o nuntă pitorească. Cred că de la nunta domniței Ruxanda cu Timuș Hmelnițki, împresurat de atamanii mustăcioși cu moț pe capetele rase
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
poate și din cauză că se miră să mă vadă. Atunci își ascund uimirea în zâmbet și uneori în salut”. Prin telefon mi-a dat de știre că lucrează la ministerul de externe, ca atașat cultural întro țară din America Latină. Pentru mine Gruia rămâne mereu omul surprizelor. CRISTI Dumnezeu să mă ierte dacă nu pot înțelege cum s-a prăbușit acest cap luminat, această minte robustă care este Cristian, în brațele unui sectarism religios. Nu m-a intrigat faptul că băiatul a devenit
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
pe Cătălin; se scutura, chițcăind de râs, cu ochi boldiți de șoricel. Altcineva se interesă încotro merg copiii. - Da’ pe șoimulețul ăsta de ce-l mai cărați cu voi? Așa i-a și rămas porecla. Șoimuleț deveni marota cercului. Fiind supărăcios, Gruia îl lua peste picior. Altminteri cei doi erau nedespărțiți. În prietenul său Șoimuleț avea o încredere nemărginită chiar dacă Gruia îi făcea mereu farse. N-a lipsit de la niciuna din acțiunile cercului. Îi plăceau mersul pe jos, prietenii, peisajul, cât după
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
pe șoimulețul ăsta de ce-l mai cărați cu voi? Așa i-a și rămas porecla. Șoimuleț deveni marota cercului. Fiind supărăcios, Gruia îl lua peste picior. Altminteri cei doi erau nedespărțiți. În prietenul său Șoimuleț avea o încredere nemărginită chiar dacă Gruia îi făcea mereu farse. N-a lipsit de la niciuna din acțiunile cercului. Îi plăceau mersul pe jos, prietenii, peisajul, cât după fete, se da în vânt. Pe drum rămânea mereu în coadă. Asta până auzea un lătrat de câine; atunci
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
N-a lipsit de la niciuna din acțiunile cercului. Îi plăceau mersul pe jos, prietenii, peisajul, cât după fete, se da în vânt. Pe drum rămânea mereu în coadă. Asta până auzea un lătrat de câine; atunci ajungea instantaneu în frunte. Gruia chiar ne-a propus să-i atârnăm la spate un aparat de lătrat. Într-o vară, expediționarii de la Archeos s-au întovărășit cu alții din Hunedoara ca să cerceteze zona dintre Cotnari și Ruginoasa. Pentru că hunedorenii tăiaseră la plecare un porc
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
de frig în camera asta. (M. Cărtărescu, Nostalgia) D. Hai(de) - în replici reproduse din comunicarea orală, cu intenții stilistice Alteori, enunțurile conținând interjecții sunt inserate în enunțuri monologate (ale locutorului), pe care le completează afectiv: Definiția pentru ceea ce face Gruia a dat-o chiar el: "Ceva de genul " Hai să vorbim foarte multe cuvinte pe unități de timp cât mai scurte"". Actorul a făcut chiar și demonstrația exemplară a unei mostre de "poezie" care îl urmărește de fiecare dată. ("Cotidianul
[Corola-publishinghouse/Science/85024_a_85810]
-
Gheorghe Grigurcu, București, 2003. Ediții: G. Ibrăileanu, Privind viața, introd. edit., Cluj-Napoca, 1972; Radu Brateș, Cântece de pe coline, postfața edit., Cluj-Napoca, 1974; George Coșbuc, Poezii, pref. edit., Cluj-Napoca, 1984; Aurel Gr. Zegreanu, Întoarcerea timpului risipitor, pref. edit., Cluj-Napoca, 1989; Bazil Gruia, Recviem pentru o iluzie, postfața edit., Cluj-Napoca, 1995. Traduceri: Privind chipul României. Poezie belgiană contemporană, îngr. și pref. trad., Cluj-Napoca, 1996; Cuba. O jumătate de veac de poezie și singurătate (Poezie cubaneză contemporană), îngr. în colaborare cu Virgilio López Lémus
TASCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290093_a_291422]
-
vocabularul abundă în expresii deformate mai ales prin lipsa de asimilare a neologismelor. Pe schema spectacolului cu Iancu Jianu se va constitui întregul repertoriu al teatrului de haiduci și de hoți, care cuprinde un mare număr de nume: Bujor, Groza, Gruia, Novac, Păunaș, Radu, Roșu, Coroi, Dragul Florilor, Făgurel, Grigoraș, Merișor, Palenciuc, Terente, Trandafir ș.a. Teatrul de haiduci cunoaște în prezent o înflorire deosebită în Moldova. Inspirată de ceremonialul nunților sătești, piesa Nunta țărănească este o creație laică, aria ei de
TEATRU POPULAR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290104_a_291433]
-
resentimente aveți? Resentimente? Nuuu. Am fost bătut la tălpi, domnu’... Bătaia la tălpi știți cum este? Simți ceva În talpă, și simți ca o furcă-n creier. Nu poți merge trei săptămâni pe picioare... Te duc alții sau mergi târâș. Gruia Manea m-a bătut și Virgil Pop... Și știu că i-am spus, după ce m-a terminat cu bătaia: „Domnu’..., nu sunteți pe măsura oamenilor. Sunteți În afara măsurii omului”... Pe față am spus. M-au lăsat... Au zis că ăsta
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
domnișoară) 48, 259 Golescu (familia de revoluționari) 48, 259 Gorbatei Ghiță 230 Gordan (doctor) 284-285 Göring Herman 212 Gornienko (ofițer) 64 Greceanu Tudor 21 Grossmann (deținut) 325 Groza Dumitru 140 Groza Petru Dr. 125, 210, 216, 218, 276, 301, 358 Gruia Manea 226 „Grupul de la Muntele Mare” 132 „Grupul Livezeanu” 304 Gusti (deținut) 183 Gușetoiu 324 Gyorfi (căpitan) 329, 331, 342 Gyr Radu 133, 135, 164 H Hájek Zoltán 228-229 Haralambie (deținut) 135 Hațieganu (doctor) 358 Hărăbor Vasile 351 Heidegger M.
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
le donez?”, a insistat cunoscutul biolog. „De ce?” „Ce rost mai au? Ce rost mai are viața mea?” întîmplările de la Institutul de Pedagogie au fost prinse - m-a informat Radulian (lucru pe care nu-l știam) - într-un roman de Stelian Gruia: Calul negru, Ed. Cartea Românească, 1983). Radulian e acolo Moșoiu (de la școala din Moși), Rădoi e Rădașcă, Aneta Spornic e Netti înmulțire. Un nou mijloc de intimidare: Natalia Jipa, secretara cu Propaganda, a anunțat în ședința de ieri că „tovarășul
Provinciale by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/853_a_1751]
-
Salcia și i-am spus ce se întâmplă acolo, dar el nu a fost de acord. Atunci m-am enervat și i-am spus: Dar ce crezi dumneata pentru cei care mor cine răspunde? El s-a plâns la tovarășa Gruia și aceasta vine și îmi spune că de ce mă dau la oameni? în continuarea declarației sale Pavel Ștefan explică: „Tot ce se întâmpla ... se datora și faptului că, în primul rând, conducerea închisorilor și lagărelor era formată din elemente, care
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de Justiție este autorizat să întocmească un regulament de administrație publică generală, în scopul aplicării acestui Decret cu putere de lege. Dat în București la 8 August 1940. CAROL Președintele Consiliului de Miniștri, Inginer Ion Gigurtu Ministrul justiției, Ion V. Gruia Nr. 2650 Monitorul Oficial, partea I, nr. 183 din 9 august 1940. Vezi și Jean Ancel, Documents Concerning the Fate of Romanian Jewry during the Holocaust, vol. I, Beate Klarsfeld Foundation, New York, 1986, doc. 79, pp. 437-447; Lya Benjamin (ed.
Munca obligatorie a evreilor din România (1940‑1944). Documente by Ana Bărbulescu, Alexandru Florian (ed.); Alexandru Climescu, Laura Degeratu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/800_a_1752]
-
la București, săptămânal, între decembrie 1932 și martie 1933. Redactor: J. Leonard. Revista este de orientare antifascistă și deține rubricile „Mapamond”, „Curier literar”, „Corabia lui Noe”, „Pentru copii”. Semnează versuri Virgil Carianopol, Ilarie Fulea ș.a., iar publicistică I. Nistor, O. Gruia, N. Andrieșu, D. Cârstea, C. Ifrim. Sunt inserate, în versiune românească, numeroase texte din Jaroslav Hasek, Isaac Babel, Ilya Ehrenburg, Egon Erwin Kisch. Alți colaboratori: C. Oprea, P. Costin, P. Dragu, V. Aslan. D.B.
FRONTUL EVENIMENTELOR CULTURALE SI SOCIALE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287099_a_288428]
-
pana autorului lui Vlaicu Vodă apare, într-o măsură, doar tragedia în versuri Sutașul Troian, din care e dus la capăt un singur act (apărut în „Rampa”, 1911) de fapt o continuare a proiectatei trilogii Mirciada (în varianta inițială - Român Gruie), alcătuită din Vlaicu Vodă, Dan Vodă, Mircea cel Bătrân (ultimele două nescrise). Cu fulgerări metaforice și o cavalcadă a ritmului amintind de Scrisoarea III a lui M. Eminescu, în Sutașul Troian învolburarea sentimentelor forțează tiparele convenției clasice. Vlaicu Vodă este
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
mare jucător, Vlaicu se repliază într-o indescifrabilă complezență, contrariind până și pe cei mai apropiați, care ajung să-l suspecteze de trădare; însingurarea lui îndurerată ascunde însă cheia ingenioasei manevre la care părtaș va fi doar taciturnul sfetnic Român Gruie. Cu o mască - poate prea accentuată - de smerenie și falsă umilință, de resemnare și molatecă supușenie, Vlaicu își asumă rolul ingrat al unui domnitor aparent bicisnic, temător și șovăielnic. Astfel poate urzi, la adăpost de rele, țesătura unui plan pe
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]
-
1902, aceste versuri de 16 silabe (înrâurire hugoliană) au fost compuse pentru cea de-a doua ediție, probă care a contat mult în „afacerea” tristă a paternității puse la îndoială. O prezență enigmatică, dar de transparentă semnificație simbolică, este Român Gruie, „statornic reazăm” al domniei, acela care „pururi, cade jertfă”, întruchipând „strămoșeasca legătură dintre scaun și popor”. Prin acest erou, persuasiv triumf al discreției, tot numai tăceri grele de înțeles, D. încearcă intuitiv să sporească, așa-zicând prin „amuțire”, posibilitățile de
DAVILA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286707_a_288036]